util pentru elevii de la textile pielărie

1. FIBRE TEXTILE NATURALE Prof.ing. Keszegpal Catalina

3. OBŢINEREA ŞI STRUCTURA FIBREI DE BUMBAC Obţinerea fibrei de bumbac : Fibrele se obţin din fructul plantei de bumbac ( fig. 1 ) care este o capsulă în care se găsesc seminţele, iar pe acestea fibrele, care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale seminţelor. Fig. 1 Planta Fig. 2 .Bumbacul de bumbac la maturitate La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.Recoltarea se poate face manual,mecanic pneumatic. FIBRA DE BUMBAC

7. Întrbuinţătile bumbacului Nu pot fi filate Utilizate ca materie primă pentru obţinerea fibrelor chimice artificiale. Fibre scurte Absorb apa prin capilaritate - Igienice Fitile, furtunuri,foi de cort Sanitare – tifon,pansamente,vată. Articole tehnice -Aspect plăcut -Hidroscopică Lenjerie de pat,feţe de masă,perdele,prosoape,stofe de mobilă. Articole pentru decoraţiuni interioara -Tuşeu plăcut -Sunt igienice Ţeseturi:rochi,fuste, bluze,pantaloni; Tricoturi:tricouri,lenjerie de corp,ciorapi. Articole de îmbrăcăminte Caracteristici Exemple Domeniul de utilizarea

9. Bumbac

11. Structura fibrei Fibre liberiene sunt pluricelulare , se prezintă sub formaă de fascicule fibroase alcătuite din fibre elementare sudate unele de altele printr-o membrană –lamelă mediană . În structura celulelor sau a fibrelor elementare se observă o anumită stratificare: a. peretele fibrei format din: - zona primară – conţine celuloză şi însoţitori ai celulozei. - zona secundară – este constituită din celuloză aproape pură b. canalul sau lumenul este mic, format dintr-un singur strat Aspectul la microscop În secţiunea longitudinală: pe suprafaţa fibrei se văd striaţii longitudinale şi transversale în formă de X.Celula de in cu pereţi groşi este dreaptă şi ascuţită la capete. La cânepă celulele sunt rotunjite la capete, iar pereţii sunt mult mai subţiri În secţiunea transversală celula de in are forma de polygon cu un punct central, iar cânepa are formă de polygon deformat cu lumenul reprezentat printr-o linie bifurcată a. Fibra de in b. Fibra de c ânepă

13. Cânepă – prelucrarea manuală la pieptãnat cânepa uscatul mãnunchilor la soare torsul ... culesul si legatul cânepii fuiorul, compus din fibre lungi câlţii, compuşi din fibre scurte, încâlcite, cu conţinut de ghemotoace şi impurităţi

14. In

15. 75-80 80-85 Conţinutul în celuloză (%) La agenţi chimici se comportă asemănător fubrelor de bumbac. Comportare la agenţie chimici 2-5 1,5 -4,5 Alungirea la rupere 41-52 54-72 Lungimea de rupele (km) Ard repede ,cu flacăcără strălucitoare ,rezultănd o cenuşă deschisă cu miros de hărtie arsă. Comportarea la ardere Se descompun,plesnesc la călcare Se descompun Comportare la temperatură Nm300-.Nm5.000 Fibrele sunt puternic consolidate între ele,comparativ cu cele de in. Nm 3.500-Nm8.000 Fineţe 25-30 12 25-30 12 Hidroscopicitate Repriza(%) 300-1.500 20-30 300-750 20-30 Lungime(mm) -fibră tehnică -fibră elementară Slab Slab Luciu Galben-aurie Galben verzuie,cenuşei Culoare 1.480 1.500 Masa specifică (kg/m) Cănepă In Proprietatea

16. Deşeuri Deşeuri Fibre celulozice artificiale Sfori,frănghii,prelate,saci,pănze de vele,furtun de apă. Fire răsucită pentru praşute prelete,saci,frănghii,curele de transmise,furtun de apă Articole tehnice Prosoape,huse,covoare Prosoape,feţe de masă,draperi,huse,cuverturi. Articole pentru decoraţiuni interioare Haine care nu necesistă călcarea Rochi,bluze,fuste,sacouri Articole de îmbrăcăminte Cănepă In Domeniul de utilizare

17. Alte fibre rextile naturale de natură vegetală Iuta Spre deosebire de in si canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina si formeaza lignoceluloza. Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit de calciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cu clorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele. De aceea, iuta nu se albeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid. Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare, transmisii etc. Manila si sisalul Sunt lucioase si batoase. Din sisal se fac sfori si cabluri. Cocos saltea din fibre de cocos Cocotierul este o planta tropicala de coasta care face parte din familia palmierului. Se intrebuinteaza la fabricarea cablurilor, presurilor, franghiilor, colacilor de salvare.

18. Fibra este un produs celular complex obţinut de la oaie.Este superioară tuturor celorlaltor categorii de fibre animale produsă de epidermă şi reprezintă 95-97 % din părul animal. Calitatea l â n i i depinde de rasă şi de îngrijirea care se dă animalului . Metode pentru obţinerea l â n e i : - Tunderea animalului viu - lână de tunsoare - Produs secundar în tăbăcire - lână tăbăcărească - Prin destrămarea zdrenţelor de lînă şi a deşeurilor - lână regenerată

23. Lâna

24. Părul de capră

25. Părul de cămilă

26. Filare manual ă din fibre de lână Toarsul

30. Mătasea naturală Viermi producătoare de mătăse

31. Fibre Fire Ţ es ǎ turi Tricoturi Proces tehnologic de filare Proces tehnologic de tesere Proces tehnologic de tricotare Produse vestimentare Proces tehnologic de confectionare MATERII PRIME:FIBRE textile FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA

32. Produse textile ce au la bază fibre textile naturale

33. Îmbrâcăminte de protecţie ce are la bază fibre de BBC.

34. Produse din fibre naturale

35. Produse din fibre naturale

36. Produse din fibre naturale

37. Produse din fibre naturale

38. Prouse din fibre naturale

39. Produse din fibre naturale