Hasdeu în documente de arhivă. Articole și studii dinpresa anilor postbelici

1. Chișinău, 2025
26 februarie
Bogdan Petriceicu Hasdeu.
187 ani de la naștere
1.B.P. Hasdeu, autor de cărți
2. Hasdeu în paginile presei de odinioară
Anastasia MOLDOVANU, șefă a
Bibliotecii de arte „Tudor Arghezi”

2. Bogdan Petriceicu Hasdeu este unul din reprezentanții literaturii clasice române, cu o operă
vastă și extrem de variată . A vorbi despre el, e puțin. Pentru a-l cunoaște în deplinătatea
acestui cuvânt, înseamnă a vorbi în primul rând despre istoricul dinastiei Hasdeu, ce are
coborâre tocmai din îndepărtatul secol al XIV-lea, și mai înainte. Adevărul istoric este de așa
natură, că orice împrejurare, eveniment sau destinul unei familii își are loc în virtutea
consolidării ideii de unire (a unui popor, a unei formațiuni statale, a ideii de integritate).
B.P. Hasdeu punea mare preț pe originea sa basarabeană. Asta ar însemna și
istoricul constituirii dinastiei Hasdeu, alcătuită din cinci reprezentanți membri a familiei-
dinastii: Hâjdeu-Hasdeu - Tadeusz J. Hyždeu (1769-1835), de expresie polonă, Alexandru
(1811-1872) şi Boleslav (1812-1886) Hâjdeu, scriitori, preponderent, de limbă rusă, Bogdan-
Petriceicu Hasdeu (1838-1907), iniţial „literat basarabean” rus şi el, apoi autor de lucrări în
primul rând româneşti, dar şi cu intermitenţe franţuzeşti..., Julia Hasdeu (1869-1888),
înzestrată şi precoce creatoare nu numai în limba lui Victor Hugo, ci şi în româneşte, în măsură
egală, probabil, pornind de la aceste deschideri îmbietoare spre mereu alte orizonturi
sufleteşti.
Eminentul hașdeolog basarabean Pavel Balmuș, cât și istoricul literar, muzeograf și publicist, Vasile Malanețchi,
la întâlnirile lor cu publicul, se refereau la contribuția enciclopedică pe care a lăsat-o această dinastie ,
apreciată şi criticată dur, chiar, în plină epocă, nu numai de către „specialişti” ori „consacraţi” în cutare sau
cutare domeniu, ci şi de contemporani, semeni, în general, conaţionali ori de cu totul altă naţionalitate, de
„supuşenie” nu neapărat românească, să zicem, fie aceştia din Ardeal, Basarabia sau din oricare altă ţară,
regiune limitrofă.
(Pavel Balmuș, hasdeolog, Centrul Național de Hasdeologie).

3. În deceniile de după moartea sa, contribuția lui Hașdeu la cultura și știința românească a fost
frecvent omagiată. Lucrările sale despre limba română, istorie și folclor au fost considerate
revoluționare și au fost subiectul multor articole din presa interbelică. Numeroase articole din
ziare și reviste ale perioadei interbelice au subliniat rolul lui Hașdeu ca pionier al filologiei
românești.
Pe lângă omagii, au existat și voci critice. Unii intelectuali ai epocii interbelice au pus la
îndoială metodele și teoriile lui Hașdeu.
Presa anilor interbelici este o sursă importantă de studiu și cercetare a operei enciclopedice.
La baza acestei cercetări sunt informații preluate din colecțiile Agenției Naționale a Arhivelor.
(ANA).
Printr-un efort comun cu Biblioteca științifică informațională a ANA am reușit să identificăm o
listă de resurse, care cuprind două capitole independente:
1.Hasdeu, autor de cărți
2.Hasdeu în paginile presei interbelice.
Din colecția bibliotecii sus-numite am făcut referință șa la unele cărți de autorul B.P. Hasdeu, făcând un scurt
studiu asupra lor – descrierea fizică a documentului cu toate datele caracteristice, indicarea unor părți
componente – alocuțiuni, întroducere, prefațe, lecțiuni,ediții, unele versuri din poeziile lui, în care am
păstrat, în limita posibilităților stilistica de atunci. Informațiile sunt însoțite de imagini ale documentului. Anii
interbelici cu o durată de 21 de ani între cele două războaie mondiale, este perioada zbuciumată , în care au
avut loc mari schimbări sociale, economice și culturale. Opera lui Hasdeu atunci a fost un obiect de studiu nu
numai în țară, dar a trecut și hotarele ei, devenind cunoscută prin presa anilor.

