2. Date despre Gheorghe Gheorgiu Dej
Gheorghe Gheorghiu s-a născut în familia
unui muncitor sărac, Tănase Gheorghiu și a soției
sale, Ana. Invatamantul gimnazial l-a avut in
Bacau, Moinesti la corpul vechi din actuala scoala
nr. 1 "Stefan Luchian" (Moinesti). S-a calificat în
meseria de electrician, iar apoi a lucrat laCFR.
În 1930 a intrat în rândurile Partidului Comunist
Român. Este arestat în 1933 ca urmare a rolului
jucat în organizarea grevei de la Atelierele
Grivița, fiind condamnat în același an la
închisoare, începându-și ispășirea pedepsei
în închisoarea Doftana. În 1936 este ales membru
al CC al PCR, devenind lider al facțiunii din
închisori a partidului

4. Dat fiind statutul său de lider comunist de
frunte, este transferat în lagărul de la Târgu
Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici
petrecându-și cea mai mare parte a detenției în
timpul celui de-al doilea război mondial. Închis
în aceeași celulă cu Nicolae Ceaușescu, devine
mentorul politic al acestuia din urmă. În
august 1944, înainte de lovitura de
stat, evadează din închisoare. Este
ales Secretar General al Partidului Comunist
Român în 1945,, dar nu a reușit să dețină
controlul asupra partidului până în 1952, când a
epurat partidul de membrii facțiunii moscovite în
frunte cu Ana Pauker.

6. Influenta Sovietica
Influența politică sovietică din timpul
lui Stalin s-a exercitat prin liderii de partid în frunte
cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Influența economică
sovietică s-a materializat prin crearea companiilor
mixte SovRom, prin care economia română a fost
transformată după modelul economiei planificate
centralizate sovietice. La nivel politic, toate
inițiativele românești trebuiau să aibă aprobarea lui
Stalin. Gheorghiu-Dej a manevrat de așa natură
tendințele antisemite ale liderului de la Kremlin din
ultima parte a vieții sale, pentru a obține
permisiunea de epurare din partid a liderilor de
origine evreiască, acuzați de "cosmopolitism".

8. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu poate totuși
să fie considerat un antisemit. Deși cei mai mulți
politicieni epurați erau evrei, în tabăra proprie
se aflau în egală măsură evrei, așa cum a
fost Gheorghe Gaston Marin. Gheorghiu-Dej a
țintit în principal creșterea gradului de control
asupra partidului și s-a folosit
de naționalism și antisemitism pentru a câștiga
simpatia populară. Până la moartea
lui Stalindin 1953, Gheorghiu-Dej nu a schimbat
cu nimic linia de represiune politică insuflată de
la Moscova, represiune care viza întreaga
societate românească.

9. Dictatura Personala
Gheorghiu-Dej a fost deranjat de
reformele lui Nikita Hrușciov și de declanșarea
procesului de destalinizare, care îi punea în
primejdie poziția din fruntea partidului, dat fiind
statutul său de până atunci de stalinist convins.
Dej a devenit arhitectul unei noi politici externe
și economice semiautonome în cadrul Pactului
de la Varșovia și a CAER-ului la sfârșitul
deceniului al șaselea. El a luat hotărârea creării
unei industrii grele, inițiativă care contravenea
directivelor moscovite care rezervaseră pentru
România rolul de grânar al blocului comunist.
Astfel, a fost creat Combinatul siderurgic de la
Galați.

11. Atitudinea politică a lui Gheorghiu-Dej
a fost ambivalentă. Dacă în 1954 el hotăra
eliberarea a numeroși prizonieri politici, în
același an Securitatea organiza un nou val
de arestări ale oponenților regimului și de noi
epurări. Mulți dintre supraviețuitorii acestui
nou val de arestări au fost eliberați în
1964, când Dej mai era încă în fruntea
partidului și statului. Un nou val de
represiune a fost inițiat după
înfrângerea revoluției maghiare din 1956.
.

13. Moartea și moștenirea politică
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit
în 1965 de cancer la ficat. Au existat numeroase
zvonuri cu privire la o iradiere intenționată a
liderului comunist în timpul ultimei sale vizite
la Moscova, ca urmare a politicii sale tot mai
independente. Ion Mihai Pacepa aducea un
argument în favoarea teoriei iradierii lui
Dej, reproducând afirmatiile lui Nicolae
Ceaușescu, care îl informase despre cei "zece
lideri internaționali pe care Kremlinul i-a ucis
sau a încercat să-i ucidă". Gheorghiu-Dej ar fi
fost unul dintre ei.

15. Trupul îmbălsămat al lui
Gheorghiu-Dej a fost depus într-
un mausoleu din Parcul
Libertății din București.
După 1990, trupul său a fost
exhumat și reînmormântat in cimitirul
Bellu (Serban-Voda), cateva alei mai
sus de mormantul lui Aurel Vlaicu si a
catorva mari generali romani
(intrarea dinspre BD. Oltenitei a
cimitirului). Numele lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej a fost purtat o
perioadă de Universitatea Politehnica
din București și de orașul Onești.
Gheorghiu-Dej a avut două fiice
cu soția sa, Maria
Alexe: Vasilica (1928-1987) și
Constantina (născută în 1931).