2. In relatie cu societatea umana, padurea indeplineste numeroase functii.
Diferite de la tara la tara, ele pot fi totusi clasificate in trei mari categorii:
productive, protective si speciale. Pentru Romania, graficul, pe categorii arata
astfel:
3. Principala functie productiva este indeplinita de
exploatarile forestiere. In Romania se exploateaza, oficial,
16.704.600 metri cubi de lemn, adica de aproximativ 10 ori
cat Casa Poporului…
Cifra de afaceri a unitatilor silvice
1600000,00
1486065,40
1400000,00 1391231,00
1308211,10
1200000,00
1123107,00
1000000,00
800000,00
600000,00
M
O
N
R
i
400000,00
200000,00
0,00
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
4. Iata cum arata graficul exploatarilor forestiere, pe ultimii
20 de ani, conform Institutului National de Statistica:
Volumul de lemn recoltat
20000,00
18000,00
16000,00
14000,00
12000,00
10000,00
8000,00
6000,00
4000,00
2000,00
0,00
m
M
b
u
c
e
r
t
i
5.
6. Principalele specii de arbori exploatate in
Fag (Fagus sylvatica) Stejar (Quercus pubescens)
Romania
Molid (Pices Abies)
7. Deloc neglijabile, pentru ca aduc venituri considerabile
sunt exploatarile de ciuperci comestibile, fructe de padure si
plante medicinale. De asemeni sunt valorificate semintele si
puietii, precum si alte specii nelemnoase. La nivelul anului
2008 au fost inregistrate, in tone, urmatoarele valori:
Fructe de padure 4586.70
Ciuperci comestibile din floara
313.00
spontana
Seminte forestiere 53.00
10. Principalele specii de ciuperci recoltate in
Romania
Ghebe (Armillaria mellea) Hribi (Boletus edulis)
Galbiori (Cantharellus cibarius) Zbârciogi (Morchella spongiola)
11. Principalele specii de fructe de padure recoltate
in Romania
Afin (Vaccinium myrtillus) Maces (Rosa canina) Catina alba (Hippophae
rhamnoides)
Mur (Rubus Fruticosus) Zmeura (Rubus Idaeus) Paducel (Crataegus
monogyna)
12. Valorificarea fondului forestier se face si prin
valorificarea unor specii de animale a caror viata este legata
de acesta. In ultimii ani s-au obtinut venituri considerabile din
valorificarea produselor apicole:
Produse apicole
350,00
300,00 292,80
250,00
200,00
168,80
150,00 143,10
100,00 101,31
M
O
N
R
i
50,00
0,00
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
13. Romania este recunoscuta in Europa
ca tara cu traditie in apicultura. Efectele
benefice, de ordin ecologic, economic si social
ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de
asigurarea polenizarii plantelor entomofile din
flora spontana, din culturile organizate si de
valorificarea produselor apicole (miere, ceara,
polen, propolis, venin etc.).
O problema grava a apiculturii o
constituie intoxicatiile albinelor, in primul rand
datorate substantelor utilizate in agricultura. De
asemenea, intoxicatiile cu noxe industriale si
rutiere, reprezinta o problema generala de
ecologie care priveste si speciile salbatice de
himenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin
masurile generale ce trebuie asigurate pentru
protectia mediului.
14. Prin valorificarea fondului cinegetic s-au obtinut, de asemenea, sume importante,
dupa cum urmeaza
Produse vanatoresti
15600,00
15512,30
15400,00 15382,71
15200,00
15000,00
14800,00 14851,80
14743,80
14600,00
M
14400,00
O
N
R
i
14200,00
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
16. Faună sălbatică valorificată economic:
cerb comun (Cervus elaphus), căprior
(Capreolus capreolus), capra neagră (Rupicapra
rupicapra), mistreţ (Sus scrofa), iepure (Lepus
europaeus), fazan (Phasianus colchicus),
potârniche (Perdix perdix), cocoş de munte
(Tetrao urogallus), viezure (Meles meles), vulpe
(Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes),
jder de piatră (Martes foina), dihor (Mustela
putorius), nevastuică (Mustela nivalis), hermelină
(Mustela herminea), gâsca de vară (Anser
anser), gârliţa mare (Anser albifrons), Branta sp.,
raţa mare (Anas plathyrhynchos), raţa mică
(Anas crecca), raţa pestriţă (Anas strepera), raţă
fluierătoare (Anas penelope), raţa cârâitoare
(Anas querquedula), lişiţa (Fulica atra), găinuşa
de baltă (Gallinula chloropus), sitar de pădure
(Scolopax rusticola), cormoran mare
(Phalacrocorax carbo), becaţina comună
(Gallinago gallinago), stârc cenuşiu (Ardea
cinerea).
17. Principalele specii de animale vanate in
Romania
Mistret (Sus Scrofa) Vulpe (Vulpes vulpes)
Capra neagra (Rupicapra Cerb (Cervus Elaphus) Caprior (Capreolus
rupicapra) capreolus)
18. Functia protectiva a padurii este cel putin la fel de importanta
precum cea productiva. Se manifesta prin fixarea terenurilor, absorbtia si
regularizarea apelor de suprafata, purificarea aerului, reducerea vitezei
vantului etc.
În interiorul padurii, viteza vântului scade la jumatate fata de cum este
afara. La 100 de metri în adâncul padurii, viteza scade la 25%, iar la 200
de metri – scade pâna la 2% din viteza initiala.