4. Sursa: Biblioteca științifico-
informațională. ANA, inv. 4899
B.P. Hasdeu. Principe de
filologia comparativă Ario-
Europea.
Cuprind grupurile indo-
perso-tracic, greco-italo-celtic
și leto-slavo-germanic cu
aplicațiuni la istoria limbei
române. Curs ținut la
Facultatea de Litere și
Filosofie din București.
Tom.1 Istoria filologiei
comparative. Bucuresci. –
Tip. Thiel&Weies, Lipscani 11,
1875. 32 p.
Descriere: 23,5x15,5; foaie
groasă, simplă . Foaia de titlu
vine și ca copertă. Cu un
apendice în limba engleză și
română: Limba cată să aibă
partea cea mai largă și mai
importantă în construcțiunea
istoriei celei nescrise a
neamului omenesc. Whitney,
Language, X
În PREFAȚIA Hasdeu ține să-i mulțumească domnului avocat I.A.Brătescu, care a binevoit a lua
note stenografice de pe lecțiunile mele. Fără acest concurs ele n-ar pute să vadă lumina. Prima
parte a cursului meu a fost să întroducă în totalitate filologia comparativă. Modul cel mai nimerit
mi s-a părut a fi istoria științei. Clasificarea genealogică și morfologică a limbilor, precum și ipoteza
despre originea graiului uman, vor urma în vol. II
În pagina a doua a Prefației este scris familia Hasdeu și data: Bucuresci, 15 ianuarie 1975
Următoarea pagină este LECȚIUNEA I.„Importanța filologiei comparative”.

5. Sursa: Biblioteca științifico-informațională. ANA, inv.
3017
Ion –Vodă cel cumplit
Subtitlu: Aventurile, Domnia,
Resboiele, Mortea lui: Rolul seu în
istoria universală și în vieța poporlui
român. (1572-1574); Cu un portret ,
trei planuri de bătălie, o cartă militară,
un desemn de atac, doe genealogii, o
gravură de costum și doe fac-simile.
De B.Petriceicu-Hasdeu.
Pe foia de titlu este scrisă o frază în
limba engleză și română: Ast-fel
resfoiam istoria unui popor întreg:
carte fatală de doliu, de mărire, de
victorie. De Victor Hugo, Oda Ubi defuit
orbis
. Edițiunea a II.Bucureșci. – Editura
Librăriei Carol Muller 53, Calea victoriei
(Colț cu Pasagiul Român), 1894. Cartea
este de culoare bordo. Mărime
19x12,5; Foaia de carte : un pergamant
străveziu , posibil cel de restaurare, dar
are și elemente de atunci; cotorul este
restaurat, lipit cu o bucată din același
material.
Descriere: Coperta de culoare, bordo,
foia de titlu, Seria „Oamenii mari ai
României”, gravura originală „Ion Vodă”
După foaia de titlu este gravura originală a domnitorului, iar pe verso este o
ștampilă imprimată în hârtie și iscălitura originală a lui B. P. Hasdeu scrisă cu
cerneală. În alte ediții pe această foaie figurează editura „Gutenberg”
Cartea conține Prefația primei edițiuni, 4 foi, în care Hasdeu spune că
istoricul este un uvrier și un artist, care trebuie să adune cunoștințe – el
singur strânge, singur scrie, scoate piatra, țese pânză,taie scândură, fierbe
culori, și apoi tot el singur sculpă, edifică, plânge! De aceea sunt prea puțini
istorici, unii grămădesc fără a avea geniul de a crea!; Prefața la a 2-a
edițiune; o poză cu Întroducere. Hasdeu scrie: Sunt 30 de ani de când am
scris pe „Ion-Vodă cel Cumplit” (1864). Orice operă literară este până la
urmă o icoană aautorului(27sep.1883)

