Procesul prin care plantele autotrofe sintetizeaza primii compusi organici din dioxid de carbon si apa, cu ajutorul energiei provenite din radiatiile solare si in prezenta clorofilei, este cunoscut sub denumirea de fotosinteza sau asimilatie clorofiliana.
Procesul prin care plantele autotrofe sintetizeaza primii compusi organici din dioxid de carbon si apa, cu ajutorul energiei provenite din radiatiile solare si in prezenta clorofilei, este cunoscut sub denumirea de fotosinteza sau asimilatie clorofiliana.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
2. I N F L U E N T A L U M I N I I A S U P R A
O R G A N I S M E L O R V I I
3. LUMINA INFLUENTEAZA
SPECIILE VEGETALE SI
ANIMALE :
•influenteaza raspandirea!
• influenteaza procesele metabolice din viata
plantelor si animalelor!
•influenteaza bioritmul speciilor si anumite
functiile de nutritie reproducere
4. RADIAȚIA EMISĂ DE SOARE
• Calorică-infraroșie-
–determină variația presiuii atmosferice și circulația
maselor de aer
–Produce prin absorție și radiere încălzirea suprafeței
terestre(albedoul)
• Ultravioletă (absorbită de str. De ozon
–permite imunizarea unor organisme
• Luminoasă-
–Dezvoltarea ecosistemelor
5. PROCESE FIZIOLOGICE
INFLUENTATE DE LUMINA :
procesul de asimilatie clorofiliana(fotosinteza)
evapotranspiratia care asigura circulatia substantelor
minerale nutritive de la radacina la frunza si se
materializeaza prin eliminarea de catre planta a apei
din sol si acest proces creste cu lumina
6. DUPA LUMINA SUNT MAI MULTE CATEGORII
DE PLANTE(PLANTE INDICATOARE DE
LUMINA) :
o plante fotofile(heliofile sau eurifote) adaptate la intensitatea mare a
luminii si sunt specifice mediilor de tundra, stepa, preerie, pampas,
deserturi, stratul superior al padurilor si versantilor cu expunere S, S-V,
E-hidrații de carbon determină producția de lignină
o plante heliosciofile care suporta o usoara umbrire(semiumbra)
o plante ombrofile(sciofile sau fotofobe) care sunt in stratul inferior al
padurilor tropicale umede, versantii umbriti sau in pesteri
o Rezultă stratificarea pădurii
7. INFLUENTA LUMINII ASUPRA
ANIMALELOR :
asupra coloritului (melanina-populația negroidă))
-culoarea alba a blănii animalelor polare-albul gheții
este reflectat asupra celulelor cromatofore de pe pielea
animalelor
Lipsa luminii în peșteri-albicioase, incolore, atrofierea
org vizuale și dezvoltarea org olfactive și tactile
asupra ritmului activitatii
asupra bioritmurilor zilnice(Animale diurne și nocturne) si
sezoniere care duc la diapauza insectelor, reproducerea
pasarilor, a mamiferelor, migratia, hibernarea (secreția
melatoninei)
8. ADAPTARI ALE ANIMALELOR IN
CONDITII DIFERITE DE
ILUMINARE :
homocromia permanenta care este capacitatea
organismelor de a copia culoarea mediului de viata
culoarea de avertizare care reprezinta schimbarea
aspectului coloristic in functie de situatie
9. I N F L U E N T A T E M P E R AT U R I I
A S U P R A O R G A N I S M E L O R V I I
10. EXISTA UN ECART TERMIC PE CARE
MAJORITATEA ORGANISMELOR IL SUPORTA
INTRE 0 SI 50 GRADE CELSIUS.
