Conferința European Digital Youth Summit (EDYS) abordează impactul tehnologiei IT asupra tinerilor și ocupării forței de muncă, subliniind dependența crescândă de computere și informatică în societate. Președintele comisiei pentru învățământ, Angel Tîlvăr, evidențiază progresul României în integrarea digitală, dar și provocările rămase în educația tehnologică, în special în mediul rural. Se insistă pe importanța dezvoltării competențelor digitale din tinerețe pentru asigurarea unui viitor profesional în societatea informațională.

1. PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT
CABINET PREŞEDINTE
Bucureşti, 28 august 2014
Conferinţa European Digital Youth Summit (EDYS)
Temă: Era digitală, tineri şi ocuparea forţei de muncă – tendinţe şi discuţii
Să rămânem conectaţi cu viitorul!
ONORAŢI INVITAŢI,
DOAMNELOR ŞI DOMNILOR,
Nu-mi vine în minte nici un domeniu al existenţei sociale care să se poată
dispensa, în lumea contemporană, de tehnologia IT. Fie că este vorba de industriile de
înaltă performanţă sau doar de serviciul de salubritate al unei primării, absolut toată
lumea foloseşte facilităţile puse la dispoziţie de computere mai mult sau mai puţin
performante. Iar pe măsură ce societatea avansează spre un nivel de globalizare tot
mai accentuat, este mai mult decât evident faptul că această stare de dependenţă de
serviciile IT va continua să crească, fiind previzibil ca, în câteva decenii, dependenţa
de softurile informatice să devină una cvasitotală.
Nu cu mult timp în urmă, computerul părea a fi un instrument coborât direct
din paginile scrierilor sience-fiction. Astăzi, aplicaţiile sale au devenit atât de
răspândite încât, vrem sau nu vrem, le uzităm în fiecare zi. De forme și de
complexități diferite, funcție de utilizarea pe care urmează să o aibă, ordinatorul nu
mai este, demult, un vârf tehnologic accesibil numai marilor industrii și companiilor
care le deservesc, ci a devenit o prezență obișnuită, chiar banală, pentru tot mai mulți
dintre locuitorii planetei. El preia astăzi tot mai multe dintre operaţiunile care,
altădată, cădeau în sarcina a zeci şi sute de angajați, ducând la cote altădată nebănuite
atât performanţa, cât şi eficienţa muncii.
Este, aşadar,mai mult decât evident că ne aflăm în plină eră informațională,
fiind tot mai dependenţi de această invenie numită computer, poate una dintre cele
mai fascinante creații din istoria noastră multimilenară. Și să nu uităm, suntem abia
la începutul acesteia.
Sper că am reușit să surprind corect rolul tot mai important pe care computerul
și domeniul pe care acesta îl deservește, informatica, îl au în dezvoltarea lumii
1