6. Sursa: Biblioteca științifico-informațională. ANA, inv.
3149
B.P. Hasdeu
Fragmente pentru istoria
limbei române
Elemente dacice , II GHIOB
Bullgar hubav; servul ubav;
persianul khub; sanscritul svabha;
grecul...; latinul sibus; subidus;
irlandesul sab; germanul swabe
Cu un apendice despre GHIUJ și VÎJ
în limba engleză și română: Limba
rare-ori renunță cu desăvârșire la
ceia-ce a avut odată...
G. Kurtius, Zur Ohronologie
Cu un apendice despre Ghiuj și Vij
Bucureșci. – Noua Typographie a
Laboratoriloru Români,19, Strada
Academiei, 19 , 1876
Descriere: Coperta este de culoare
verzuie, subțire. Mărime 24,5x15,5
Foaia de carte : hârtie de culoare
albă, groasă
După foaia de titlu urmează:
Dedică marelui lingvist italian G.I
Ascoli
În acel ceas de-a căscat – / El intră în bănuieli / Că amândoi au tocmeli / Și de-aceia a căscat :
Prin căscat respuns i-a dat. Astfel necăjit el foc, / Vrend s-o spînzure pe loc, / Fără –a zice cître ea,
O funie îndată ia... / Și o chiamă după el. / De când : „hai colea nițel!”/ deci împreună mergând
Și în ogradă intrând , / Din loc în loc o purta / Și-n pom lesnicios căta. /Ea, gându-i necunoscând,
Stând, îl întrebă zicând: / Ce mă porți din pom în pom. Ca căscat din om în om..
Dar ce? - o întrebă el - / „Căscatul umblă ast-feL?.../ Zise ea: „dar au nu scii? / „Geaba iești între vii!
–
El privind-o, a răspuns: Așa bine că mi-ai spus ,
„Că eu asta n-o știam / Și să te spânzur umblam”
Autorul

7. Sursa: Biblioteca științifico-informațională. ANA, inv.
4968
Înainte de Tudoru Vladimirescu
1800-1821
Ultima cronică română
din
Epoca Fanario iloru
ț
reprodusă
După manuscriptulu din archivulu
statului din Bucuresci
cu o întroducere
de
B.P. Hasdeu
Bucureșci. – Academiei Române
Români, (Laboratori români) No.
26,Strada Academiei, No 26
1884
Coperta este de culoare
verzuie, sub ire. Mărime 30x19
ț
Foaia de carte : hârtie de
culoare albă, groasă
Este o operă reprodusă, în care B.P. hasdeu dă o caracteristică epocii fanarioților, referință
făcută în baza cronicelor care au fost scrise încerând de la 1764 încoace. Lucrarea dată este
realizată după În manuscript se cuprinde numai istoria de la „domnia lui Constantin-vodă
Hangeriul până la Zaveră. Cronica lui Zilotu Românulu, reprodusă pentru prima oră în
Columna lui Traianu pe anii 1882-1883 după unu manuscriptu, probabilmente autografu,
păstratu în biblioteca Archiveloru Statului din Bucuresci, merită o deosebită atențiune din
mai multe puncturi de vedere.
Ultima cronică muntenesca din epoca Fanarioțiloru, cunoscută în trecutu, este aceea a lui
Dionisie Eclesiarhulu, publicată de răposatulu Papiu în Tesauru de Monumente, (T. II, p.159-
236) și care, povestindu întâmplările de la anulu 1764 încoace, ajunge apoi treptatu la 1814,
cându autorulu o încheia „aici în Craiva”. O lucrare forte interesantă, fără cea mai mică
îndoelă, dar departe totuși, ca fondu și ca formă, de importanța operei „Zilotu Românulu”...
Cronicarul care a scris aceste letopisețe, scrie Hasdeu, s-a născut la 1780 dintr-o familie de
boiernași (ngustori ce ducea altă dată în Franța r.)

8. I. I. Negrescu.
Figuri culturale din trecutul
Vasarabiei. – Chișinău :
Imprimeria statului, 1926
Descriere: Foaia de titlu vine și ca
copertă. Conține iscălitura
autorului . Pag. 25

9. O carte despre B.P. Hasdeu
A.I. Negrescu. Figuri culturale din trecutul Basarabiei
Chișinău, Imprimeria Statului, 1926
Una dintre personalitățile mari este B.P.
Hasdeu, care, spune autorul, venit din
Basarabia subjugată, nici odată nu și-a uitat
patria și democrația. În operele sale, mai
ales în „Istoria critică”, el explică
posibilitățile de renaștere a moldovenilor
dintre Prut și Nistru din apăsarea și umilința
„Muscalilor”. Din acest punct de vedere, el
explică, că mai mulți autori ale unor studii
consideră că între cărturarii moldoveni din
Basarabia , refugiați peste Prut, Hasdeu
formează în privința atitudinii față de Rusia
o excepție, manifestându-și asta mai ales în
pagini literare.
26 pag.
Sursa: Inventar nr. 18441, Biblioteca științifică informațională a ANA