Autentice laboratoare ale naturii, pădurile, împreună cu celelalte
spaţii verzi, reprezintă o bogăţie de nepreţuit pentru fiecare aşezare
urbană, fiind, datorită acţiunilor antipoluante, veritabile uzine de sănătate
şi de echilibru ecologic. Se consideara ca vegetatia forestiera retine
circa 600 de kilograme de pulberi pe hectar, anual. Anual, pe glob,
covorul vegetal (paduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de
miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PADURI.
Padurile reţin şi păstrează zăpada un timp mai îndelungat, împiedică
formarea avalanşelor, diminuând efectele negative ale topirii bruşte ale
acesteia.
Ameliorează compoziţia şi structura solurilor degradate sau sărăcite,
îmbogăţindu-le cu humusul format din frunzişul şi ramurile sale;
La nivel mondial, putem vorbi de aproximativ 10% din fondul
forestier ca fiind destinat acestei functii.
19. Este unanim recunoscut rolul pozitiv
pe care îl are vegetaţia forestieră împotriva
vântului, oprind şi reducand zgomotul. Astăzi
sunt de neconceput aşezări umane fără
parcuri, zone verzi şi păduri, care sunt
adevărate bariere împotriva poluării aerului cu
pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.
Vegetaţia forestieră în jurul zonelor
industriale cu emanaţii nocive contribuie la
purificarea aerului prin dispersarea poluanţilor,
reţinerea pulberilor, oprirea propagării
substanţelor nocive şi atenuarea zgomotelor.
20. Pădurile au o capacitate de reţinere
şi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apă
pe an, pe ha. Pentru a produce lemn,
pădurile consumă din aceasta 3-4 mii mc
apă pe an şi hectar. Restul de 6-7 mii mc se
stochează în sol, ca o rezervă, care prin
stratul freatic alimentează debitul izvoarelor,
menţinând prin aceasta un regim echilibrat
şi permanent al cursurilor de apă.
Pădurea poate fi considerată ca un
“dispecerat al naturii”, din ea şi prin ea trec
70% din apele ţării noastre.
21. Padurea este scutul cel mai eficient de
aparare a solului contra eroziunii, comparativ
cu terenurile fara vegetatie, unde eroziunea
variaza între 140-750 mc/an/ha, in padure
eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.
Reţeaua rădăcinilor unui singur molid
de 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fag
de aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta se
asigură stabilitatea mecanică, iar după ce
rădăcinile mor şi putrezesc, se crează în sol
zeci de mii de canale, prin care circulă apa de
infiltraţie.
22. Pădurea măreşte neregularitatea
suprafeţei terestre formând obstacole care
produc turbulenţe mai mari ale curenţilor de
aer şi care determină diluarea imisiilor.
Încălzirea diferenţiată, respectiv răcirea
suprafeţelor păduroase în timpul nopţii, produc
mişcări verticale care au ca rezultat înlocuirea
aerului viciat cu aer proaspăt.
Oxigenul eliminat de pădure este
transportat de curenţi de aer, uneori la distanţe
foarte mari, împrospătând atmosfera poluată
de deasupra oraşelor şi zonelor industriale.
23. Dintre Functiile speciale ale padurii, probabil cea mai
cunoscuta este cea de pastrare si dezvoltare a unor obiective de
interes economic, social sau stiintific.
De asemeni, padurea atribuie valoare peisajului zonal general
şi ocroteşte ambianţa naturală a patrimoniului cultural, contribuie
la practicarea turismului medical, la terapia complexă balneară,
asigurând diversificarea mijloacelor terapeutice, prin ambianţa
sedativă, tonică, reconfortantă si odihnitoare pe care le ofera.
Este motivaţia şi suportul principal al ecoturismului, prin
manifestarea funcţiilor sale sociale: managementul ecologic în
crearea unui impact minim, contribuţia la conservarea naturii,
contribuţia la bunăstarea comunităţilor locale, educaţia ecologică.
Tot aici putem incadra şi functia militara, astazi mai putin
utilizata, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unor
teritorii.
29. Romania are un nivel ridicat al
diversitatii habitatelor, reflectat si de nivelul
ridicat al diversitatii speciilor de flora si
fauna.
Pe teritoriul Romaniei au fost
identificate 3700 specii de plante, din care,
pana in prezent, 23 sunt declarate
monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39
periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare.
Speciile caracteristice pasunilor
reprezinta aproximativ 37% din totalul celor
existente in Romania. Exista, de
asemenea, un numar de 600 specii de alge
si peste 700 specii de plante marine si
costiere. Speciile endemice reprezinta 4%.
Astfel, s-au identificat un numar de 57 de
taxoni endemici (specii si subspecii) si 171
taxoni subendemici.
Totodata, au fost identificate 33792
specii de animale, din care 33085
nevertebrate si 707 vertebrate.
30.
31. Suprafata totala a ariilor naturale protejate
din Romania, incluse in Legea nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-
a, zone protejate, este de 1.234.710 ha, adica
5,18% din suprafata.
Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, in tara noastra sunt acceptate
urmatoarele categorii de arii naturale protejate,
definite in functie de obiectivele de management
atribuite: rezervatie stiintifica, rezervatie
naturala, parc national, parc natural, monument
al naturii, rezervatie a biosferei, zona umeda de
importanta internationala (sit Ramsar), sit al
patrimoniului mondial
