extractie-atipica

1. EXTRACTIA
MOLARILOR 3
INFERIORI
Șeptelici Dan, stundentul
gr. S1602

2. INDICAȚIILE EXTRACȚIEI
• MOLARUL 3 SIMPTOMATIC, DACĂ A EXISTAT UNUL SAU MAI
MULTE EPISOADE DE PERIOCORONARITĂ, CELULITĂ, ABCES,
PROCESE PATOLOGICE PULPARE ȘI PERIAPICALE NETRATABILE.
• CARII ÎN M3 ȘI RISC CRESCUT DE NEREUȘITĂ A ACESTUI
TRATAMENT
• BOALĂ PARODONTALĂ CAUZATA DE MOLARUL 3
• PREZENȚA PROCESELOR TUMORALE, LEZIUNI HIPERPLAZICE
• REZORBȚIA EXTERNĂ A MOLARULUI 3 SAU A MOLARULUI 2
CAUZAT DE MOLARUL 3
• ÎN ORTODONȚIE PENTRU A PREVENI,LIMITA SAU VINDECA
ANOMALIILE DINȚILOR ANTERIORI MANDIBULARI.
• CÂND SE AFLĂ ÎN LINIA DE FRACTURĂ ȘI IMPIEDICA
REDUCEREA CORECTA A FRACTURII
• DINȚI INCLUSI CE NU POT ERUPE
• IN CAZ DE EDENTAȚIE SUBTOTALĂ LA MANDIBULĂ ATUNCI
CIND PREZENȚA UNUI SINGUR DINTE IMPIEDICĂ ADAPTAREA

3. CONTRAINDICAȚIILE EXTRACȚIEI
• COTRAINDICAȚII ABSOLUTE, IN LEUCEMIE ACUTĂ ȘI IN CAZ DE
INFARCTUL MIOCARIDC RECENT (6LUNI)
• NU AU ERUPT SAU SUNT INCLUȘI, DAR EXISTĂ POSIBILITĂȚI DE
ERUPȚIE CU SUCCES ȘI VOR AVEA UN ROL FUNCȚIONAL ÎN
DENTIȚIE
• PACIENȚII CU DIVERSE PATOLOGII LOCALE ȘI SISTEMICE
DECOMPENSATE
• CÂND INDICȚIA CĂTRE EXTRACȚIE ARE MAI PUȚINE BENEFICII
PENTRU SĂNĂTATE ȘI MAI MULTE RISCURI PENTRU STAREA
GENERALĂ A PACIENTULUI
• EXISTĂ UN RISC CRESCUT DE COMPLICATII SEMNIFICATIVE, DE
EXEMPLU LEZIUNI PERMANENTE ALE NERVILOR ALVEOLAR
INFERIOR SAU FRACTURA DE MANDIBULEI.
• CÎIND MOLARUL 3 SE AFLĂ ÎN PROCESUL TUMORAL MALIGN
• PACIENȚII CARE URMEAZĂ UN TRATAMENT RADIOTERAPEUTIC

4. CLASIFICAREA MOLARILOR 3
INFERIORI
• ANGULAREA ÎN RAPORT CU AXUL M2 ÎN 2 PLANURI
(SAGITAL ȘI TRASVERSAL)
• ÎN RAPORT CU RAMUL ASCENDENT
• RELAȚIA CU PLANUL OCLUZAL
• DUPĂ NATURA ȚESUTULUI ACOPERITOR
• DUPĂ RAPORTUL CU CANALUL MANDIBULAR

5. I) DUPĂ TOPOGRAFIE, INCLUZIILE POT FI:
A) INCLUZII DENTARE INTRAOSOASE ;
B) INCLUZII DENTARE SUBMUCOASE;
C) INCLUZII DENTARE SIMETRICE SAU
ASIMETRICE.
II) DUPĂ CRITERIUL ETIOLOGIC:
A) INCLUZIE DENTARĂ DE CAUZĂ LOCALĂ;
B) INCLUZIE DENTARĂ DE CAUZĂ
GENERALĂ.

6. III) ANGULAREA AXULUI MOLARULUI
DE MINTE INCLUS RAPORTATĂ LA
AXUL MOLARULUI DE 12 ANI, ÎN PLAN
SAGITAL ȘI TRANSVERSAL.