• Dupa gradul de adaptabilitate la
variatiile de temperatura
organismele se clasifica in :
organisme euriterme – care
suporta variatii de
temperatura:vulpea căprioara
organisme stenoterme – care nu
suporta variatii-foca, maimuța
Adaptări prin:
Hibernare,estivare,migrații
• Dupa capacitatea de a regla
temperatura corpului in functie de
mediul ambiant sunt :
organisme poikiloterme
organisme homeoterme
11. ADAPTARI ALE PLANTEOR FATA DE
TEMPERATURILE SCAZUTE :
dispunerea ramurilor pe sol rezultand formatiuni vegetale
pitice pt a conserva energie
cresterea plantelor sub forma de pernite(covor)
formarea tulpinilor si ramurilor in sol, la suprafata aparand
numai frunzele si florile
trecerea sezonului nefavorabil/calduros sub forma de seminte,
bulbi sau tuberculi
piederea frunzelor
12. ADAPTARI ALE ANIMALELOR :
dezvoltarea unui strat de blana gros
acumularea de tesut adipos sub piele
aglutinarea indivizilor unei specii
13. ADAPTARI COMPORTAMENTALE :
cautarea microhabitatelor cu temperaturi mai favorabile
care se concretizeaza prin migratii
construirea de tuneluri sau galerii
ingroparea in nisip ziua
hipotermie adaptiva(hibernare) adica stare de latenta
det de frig
estivarea generala de incalzire excesiva
14. TEMPERATURA ARE ROL
• in etajarea pe altitudine
• definirea zonelor de vegetatie latitudinala (stratificare
termica).
15. PLANTELE SE POT GRUPA IN
CATEGORII(PLANTE INDICATOARE DE
TEMPERATURA) :
plante megaterme – in medii unde t.m.a=ct >20 grade C
Palmier, bananier, acaju, palisandru
plante mezoterme – in medii unde t.m.a intre 15 – 20 gr C
Măslin, portocal , smochin
plante microterme – t.m.a intre 0 – 15 grade C-
coniferele
plante hechistoterme – t.m.a = 0 grade C
Afin, merișor, licheni, salcia pitică
16. I N F L U E N TA U M I D I TAT I I
A S U P R A O R G A N I S M E L O R
V I I
17. •Apa intra in alcatuirea organismelor vii.
•Este sursa de hrana pt viata deci este vitala.
•Apa este mediu de viata pt majoritatea
speciilor de pe pamant.
18. CATEGORII DE PLANTE DUPA
UMIDITATE :
plante hidrofile(trăiesc în mediul acvatic)-spongieri, protozoare,
celenterate, moluște, cetacee
plante higrofile(umezeală excesivă)-pipirig, rogoz, crocodil ,
hipopotam
plante mezofile(umiditate mare aer-sol)-graminee, salamandra,
triton
plante xerofile( deficit permanent sau sezonier de umiditate, xaxaul,
cactus, lămâi portocali
•
22. ZĂPADA
• Protejează semănăturile de toamnă de îngheț
• Asigură rezerva de umiditate pentru culturile de
primăvară
• Izolator termic în tundra pt vegetație
24. SOLURILE INFLUENTEAZA
DEZVOLTAREA SI RASPANDIREA PE
SUPRAFATA TERESTRA A SPECIILOR
VEGETALE SI ANIMALE.
• Prin continutul in substante minerale,
• Ph
• textura
• structura,
• Aerația favorizează:
• Oxigenarea
• Eliminarea excesului de CO2
• Viața microorganismelor
25. DUPA COMPONENTA CHIMICA
A SOLURILOR SE DISTING :
plante nitratofile – concentratie mare de compusi ai
azotului-
plante halofile – soluri bogate in clorura de sodiu
plante calcifile – bogate in carbonat de calciu
plante glicofile – sol sarat in sare(soluri dulci)
26. DUPA PH-UL SOLURILOR SE
DISTING :
plante acidofile(oxifile) – soluri cu Ph scazut intre 5.5 –
6.2:afin, porumb , cartof
plante neutrofile – Ph intre 6.2 – 7 pretabile pt plantele
de cultură:tutun , sfeclă, grâu
plante bazifile – Ph > 7(soluri alcaline)-soluri bogate în
carbonați sau sulfat de calciu:stejar pufos, lucerna,
păpădia
27. DUPA TEXTURA SI
STRUCTURA SOLURILOR :
plante psamofile – adaptate la soluri nisipoase
plante litofile – cresc pe prundisuri si bolovanisuri
plante casmofile – cresc pe stancarii
28. ANIMALELE PREFERĂ SOLURI CU
STRUCTURĂ FIZICĂ DIFERITĂ
• Geobionte:trăiesc în subteran, prefer soluri cu
structură tare:
–Protozoare, viermi, artropode, cârtița orbetele
• Petrobionte-pe soluri stâncoase-gateropodele
30. TOTALITATEA RELATIILOR
CARE SE STABILESC
•intre indivizii aceleiasi specii
relatii intraspecifice,
• intre indivizi care apartin unor specii
diferite
• relatii interspecifice.
