1. ConferenţiarD.Ș.M ChetrușVIorica
TRATAENTUL DE MENȚINERE LOCAL ȘI GENERAL.
ROLUL ȘI IMPORTANȚA LUI ÎN TRATAMENTUL COMPLEX AL BOLII
PARODONTALE.
RE-EVALUAREA CLNICĂ A PACIENTULUI PARODONTOPAT.
PERIODICITATEA.
APRECIEREA STATUSULUI PERIODONTAL. ELEMENTE DE DISPENSARIZARE
3. TRATAMENT DE MENȚINERE
Imediat după operație se recomandă tratarea cavității bucale cu o soluție antiseptică
slabă prin:
a. Irigarea câmpului operator
b. Aplicarea în forme de
Băițe sau de benzi
Plaga chirurgicală se va prelucra prin taponare cu meșe îmbibate în antiseptici pe
bază de iod. Prelucrarea antiseptică va fi efectuată pe parcursul a câtorva zile după
operație, de către pacient la domiciliu nu doar în cadrul vizitei medicale. Pentru
vindecarea plăgii mai rapid se poate utiliza un pansament cu iodoform deasupra
plăgii care trebuie schimbat la fiecare 2-4 zile iar după 5-10 zile după operație se vor
aplica pansamente cu keratoplastice pentru stimularea proceselor de regenerare.
5. PANSAMENTELE GINGIVALE CURATIVE
• În cele mai multe cazuri după trateamentul chirurgical sunt utilizate pansamentele
curativ protectoare pentru prevenirea infectării plăgii și pentru a crea o stare de
calm a plăgii post-operatorii.
Pansamentul curativ protector trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
- Fiind moale și plastic, să fie comod de amplasat pe arcada dentară și procesul
alveolar și să se adapteze cu ușurință la suprafața acestuia.
- Să aibă o durată scurtă de priză
- După priză să nu se deformeze, să se fixeze cu fermitate pe gingie, să nu se
deplaseze și să nu se fragmenteze.
- Să aibă o suprafață netedă. Să nu irite mucoasa buzelor și obrajilor
- Să fie bio-compatibil cu țesuturile cavității bucale.
- Să nu conțină substanțe care ar provoca reacții alergice.
- Să fie stabil la efecele fluidului bucal, să posede un gust plăcut.
- Să dispună de efect anti-microbian
6. • În prezent pe scară largă, post-operator sunt aplicate filmele stomatologice
auto-adezive ce conțin METRONIDAZOL ( Diplen-M; Metrogil-Denta sau
Metrobiox), Lincomicină ( Diplen-L), clorhexidină (Diplen-H), plăci cu ceară,
cu ulei de brad, polen, salvie și propolis.
- Modul de aplicare este zilnic pe gingie pe 20-30 minute. Timp de 10-15 zile
• Diplen Denta, aderă la gingie, scoate edemațierea, previne dezvoltarea inflamației.
7. • Adezivul poliuretanic medical KL-3 formează o peliculă foarte elastică și
păstrază proprietățile sale protectoare pe parcursul a 2-5 zile.
• Alt pansament STATIZOL care conține un co-polimer, ulei de cătină cu
proprietăți anestezice, protejează gingia după operație și stimulează
procesul de vindecare
• Toate aceste adezive sunt folosite în calitate de pansamente parodontale,
timp de 7 zile, după chiuretaj în câmp deschis pentru fixarea gingiei, fără
suturare.
• Din lista pansamentelor parodontale pot fi menționate: GINGIVOX,
VOCOPACK, COE-PACK,
• PERIPACK, SEPTO-PACK.