7. ÎN PLAN SAGITAL DUPĂ PETERSON SE
DESCRIU:
I. INCLUZIA MEZIO-ANGULARĂ (35% DINTRE
CAZURI) - ODONTECTOMIA RELATIV UȘOARĂ;
II. INCLUZIE ORIZONTALĂ (35% DINTRE CAZURI)
- ODONTECTOMIE DIFICILĂ;
I II

8. III. INCLUZIE VERTICALĂ (38% DINTRE
CAZURI) -ODONTECTOMIE DIFICILĂ;
IV. INCLUZIE DISTO-ANGULARĂ (6-8%
DINTRE CAZURI)-ODONTECTOMIA
FOARTE DIFICILĂ.
III IV

9. ÎN PLAN TRANSVERSAL:
MOLARUL INCLUS ALINIAT PE ARCADĂ
CHIAR ÎN SPATELE MOLARULUI DE 12
ANI;
MOLARUL INCLUS DEVIAT SPRE LINGUAL
SAU SPRE VESTIBULAR.

10. IV) RAPORTUL MOLARULUI DE MINTE INFERIOR
CU RAMUL ASCENDENT MANDIBULAR, DUPĂ
PELL ȘI GREGORY, GRADUL DE ACOPERIRE
OSOASĂ A MOLARULUI INCLUS:
CLASA I: DIAMETRUL MEZIO-DISTAL
AL COROANEI ESTE COMPLET LIBERĂ
FAȚĂ DE MARGINEA ANTERIOARĂ A
RAMULUI MANDIBULAR;

11. CLASA A II-A:
JUMĂTATEA
DISTALĂ A
COROANEI ESTE
ACOPERITĂ DE
MARGINEA
ANTERIOARĂ A
RAMULUI
MANDIBULAR;

12. • CLASA A III-A:
COROANA
MOLARULUI INCLUS
ESTE TOTAL
ACOPERITĂ DE
RAMUL MANDIBULAR.

13. V) PROFUNZIMEA DINTELUI INCLUS RAPORTATĂ LA PLANUL
OCLUZAL AL MOLARULUI DE 6 ȘI 12 ANI CARE PERMITE
EVALUAREA DIFICULTĂȚII DE EXTRACȚIE CARE ESTE
DETERMINATĂ DE GROSIMEA OSULUI SUPRAIACENT (PELL ȘI
GREGORY):
CLASAA: MOLARUL DE MINTE ESTE LA NIVELUL PLANULUI
OCLUZAL AL MOLARULUI DOI (SAU UȘOR SUB ACESTA);

14. CLASA B: FAȚA OCLUZALĂ A
MOLARULUI TREI ESTE
ÎNTRE PLANUL OCLUZAL
ȘI LINIA VERTICALĂ A
MOLARULUI 2;

15. • CLASA C: FAȚA
OCLUZALĂ A MOLARULUI
3 ESTE SUB LINIA
CERVICALĂ A
MOLARULUI .

16. VI) NATURA ȚESUTULUI ACOPERITOR:
• INCLUZIA ÎN ȚESUTUL MOALE (MOLAR INCLUS SUBMUCOS);
• INCLUZIA OSOASĂ PARȚIALĂ;
• INCLUZIA OSOASĂ TOTALĂ (MOLAR TOTAL INCLUS).

17. • CLASA I - IMAGINEA RADIOLOGICĂ A
CANALULUI ESTE SLAB CONTURATĂ, ABIA
VIZIBILĂ, ESTE PROBABIL CA NERVUL SĂ
FIE SITUAT LINGUAL DE RĂDĂCINI.
• CLASA II - DACĂ UNA DINTRE LINIILE DE
CONTUR AL CANALULUI MANDIBULAR SAU
AMBELE SUNT ÎNTRERUPTE, UNEORI
PREZENTÂND O DEVIAŢIE A CANALULUI,
ESTE PROBABIL CĂ DINTELE PREZINTĂ O
AMPRENTĂ CA UN CANAL PRIN CARE TRECE
PACHETUL VASCULO-NERVOS.
VII) Relația cu nervul alveolar inferior

18. • CLASA III - SITUAŢIE SIMILARĂ CU CEA DIN CLASA II,DAR LA
APEXUL MOLARULUI DE MINTE
• CLASA IV - DACĂ APEXUL ESTE ALUNGIT PÂNĂ LA CANALUL
MANDIBULAR ŞI PREZINTĂ O RADIOTRANSPARENŢĂ
PERIAPICALĂ ASEMĂNĂTOARE UNUI GRANULOM, ESTE
PROBABIL CA APEXUL SĂ PLONJEZE ÎN CANAL.

19. • CLASA V - DACĂ LIMITELE
CANALULUI APAR CA DOUĂ LINII
RADIOOPACE NETE, CARE
INTERSECTEAZĂ CONTURUL
DINTELUI, ESTE PROBABIL CA
NERVUL SĂ FIE SITUAT VESTIBULAR
DE DINTE.
 Clasa VI - situaţie excepţională, în care nervul
este situat între două rădăcini, sau poate chiar să
traverseze blocul format din rădăcinile molarului.

