1. Fibre Textile Profesor:Radu Mihail Pintilie Elevi:Luca Vasile Dorin Avram Genu Stachie Andrei

7. Ghem de Bumbac

8. Floarea de Bumbac

10. Culoarea lânii Culoarea lânii este determinată de pigmenţii cuprinşi în celulele din coaja fibrei. Lâna poate fi: albă; alb-gălbuie; neagră (diferite nuanţe de negru, inclusiv cafeniu-închis); cenuşie (albă şi neagră); multicoloră (seină, care nu este nici neagră, nici roşcată). lâna merinos şi spancă este aproape exclusiv albă.

11. Luciul lânii Luciul depinde de uniformitatea şi de gradul de netezime al fibrei, de forma şi poziţia solzilor, de proprietăţile stratului cortical, de structura şi gradul de dezvoltare al stratului medular şi de pigmentare. Luciul lânii spălate depinde în mare măsură şi de conţinutul de apă al lânii şi constituie criteriu de clasificare. După felul luciului, lâna poate fi: cu luciu mătăsos, argintiu (lâna fină şi semifină) sau mată( lâna groasă).

13. Destinatii: - îmbrăcăminte: costume, rochii, fuste, pantaloni, şosete, pulovere, paltoane, pardesie - articole decorative: pături, cuverturi, covoare, stofe de mobilă - articole tehnice; izolator fonic, izolator termic

14. Sursa Lâni

15. In Caracteristici: Culoarea fibrelor de in Fibrele de in au culoare gălbuie, cenuşie sau cafenie. Culoarea şi mai ales uniformitatea culorii este un criteriu important de clasificare a fibrelor liberiene. Culorile deschise: argintie, galben-deschis, gri-deschis sunt specifice fibrelor de calitate superioară, iar cele închise : cenuşie, plumburie - fibrelor de calitate inferioară.

16. Luciul Fibrele de in şi cânepă fac parte din categoria fibrelor cu luciu slab. Luciul se datorează prezenţei pe fibre a acidului pectic şi a substanţelor ceroase. Cerurile au o contribuţie însemnată în producerea luciului la fibrele de in. În cazul fibrelor de cânepă, acidul pectic are un rol mai mare în acest sens decât cel pe care îl au cerurile. Fibrele lucioase sunt mai flexibile.

17. Higroscopicitatea Fibrele de in primesc şi cedează cu uşurinţă vaporii de apă. Această însuşire numită higroscopicitate asigură produselor din in un confort deosebit. Masa specifică reală a fibrelor de in este de 1,43 - 1,5 g/cm3. De ea depinde într-o oarecare măsură conductibilitatea termică a fibrelor.

19. Destinatii: -covoare, ţesături de ambalaj, saci, corzi

20. Floarea de In

21. Poliesterul Proprietăţi termice ale poliesterului Este o fibră puţin inflamabilă. În apropierea flăcării începe să se topească, iar la contactul cu flacăra arde cu topire şi se obţine un reziduu negricios şi dur. Pierderea de rezistenţă sub acţiunea căldurii uscate este destul de mică, de exemplu la 170°C timp de 5 ore pierde doar 5%, iar după 80 ore este 30%.

24. Materiale din Poliester

25. Iută Caracteristici: Comportarea la lumină Prin expunere la soare, fibrele de iută pot pierde 50 % din durabilitatea lor normală, după un număr de 400 de ore de expunere deoarece substanţele azotoase care însoţesc celuloza sunt sensibile la oxigen în prezenţa luminii. Sub influenţa oxigenului din aer, fibrele se degradează pierzând din rezistenţa lor normală. Acest fenomen distructiv, numit îmbătrânire este activat de prezenţa luminii.

27. Destinatii: -covoare, ţesături de ambalaj, saci, corzi

28. Saci din Iută

32. Floare de Cânepă

33. Sursa: http://www.dex-tex.info/caracteristicile-fibrelor-textile