8. • O altă opțiune este pansamentul ciano-acrilat. El, reprezintă un gel fluid sau un
aerosol, care este aplicat imediat pe plaga post-operatorie, bine uscată în
prealabil, și se solidifică foarte rapid timp de 5-10 secunde. Aceste pansamente
aderă bine la orice suprafață și sunt mențiunte până la 7 zile. Unii producători
adaugă în aceste pansamente diferite preparete anti-microbiene cum ar fi
CHLORHEXIDINA sau antibiotice ca NEOMICINA sau OXYTETRACICLINA
9. • Cu scopul de a înlătura sau a preveni hipersensibilitate dinților se recomandă includerea în
compoziția pansamentelor nemijlocit înainte de aplicare lacuri de FLUOR.
• Modelarea pansamentului se va finaliza prin apăsarea ușoară cu degetul în mănușă și
prelucrarea cu un lubrifiant ( VASELINĂ) pentru a preveni lipirea de buză sau de obraz.
• Pansamentul, nu trebuie să pătrundă între lambou și țesutul osos și să iasă în afara limitelor
gingiei- mucoasa plicei de tranziție. În caz contrar el va crea pacientului o stare de discomfort
și la atingerea lui cu limba, pansamentul se poate deteriora.
• Pentru izolarea preparatelor medicamentoase în punga parodontală, pansamentul gingival se
va aplica de la 2-3 ore chiar până la 24 ore. Aceasta depinde de forma medicinală a
medicamentului introdus în punga parodontală și de termenii de acțiune ai acestuia.
10. • Vindecarea rapidă a plăgii operatorii este facilitată de indicarea tratamentelor fizio-terapice. Cu scop de
a preveni complicațiile și de a îmbunătăți procesele reparatorii după operație pe paradonțiu, pacientul
trebuie să respecte igiena orală individuală. În primele zile după interevenția chirugicală, pacientul
trebuie să folosească o periuță moale folosind paste de dinți cu acțiune curativ profilactică ca
PARODONTAX, LACALULT, ș.a.
• Înainte de alimentare, pacientului i se prescrie clătituri antiseptice și aplicații de muco-plastice, cum ar
fi: SOLCOSERIL, ACTOVEGIN, ANAFTIN ș.a.
11. • După îndepărtarea pansamentului, lustruirea suprafeței dentare se va face
peste o săptămână
• După tratamentul chirurgical se mai recomandă de asemenea, un
pansament compresiv rece ( pungă cu gheață) pe pielea feței în zona
proiecției plăgii post-operatorii. După operație, pacientului i se acordă un
concediu medical de 3-5 zile.
• Tratamentul local trebuie combinat cu cel general, până la operație și
după operație cu medicamente anti-imflamatorii, antibiotice și
sulfanelamide.
• Timpul și durata utilizării preparatului depinde de volumul tratamentului
chirurgical, prezența și gradul de afectare a gingiilor. În cazul unor dureri
post-operatorii pronuțate se vor prescrie analgezice.
12. • Tratamentele efectuate asupra parodonțiului marginal, oricât de dificile, costisitoare și
corect executate, nu sunt urmate de rezultate durabile în timp dacă nu se instituie un
program riguros de control. Acesta urmărește :
- Starea de igienă bucală – cel mai important element de menținere a rezultatelor
terapeutice.
- Profilaxia recidivelor
- Tratamentul cariilor
- Perioadele optime de examinare periodică a pacientului parodontopat, sunt:
- 3 luni, în primul an după operație
- 6 luni, în al doilea an după operație
- Și ulterior anual sau la nevoie, oricând se instalează recidiva de boală.
- La fiecare examinare este de dorit ca pacientului sa i se efectuieze o parodontogramă fie
cu sonda parodontală sau electronic cum este Aparatul Florida-Probe. Astfel medicul va
face o comparare intre rezultatele obținute după operație si la distanță la diferite
intervale de timp.
14. Dispensarizarea pacienţilor cu afecţiuni parodontale.
´Scopul dispensarizării:
´1. Depistarea pacienţilor cu formele incipente ale leziunilor
parodontale şi factorilor de risc;
´2. Realizarea unor măsuri curativ-profilactice şi sociale igienice
complexe, care ar permite păstrarea funcţiei sistemului
stomatognat şi
´ 3. Observaţia în dinamică asupra acestor pacienţi.