10. B.P. Hasdeu în presa interbelică
ziare
Surse din coecția Bibliotecii științifică informațională a ANA
1. Comemorarea lui B.P. Hasdeu la Câmpina [conferința sușinută de dn. Profesor N. Iorga : personalitatea lui B.P. Hasdeu, este prezentă o
poză a lui B.P. Hasdeu și semnătura lui ; Profesor Chirică : virtuțiile lui Hasdeu; pelerinaj la castelul „Iulia Hasdeu” : Parastasul
scriitorului și al fiicei sale : testamentul lui Hasdeu // Universul. – 1927. – Nr. 201. –31 aug.– P. 1.
2. 2. Comemorarea lui Hasdeu [conferințe festive de la Societea profesorilor de literatură : 20 d ani de la moarte] // Universul.
– 1927. – Nr. 115. – 21 mai.– P. 3.
4. Papagopol, I. B.P. Hasdeu [91 ani de la naștere : constituirea unei asociații spre neuitarea lui Hasdeu ] / I. Papagopol, I. //Universul. –
1927. – Nr. 198. –27 aug.– P. 3.
5. Un dar al orașului Berlin [darul Primăriei orașului Berlin către Primăria orașului Cluj : două volume mari despre cartierele
noi ale orașului Berlin, însoțite de o poză a lui B.P. Hasdeu și semnătura lui, ambele executate impecabil] // Universul. – 1927. – Nr. 199.
–28 aug.– P. 3.
6. Trei decenii de la moartea lui Hasdeu [activitatea literară : primul roman românesc „Razvan și Vidra”] // Gazeta Basarabiei. – 1937. –
Nr. 531.– P. 2. (inventar nr. 342)
5. 6. Stoica T. Cezar. Pușkin și elementul moldovenesc [A. Pușkin în Basarabia : scrieri literare ] [un punct de vedere
despre valoarea lor : sunt amintiți Alexandru și Tadeuș Hasdeu]. – Gazeta Basarabiei. – 1937. – Nr. 397. – 11 mart. – P.2.
7. Înălțătoare manifestație cultural-artistică a liceului industrial de fete „Iulia Hasdeu” din Tighina // Gazeta Basarabiei. – 1938. –
Nr. 649. – 10 ian. –P.3.

11. B.P. Hasdeu în presa interbelică. Reviste și ziare despre
B.P. Hasdeu
În anii interbelici (1918–1939), opera și moștenirea sa au fost intens dezbătute și analizate în presa
românească, dar și de unele publicații care se tipăreau la Chișinău, Basarabia, care au menținut procesul de
integrare a basarabenilor în spiritualitatea românească.
Receptarea lucrărilor lui Hașdeu în această perioadă, pe baza diverselor surse, inclusiv articole de ziar, reviste
și publicații științifice a însemnat mult în valorificarea operei integrale. Numeroase articole din ziare și reviste
ale perioadei interbelice, precum revistele românești „Gândirea”, „Convorbiri literare”, ziarul „Universul”, au
subliniat rolul lui Hașdeu ca pionier al filologiei românești. Lucrările sale, în special „Etymologicum Magnum
Romaniae”, deși neterminate, au fost recunoscute ca contribuții fundamentale la lexicografia românească. În
„Revista Fundațiilor Regale” a apărut un articol care sublinia influența lui Hașdeu asupra lingvisticii moderne
românești, descriindu-l ca „unul dintre cei mai mari gânditori ai națiunii noastre”. (dr. Christian William
Șchenk, editor, scriitor de origine română, traducător bilingv în limbile română-germană, maghiară)
Hasdeu, atât în viață, cât și după moartea sa, a avut parte de omagii, dar și de multă critică, care i-au pus la
îndoială metodele și teoriile lui în calitate de istoric, lingvistic sau filolog.

12. B.P. Hasdeu în presa interbelică. Revista
Arhivele Basarabiei, Chișinău, 1933. Tipografia Băncii Centrale cooperative)
Surse din coecția Bibliotecii științifico-
informațională a ANA
Revista Arhivele Basarabiei, o revistă de istorie şi
geografie a Moldovei, editată la Chişinău, din 1929
până în 1938.
În tabla de materii se face referire la B.P. Hasdeu. Un
capitol scris de I.G. Pelivan despre corespondența
dinre K.D. Kiriak , avocat (присяжрый пореный) și B.P.
Hașdeu la anul 1886, martie 20. Prin mărturisirea
avocatului, se menționează că acești doi erau cunoscuți
încă din Chișinău. Este vorba de succesiunea, lăsată
prin testament lui B.P. Hasdeu de către unchiul său
Boleslav Fadeevici Hajdău, săvârșit din viață la 11
martie 1866 la Haking, Viena. Testamentul a fost întărit
de către Tribunalul Regional Chișinău. În baza acestui
testament, B.P. Hajdău a moștenit 166 desetini pământ
arabil din moșia strămoșească Kersteneți din județul
Hotin.
Procesul a fost purtat de avocatul Constantin Dim.
Chiriac. Apoi urmează o altă scrisoare la 17 aprilie,
1886. B.P. Hasdeu avea mare respect pentru acest
avocat și îi mulțumete prin mai multe scrisori, în 1990,
1991.