20. TIPURI DE LAMBOURI
• LAMBOU IN ALVEOLA
• LAMBOU TRIUNGHIULAR
• LAMBOU IN BAIONETA

21. TEHNICI DE EFECTUARE A LAMBOURILOR
MUCOPERIOSTALE:
1. INCIZIE ÎN ANVELOPĂ (PLIC) - PLEACĂ DE LA PAPILA GINGIVALĂ
MEZIALĂ A MOLARULUI DE 6 ANI INFERIOR ÎN JURUL COLETULUI
MOLARULUI DE 6 ȘI 12 ANI PÎNĂ LA UNGHIUL DISTOVESTIBULAR
AL MOLARULUI DE 12 ANI ȘI APOI POSTERIOR ȘI LATERAL ÎN SUS PE
MARGINEAANTERIOARĂ A RAMULUI ASCENDENT.

22. 2. INCIZIE CU DECOLAREA UNUI LAMBOU ÎN TREI COLȚURI
(TRIUNGHIULARĂ): SE FOLOSEȘTE ÎN INCLUZII PROFUNDE.
INCIZIA PLEACĂ DIN DREPTUL RĂDĂCINII DISTALE A MOLARULUI
DE 6 ANI, MERGE DE-A LUNGUL COLETULUI MOLARULUI DE 12 ANI,
APOI ÎN TRIGONUL RETROMOLAR POSTERIOR ȘI ÎN SUS, DE-A
LUNGUL MARGINII ANTERIOARE A RAMULUI MANDIBULEI.

23. 3. INCIZIA ÎN BAIONETĂ - PLEACĂ PRINTR-O INCIZIE VERTICALĂ
SITUATĂ DE-A LUNGUL MARGINII ANTERIOARE A RAMULUI
MANDIBULEI, COBOARĂ PE MIJOCUL CRESTEI ÎN TRIGONUL
RETROMOLAR, ÎNCONJOARĂ FAȚA DISTALĂ A MOLARULUI DE 12 ANI
ȘI COBOARĂ VERTICAL ÎN VESTIBUL ÎN DREPTUL RĂDĂCINII DISTALE
A MOLARULUI DE 12 ANI.

24. II) DECOLAREA LAMBOULUI MUCOPERIOSTAL: SE
INTRODUCE UN DECOLATOR SUB MUCOPERIOSTUL SPAȚIULUI
RETROMOLAR, INSINUÂNDU-SE CU ATENȚIE PRIN MIȘCĂRILE
DE DESPRINDERE A MUCOASEI, EFECTUATE ÎN SENS LINGUO-
VESTIBULAR. DUPĂ DECOLAREA MUCOASEI RETROMOLARE,
ÎN CONTINUARE SE DECOLEAZĂ MUCOASA VESTIBULARĂ.
REZULTĂ UN LAMBOU PERIOSTEOMUCOS DE FORMĂ
TRIUNGHULARĂ, CU BAZA DE IMPLANTARE POSTERO-
LATERALĂ, CARE VA FI TRAS ÎNAPOI
ȘI ÎN AFARĂ CU UN DEPĂRTĂTOR
LANGENBECK.

25. TEHNICI DE EXTRACTIE A
MOLARILOR 3 INFERIORI.
INSTRUMENTARIUL UTILIZAT
• ÎN FUNCTIE DE SITUATIA CLINICA, SE DESCRIU 2 TEHNICI DISTINCTE
DE EXTRACTIE A MOLARULUI 3 INFERIOR.
1. EXTRACTIA CU CLESTELE- DUPĂ SINDESMOTOMIE SE APLICĂ
CLESTELE PENTRU MOLARUL 3 INFERIOR CIT MAI APICAL. LUXAREA
SE REALIZEAZA PRIN MISCARI DE BASCULARE CU TRACTIUNE IN AX.
2. EXRTACTIA CU ELEVATORUL- PARTEAACTIVAA ELEVATORULUI
DREPT SE ISINUEAZA INTERDENTAR SUB PUNCTUL DE CONTACT
DINTRE MOLARII DOI SI TREI, PERPENDICULAR PE PROCESUL
ALVEOLAR, AVIND FATA CONVEXA ORIENTATA SPRE MOLARUL DE 12
ANI SI CEA PLANA CATRE MOLARUL DE MINTE. PRIN ROTATIA IN AX
A ELEVATORULUI IN SENS MEZIO-DISTAL, SE MOBILIZEAZA SI
EXTRAGE DE MINTE, RADACINILE RECURBATE DISTAL FAVORIZIND
ALUNECAREAACESTUIA.