´Dispensarizării trebuie în primul rând să fie supuşi: copii, studenţii
cu afecţiuni cronice generale, gravidele şi pacienţii care se
adresează la medic.
´Volumul principal al dispanserizării trebuie să fie organizat de
medicul – parodontolog, care are o pregătire specială cu
înclinaţie chirurgicală. El trebuie să posede metodele
conservator – chirurgicale ale tratamentului parodontitelor.
14
15. În selectarea pacienţilor pentru dispensarizare trebuie să se ia în calcul
următoarele criterii:
´ depistarea factorului de risc la persoanele sănătoase;
´ depistarea formelor incipiente ale afecţiunilor parodontale;
´ planificarea şi realizarea unor măsuri curativo – profilactice complexe, reeşind de forma
afecţiunii şi caracterele individuale ale organismului pacientului;
´ de a planifica tactica observaţiei în dinamică asupra pacientului cu nominalizarea
termenelor următorului curs de tratament repetat.
´ În dispensarizare pot fi incluşi:
´ Persoanele în vârstă până la 30 de ani fără simptoame ale parodontitelor, dar cu riscul
de apariţie ale lor.
´ Cu gingivite, sau forma uşoară a parodontitelor independent de vârsta pacientului.
´ Persoane cu vârstă până la 50 de ani cu parodontite cronice generalizate de toate
formele şi cu parodontoză.
´ Persoanele cu afecţiuni idiopatice pe fondul afecţiunilor sangvine.
16. Dispensarizarea trebuie sa includă trei grupe de pacienţi:
´ I – sănătoşi, care nu necesită tratament stomatologic;
´ II – practic sănătoşi, dar la care după tratament se observă stabilizarea procesului
(remisia) timp de: pentru gingivite – până la 1 an; pentru parodontite şi parodontoză – 2
ani.
´ Această grupă de pacienţi include persoanele tinere fără simptoame clinice ale
afecţiunilor parodontale, dar cu factori de risc (afecţiuni generale, deformaţii, anomalii
de ocluzie, ocluzia traumatică etc.).
´ III – grupă – persoanele care necesită tratament stomatologic. Pacienţii cu gingivite,
parodontite generalizate, parodontoză.
´ Pacienţii: I-ei grupe se examinează de parodontolog o dată în an şi li se dau
recomendaţii privitor la igienă. Dar cu alte motive de tratament (ex. a cariei dentare)
se adresează la stomatologul său
´ Pacienții Grupei a II-a, deasemenea se examinează odată în an.
´ Dar lor li se va efectuă un tratament profilactic: detartraj, şlefuirea selectivă,
recomandări privitor la igiena bucală, automasaj, hidromasaj şi al.
17. Pacienţii grupei a III
´ se împart în 2 subgrupe:
´ a)cu evoluţie activă a afecţiunii parodontale şi
´ b) în stadiul de remisie.
´ Toţi pacienţii cu gingivite se invită la tratament peste fiecare 6 luni (dacă apar acutizări
după adresare). Dacă procesul s-a stabilizat pacienţii sunt transferaţi în subgrupa – în stadiul
de remisii.
´ În caz de parodontită uşoară şi medie, din această grupă tratamentul se efectuiază de 2 ori
pe an, dacă timp de 2 ani se observă stabilizarea procesului, pacienţii deasemenea se
transferă în subgrupa în stadiul de remisie.
´ În parodontitele de formă medie – gravă, tratamentul se repetă de 3-4 ori pe an.
´ Această schemă ar fi ideală, dar în condiţiile actuale în care s-au lichidat cabinetele
parodontologice, iar în sistemul rural şi cele stomatologice pacienţii nu au posibilitatea de a
se trata.
´ În R. Moldova, spre regret nu avem un sistem bine organizat de acordare a asistentei
stomatologice specializate pacienţilor cu afecţiuni parodontale.
´ Cabinetele private în majoritate se ocupă cu tratamentul odontal, extracţii şi ulterior
implantare.