2. contemporane. Răspândirea acestei tehnologii de vârf este astăzi atât de vastă şi atât
de greu dispensabilă încât, dacă dintr-un motiv sau altul ar trebui să renunţăm la
serviciile sale, şocul ar fi atât de puternic încât toată activitatea umană ar fi, practic,
paralizată. Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla într-un asemenea caz cu circuitele
bancare ori cu furnizorii de servicii, cu industria medicamentelor sau cu cea a
telecomunicaţiilor. Toate acestea ar colapsa, pur şi simplu, aruncând, practic,
omenirea într-o realitate ce ar părea desprinsă de-a dreptul din Evul Mediu.
A nu se în elege, din cele spuse până acum, ț că în absenţa ordinatoarelor
societatea umană ar dispărea precum dinozaurii de acum şaizeci de milioane de ani.
Nicidecum. Omul, cu capacitățile sale de prospectare încă nebănuit de mari și
nematerializate la capacitate maximă ar fi capabil, fără nici o urmă de îndoială, să
depăşească şi o asemenea situaţie sumbră. Este aberant să credem că o mașină, oricât
de perfecţionată ar fi, poate înlocui definitiv inteligenţa umană, creația căreia este, în
definitiv. Computerul este şi va rămâne întotdeauna doar o unealtă perfecționată care,
atunci când este folosit în scopuri pașnice, are rolul de a ne ușura viața activitatea.
Folosit cu discernământ, acest vârf al tehnologiei poate și trebuie să direcționeze
lumea către prosperitate și echilibru, putând fi de un imens folos inclusiv pentru
stoparea sau chiar eradicarea fenomenele nedorite asociate subdezvoltării sau
conflictelor armate care, din nefericire, încă afesctează multe dintre zonele planetei.
Este mai mult decât evident, aşadar, că nicio societate care doreşte să aibă un
viitor cert în lumea de astăzi nu poate ignora importanța covârşitoare pe care
utilizarea computerului o are în dezvoltarea lumii contemporane. Îmi face plăcere să
reamintesc celor prezenţi spusele doamnei Neelie Kroes care, de la înălţimea funcţiei
de comisar pentru Agenda Digitală pentru Europa, sublinia faptul că cei care nu dețin
competențe digitale suficiente se vor găsi, din nefericire, foarte curând, de partea
greșită a societății informaționale, cu perspective deloc încurajatoare în a-și găsi un
loc de muncă în conformitate cu aspirațiile pe care le au. Din acest motiv, domnia sa
se arăta îngrijorată pentru faptul că, în conformitate cu studiile de dată recentă, mai
mult de un sfert din populația Uniunii Europene nu a folosit, vreodată, internetul,
riscul cel mai mare al excluziunii informaționale fiind înregistrat în cazul populației
sărace, în cazul vârstnicilor și în cel al cetățenilor europeni care aparțin grupurilor
aflate în risc de marginalizare socială.
Din fericire pentru România contemporană, numărul cetăţenilor cu abilităţi de
utilizare a tehnologiei IT a crsecut şi continuă să crească în mod constant, ceea ce
dovedeşte cuplarea viguroasă şi definitivă a societăţii noastre la societatea
informaţională. Urmare acestei realităţi incontestabile, școala românească este tot
mai mult orientată către folosirea informaticii în sistemul de predare, iar
competențele digitale au devenit probă de examen pentru examenul național de
bacalaureat.
Să nu ne amăgim, însă, şi să recunoaştem deschis că mai sunt multe de făcut și
în acest domeniu. Spre exemplu, nu toate unitățile de învățământ (mai ales, în cazul
celor din mediul rural și din orașele mici) posedă o dotare informatică
corespunzătoare necesităților de pregătire ale elevilor pe care îi școlarizează, la fel
cum, din păcate, nu toți elevii posedă un computer personal.
2

3. Va trebui ca, în viitor, să găsim solu ii ț pentru rezolvarea acestor probleme și
mărturisesc că, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru învățământ, știință,
tineret și sport a Camerei Deputaților sunt profund preocupat de rezolvarea unor
astfel de disfuncționalități. Totuși, ținând cont de diferența evidentă față de anul
1989, consider că România a făcut un uriaș progres pe calea integrării sale în noua
eră, Era informatică, și că avem potențialul necesar de a ține pasul cu multe alte țări,
unele dintre ele mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Iar faptul că foști
elevi și studenți ai școlii românești predau informatica în mari și prestigioase
instituții de învățământ ale lumii sau că lucrează, spre exemplu, chiar pentru
companii precum Microsoft mă îndreptățeşte să cred și să sper în capacitățile noastre
deosebite de a ne integra pe deplin lumii puternic informatizate.
În încheiere, țin să transmit un mesaj către toți cei implicați în procesul de
învățământ autohton, fie că este vorba de părinți, de elevi și studenți, de cadre
didactice sau de însăși administratorii sistemului: întrucât informatizarea reprezintă
una dintre realitățile incontestabile ale lumii contemporane, este necesar să acordăm
atenția cuvenită deprinderii, încă de la o vârstă fragedă, a competențelor digitale.
Asta dacă vrem ca fiecare dintre copiii noștri, dar și noi toți, ca cetățeni ai
unei țări membre a Uniunii Europene, să avem un viitor cert în realitatea prezentă şi
mai ales, în cea viitoare.
Închei, prin a vă transmite că sunt convins că această conferinţă se va finaliza
cu idei importante, care să asigure progresul în eforturile noastre comune pentru
crearea unui plan viabil privind competențele digitale, în special în rândul tinerilor
din România.
Doresc succes lucrărilor Conferinţei Dumneavoastră!
PREŞEDINTE
Angel TÎLVĂR
3