Lana

750 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Lana

  1. 1. Fibre textile naturale si artificiale Proiect realizat de: 1. Olariu Maria 2. Ro ş u M ă d ă lina 3.Sofrone Daniela Profesor coordonator:Radu Mihail Pintilie
  2. 2. !!!Cea mai simpl ă metod ă de recunoa ş tere a fibrelor textile!!! <ul><li>=> este proba de ardere ş i anume de a supune flac ă ra un fir sau c â teva fire at â t î n b ă t ă tur ă ,c â t ş i din urzeala,materialul care ne intereseaz ă .Rezultatul va fi diferit dup ă natura fibrei. </li></ul>
  3. 3. Bumbacul,inul,c â nepa,iuta,ramia(fibre naturale,origine vegetal ă ) <ul><li>=>ard repede,cu flac ă ra,degaj â nd un miros de hartie ars ă ş i se transform ă î ntr-o cenu şă alb ă ,inconsistent ă .Aceste fibre au rezisten ţ a sc ă zut ă la ac ţ iunea acizilor , î n special a acizilor organici (clorhidric,sulfuric etc…).Sol uţ iile diluate ale acestora î ns ă (2-4 g/l) nu ataca fibra la rece.Dup ă tratamentele f ă cute î n mediu acid ţ es ă tura trebuie clatit ă foarte bine. </li></ul>
  4. 4. Cânepă in bumbac
  5. 5. L â na,p ă rul de capr ă ,mohairul,p ă rul de camil ă (fibre naturale,de origine animal ă ) <ul><li>=>ard lent,locul arderii sc â nteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid(sub forma unui fir negru,ne î ntortocheat) dar sf â r m icios.Mirosul este nepl ă cut, de corn ars.Una, î n compara ţ ie cu bumbacul,inul,c â nepa,iuta si ramia,nu rezist ă la ac ţ iunea substan ţ elor alcaline.Amoniacul ars are o ac ţ iune mai redus ă ,prezent â nd avantaje ca fiind volatil se indeparteaz ă prin uscare. </li></ul>
  6. 6. Lîna de capră produs din par de cămilă
  7. 7. L â na artificial ă <ul><li>=> prezint ă î nsu ş iri asem ă n ă toare l â nii naturale.La ardere eman ă acela ş i miros caracteristic de corn ars,iar firul ars prezint ă o g ă m ă lie sf ă rmicioas ă .La fabricarea ţ es ă turilor textile industriale se folose ş te î n amestec cu l â na natural ă. </li></ul>
  8. 8. Lîna arificială
  9. 9. M ă tasea natural ă (fibra natural ă ,de origine animal ă ) <ul><li>=> se recunoa ş te u ş or dup ă aspect,are luciu ş i un fo ş net caracteristic.Are ca ş i l âna un miros de corn ars,locul aprins se umfl ă form â nd o mic ă g ă malie.Aceast ă fibr ă se dizolv ă ,chiar la rece in solu ţ ii concentrate de acizi organici(clorhidric,sulfuric etc).M ă tasea natural ă nu rezist ă la ac ţ iunea substan ţ elor alcaline concentrate. </li></ul>
  10. 10. mătasea naturală
  11. 11. M ă tasea v î scoas ă ,m ă tasea cupro-amoniacal ă <ul><li>=> m ă tasea acetat si l â na artificial ă sunt fibre artificiale.M ă tasea de v î scoas ă ş i m ă tasea cupro-amoniacal ă ard ca ş i fibrele naturale de origine vegetal ă cu flacar ă şi miros de h â rtie ars ă ,l ă s â nd o cenu şă alb ă . Î n compara ţ ie cu bumbacul,arderea este mai vie si mai rapid ă .Aceste ţ esaturi sunt mult mai sensibile la ac ţ iunea acizilor dec â t bumbacul. </li></ul>
  12. 12. m ă tasea v î scoas ă
  13. 13. M ă tasea acetat <ul><li>=> are luciu pl ă cut asem ă n ă tor cu al m ă tasii naturale.Arde cu miros in ţ ep ă tor,l ă s â nd un rest mineral consistent.Se dizolv ă î n aceton ă .Nu rezist ă î n acizi concentra ţ i ş i î n alcalii. </li></ul>
  14. 14. m ă tase acetat
  15. 15. Concluzii <ul><li>1 . Fibra de bumbac : </li></ul><ul><li>-prezint ă e lasticitate bun ă </li></ul><ul><li>-prin mercerizare îş i m ă re ş te rezisten ţ a,afinitatea ş i luciul </li></ul><ul><li>2 . Fibra din in </li></ul><ul><li>-rezisten ţă mai mare dec â t bumbacul </li></ul><ul><li>-mai pu ţ in elastic ă dec â t fibra de bumbac </li></ul>
  16. 16. . <ul><li>3 . Fibra de l â n ă </li></ul><ul><li>-suple ţ e deosebit ă </li></ul><ul><li>-elasticitate mare </li></ul><ul><li>-capacitate de izolare termic ă </li></ul><ul><li>4 . Fibra de m ă tase </li></ul><ul><li>-ne ş ifonabil ă </li></ul><ul><li>- rezisten ţă foarte bun ă ,mediul umed scade </li></ul><ul><li>-grea conduc ă toare de c ă ldur ă </li></ul>
  17. 17. Bibliograf ie :http://www.bio-textima.ro/gyapjutermekek_gyapju_takaro_parna_agynemu.

×