13. B.P. Hasdeu în presa interbelică. Revista
Viața Basarabiei, Nr. 11, an 1937, p. 787-789
Surse din coecția Bibliotecii științifico-informațională a ANA, inv. 18691
Se menționează despre moșia lui B.P. Hasdeu, ce are rădăcini
încă de prin 1808, este vorba despre moșia lui Stanislav Hagiu
din raiaua Hotinului, de la 18 aprilie 1808. ”Două mori și o
casă pe ocina Româncăuților, aparținând vornicului
Constantin Ghica, sunt răpite cu totul familiei Hagiilor, care le-
au ridicat și multă vreme le-au ținut în posăsărie.
Întemeietorul familiei Hâjdeu, familie ce se bucură astăzi de
celebritate în sferele culte ale României, a fost și a murit turc-
mahomedan. Bătrânii cinei Româncăuți , au arătat în anul
1809, că după cum țin ei minte, a picat acolo Hagiu, (Gadiu în
rusește) a ridicat acolo o iezătură și o moară și le-a stăpânit
până la moarte. La moartea sa stăpânea totul fiul lui Stanislav
(Hasan), care, e Vremea șederii nemților pe acolo (trebuie să
socotim pe vremea celui de-al doilea războiu purtat de
Ecaterina cu Turcia 1787-1791), s-a creștinat și

14. continuare.Viața Basarabiei, Nr. 11, an 1937, p. 787-789
Surse din coecția Bibliotecii științifico-
informațională a ANAInv. 18691
continuă să stăpânească așezarea în toate clădirile, iar după retragerea nemților, temându-se, fiind convertit de
fanatismul turcesc, bejeni peste Nistru, în Rusia, lăsând tot avutul și toată pâinea neadunată. Când turcii s-au
înstăpânit iarăși, Stanislav, trimise pe fiul său mai mare să strângă grânele,. Turcii nu putură să rabde această
mascara și omorâră pe fiul lui Stanislav. Din pricina aceasta, cel din urmă nu se mai arăta pe la moșie, și totul rămase
sub stăpânirea turcească. La moartea sa, Stanislav Hagiu, își încredință familia, progonită de mahomedani, în grija
dvoreaninului Mrozovițchi din Cameneț-Podolschi, „bărbat cu deosebire vrednic în acel ținut după ale sale pravili”,
iar acesta din urmă, prin generalul Rozenberg , prietenul lui S.S. Cușnirov, reînnoi dinaintea acestuia solicitarea
retrocedării moșiei Româncăuți familiei Hagilor.
Dar, n-a fost să fie, mai târziu B.P. Hasdeu a avut multe probleme de rezolvat cu privire la dreptul său asupra moșiei.
O scrisoare a lui B.P. Hasdeu din 18 noiembrie 1902 trimisă lui I.N Halipa (scrisoare a fost trimisă într-un plic cu
chenarul negru, ceea ce indică doliul lui B.P. Hasdeu în urma morții fiicei sale) se menționează, că ... judecata nu
poate vătăma proprietarul în ciuda legilor: pe cei în drept judecata i-a trimis cu anume însărcinare de la Divan către
pomenitul Ghica și de la Domnia sa solicitatorii înșiși vor povesti pe de rost Excelenței Voastre.
Ghică, luând în considrerare partea lui Cușnicov în această afacere a Hagiilor, făcu știut consimțământul său de a da
în arendă ultimilor, imobilele sale, în condițiuni foarte favorabile, dar după trecerea unui an i-a scos cu totul din
proprietate.

15. B.P. Hasdeu în presa interbelică în reviste
Surse din coecția Bibliotecii științifico-
informațională a ANA Inv. 18691.
Viața Basarabiei, Nr. 11, an 1937, p. 787-789
Am citat acest pasagiu,
deoarece, în temeiul lui ,
îndoliatul castelan de la
Câmpina , B.P. Hasdeu, trimite
o scrisoare lui I.N Halipa, care
întreținea legături cu mulți
savanți, istorici și geografi,
risipiță prin orașele vechiului
regat , Transilvania și Bucovina.
Scrisoarea este redată în
facsimile, împreună cu o
fotografie de a sa, probabil
solicitat de I.N.Halipa

16. Reviste și ziare 1927-1937
Referințe

17. Biblioteca de arte „Tudor Arghezi”
Date de contact:
https://biblioart.wordpress.com/
https://bibliomusic.wordpress.com/
https://www.facebook.com/gradinilor21/