31. DUPA APARTENENTA LA REGN A INDIVIZILOR
UNEI SPECII SE DISTING
RELATII FITOGENE de dependență sau concurență
relatii de simbioza-
între plantele superioare(anin, molod) și ciuperci( acestea sintetizează substanțele
nutritive, apoi le transmit plantei gazdă)
Bacterii fixatoare de azot pe leguminoase
Simbioza dintre alge și ciuperci-lichenii
(alelopatie),- unele plante elimină substanţe toxice ce inhibă creşterea altor plante frunzele de
nuc căzute prin descompunere generează compuşi toxici pentru alte specii de plante.
Parazitismul (bacterii, ciuperci), vâsc, rugina grâului
Relații mecanica
-liane și arbori
Epifite și arbori
competitia pt ocuparea spațiului, pentru lumină, apă
Pentru diminuarea competiției unele plante au perioade diferite de vegetație: ghiocei,
viorele-primăvara, plantele estivale-vara
32. RELATII ZOOGENE-
DE CONTACT SAU GĂZDUIRE ȘI COOPERARE
relatia de comensalism,-un organism beneficiază fără a-i dăuna
celuilat (Dispersia seminţelor realizată de unele specii de animale
(zoochoria)-
Între crocodilul de Nil și pasărea Pluvianus aegyptius
relatia de mutualism (relatie tacita reciproc avantajoasa),-bacteriile din
intestinul termitelor ajută la digerarea celulozei
Relații de concurență-pentru a evita concurența unele migrează
Relații de cooperare ( furnicile, termitele, albinele)
parazitism
33. RELAȚII BIOCENOTICE
• relatii biogene (planta + animal).
• Animalele transport semințe,părți din plante
modificând repartiția plantelor
• Plantele nu pot să se dezvolte fără insect pentru
polenizare(entomofile) sau păsări pentru
polenizare(plante ornitofile)
• Animale fitofage( se hrănesc cu plante
• Animale zoofage
34. DUPA FUNCTIILE PE CARE LE-AU GENERAT SAU AU
STAT LA BAZA LOR RELATIILE INTERSPECIFICE
SUNT :
relatii legate de reproducere
relatii legate de diseminarea indivizilor (raspandirea)
relatii legate de protectia speciilor
relatii trofice(legate de nutritie)
35. FACTORII BIOTICI
• Descompunerea materiei organice duce la formarea
humusului ce asigură fertilitatea
• Termitele , cârtițele
–crează microforme de relief
• râmele
–Modifică structura solului prin compactizare sau afânare
• Stabilizarea versanților prin sistemele radiculare
• Eutrofizarea lacurilor(datorită algelor)
37. RELIEFUL DETERMINĂ PRIN
• Altitudine- etajarea biopedoclimatică
• Orientarea versanților- schimbarea cantității de căldură, lumina, umiditate,
intensitatea vântului
– Plante xerofile pe versanții sudici
– Plante mezofile, higrofile pe versanții nordici
– Limita pădurii scade pe versanții nordici
• Gradul de înclinare condiționează posibilități de utilizare economică
• Paravan în calea maselor de aer reci-funcția de adăpost
– (castanul comestibil în depr. Baia Mare,
• Depresiunile închise – favorizează inversiuni de temperature și vegetație
• depresiunile submontane-rol de adăpost-fructificarea plantelor se realizează mai
devreme decât la plantele care trăiesc în spații deschise)