26. PRINCIPIILE DE SUTURARE
• SUTURA CU FIR INTRERUPT
• SUTURA CU FIR CONTINUU
• SUTURA IN 8
• SUTURA IN SALTEA

27. SUTURA CU FIR
ÎNTRERUPT
CEL MAI FRECVENT UTILIZATĂ. INTRODUSĂ INDIVIDUAL PRIN
PARTEA LATERALĂ A PLĂGII ȘI LEGAT CU UN NOD CHIRURGICAL.
AVANTAJE
• FIRELE SUNT PLASAT LA DISTANȚĂ DE 4-8 MM, DECI ESTE
POSIBILITATEA DE A ÎNCHIDE PLĂGI MARI, REDUCÂND TENSIUNEA
• FIECARE FIR ESTE INDEPENDENT ȘI SLĂBIREA UNUIA NU VA
PRODUCE SLĂBIREA DIN ALTĂ PARTE
• ÎN INFECȚIE SAU HEMATOM SE POT ÎNDEPĂRTA CÂTEVA SUTURI
• UȘOR DE CURĂȚAT

28. SUTURA CU FIR CONTINUU
• FIRELE SUNT PLASATE ȘI REINTRODUSE ÎNTR-UN MOD CONTINUU,
ASTFEL ÎNCÂT SUTURA TRECE PERPENDICULAR PE MAI JOS DE
LINIA DE INCIZIE ȘI OBLIC ÎN SUS. SUTURA SE ÎNCHEIE PRIN
TRECEREA UNUI NOD PE LA SFÂRȘITUL NESTRÂNS AL FIRULUI.
• TEHNICĂ RAPIDĂ ȘI DISTRIBUIE UNIFORM TENSIUNEA
• SUNT NECESARE NUMAI 2 NODURI

29. O ALTĂ FORMĂ A SUTURII CU FIR CONTINUU
PRESUPUNE RETRAGEREA FIRULUI PRIN PROPRIA
BUCLĂ.
AVANTAJE
• VA EVITA MULTE NODURI
• DISTRIBUIE UNIFORM TENSIUNEA
• PREVINE STRÂNGEREA EXCESIVĂ.

30. SUTURA „ÎN SALTEA”
SPECIAL CONCEPUTĂ PENTRU A FI UTILIZATĂ PE
TEGUMENTE. SE SUTUREAZĂ LA 2 NIVELE, PRIMUL –
ADÂNC, PENTRU A OFERI SPRIJIN ȘI ADUCȚIUNE A
SUPRAFEȚELOR PLĂGILOR ȘI AL DOILEA NIVEL –
SUPERFICIAL, PENTRU A TRAGE MARGINILE ÎMPREUNĂ

31. SUTURA IN „8”
• FOLOSITĂ PENTRU ÎNCHIDEREA ALVEOLEI
POSTEXTRACȚIONALE ȘI DE ADAPTARE A PAPILEI GINGIVALE
DIN JURUL DINTELUI. SUTURAREA ÎNCEPE DE PE MUCOASA
VESTIBULARĂ, CU 3-4MM DE LA VÂRFUL PAPILEI, ASTFEL
ÎNCÂT SĂ PREVINĂ RUPEREA DE PAPILEI.
• ACUL SE INTRODUCE MAI ÎNTÂI ÎN MUCOASA VESTIBULARĂ,
APOI ÎN CEA ORALĂ. APOI, ACUL SE INTRODUCE DIN NOU ÎN
ACELAȘI MOD, LA O DISTANȚĂ ORIZONTALĂ ȘI APOI AMBELE
CAPETE SE LEAGĂ PRINTR-UN NOD.

32. ACCIDENTE INTRAOPERATORII IN
TIMPUL EXATRACTIEI
MOLARULUI3 INFERIOR
• FRCATURA CORONARA A DINTELUI EXTRAS;
• FRACTURA RADICULARA;
• FRACTURA CORONARA A DINTELUI VECIN;
• LUXATIA DINTELUI VECIN;
• LEZIUNI ALE PARTILOR MOI PERIMAXILARE- PLAGI GINGIVALE, PLAGI
ALE MUCOASE PALATINE,PLAGI ALE LIMBII, PLAGI ALE PLANSEULUI
BUCCAL;
• LEZIUNI OSOASE- FRACTURA CORTICALE ALVEOLARE, FRACTURA
CORTICALEI LINGUALE, FRACTURA TUBEROZITATII MAXILARE,
FRACTURA MANDIBULEI;
• ACCIDENTE SINUSALE;
• IMPINGEREA DINTILOR IN SPATIILE PERIMAXILARE;

33. BIBLIOGRAFIA
1. ,,EXTRACTIA DENTARA’’ DE N. GANUTA, H. BODNAR, A.
BUCUR;
2. PRELEGEREA D-NULUI CONFERINTIAR NICOLAE CHELE
,,EXTRACTIA ATIPICA. ODONTECTOMIA’’;
3. ,,CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA’’ DE C. BURLIBASA