1. EVALUARE INIŢIALĂ
CLASA PREGĂTITOARE C
AN ŞCOLAR 2016-2017
Prof. înv.primar,
GIDEA Nicoleta
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII STIINTIFICE
ŞCOALA GIMNAZIALA ,, MIHAI VITEAZUL’’
A L E X A N D R I A – T E L E O R M A N
Str. Avocat Alexandru Colfescu, Nr. 34, cod poştal 140043
Tel. / Fax 0247312771, E-mail : scoala_mihai_viteazul@yahoo.com
http://www.trscmihaiviteazul.ro
2. „Dacăaşvrea să reductoată psihopedagogia la un singurprincipiu, eu spun: ceea ce
influenţează celmai mult învăţarea sunt cunoştinţele pe care elevul le posedă la
plecare.”
(Ausubel D. Robinson, 1982)
La începutul anului şcolar am planificat o perioadă de două săptămâni pentru evaluarea iniţială a copiilor din
clasa, în scopul cunoaşterii acestora, pentru a şti care este nivelul şi ritmul lor de dezvoltare, gradul în care stăpânesc
cunoştinţe, abilităţi, competenţe necesare învăţării. Ausubel sublinia rolul şi însemnătatea acestui tip de evaluare pentru
integrarea copiilor afirmând: „Dacăaşvreasăreductoatăpsihopedagogialaunsingurprincipiu,euspun:ceeaceinfluenţeazăcelmaimult
învăţarea sunt cunoştinţele pe care elevul le posedă la plecare.” (Ausubel D. Robinson, 1982)
Pentru că nu există un set unitar de probe de evaluare pentru copiii de 6 ani, selectarea probelor de evaluare sau
conceperea lor a fost făcută cu multă responsabilitate, consultând bibliografia de specialitate şi Curriculum - ul pentru
învăţământul primar (6 ani), ţinându-se seama de comportamentele specifice fiecărui domeniu de dezvoltare.
Au fost vizate disciplinele:
Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
Educație pentru societate
3. COMUNICARE IN LIMBA ROMANA
Competente generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competente specifice
1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
1.4. Identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar articulate
2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
Competente specifice
2.1. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare
2.2 Oferirea de informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Competente specifice
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise
3.2. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini/suită de imagini care prezintă întâmplări, fenomene,
evenimente familiare
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
Competente specifice
4.1. Reproducerea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare
4.2. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate
4. Punctaj de referinţă: 8 probe X 2 puncte fiecare =16 puncte
I = comportament însuşit (13-16 pct.)
D = în dezvoltare (8-12 pct.)
A = comportament absent (sub 8 pct.)
CENTRALIZAREA REZULTATELOR
Nr.
crt.
NUMELE ŞI PRENUMELE
1 2 3 4
PUNCT. COMP.
1.1 1.4 2.1 2.2 3.1 3.2 4.1 4.2
1. ADAM VLAD ANDREI
2. BADEA VALENTINA NICOLETA
3. BLĂNARU CĂTĂLIN VALENTIN
4. BLÎNDU NICOLAS BOGDAN
5. BOBOCEA DOROTHEA ELENA
6. CIUREA VLAD ȘTEFAN
7. CÎȚĂ DENIS ȘTEFAN
8. COJOCARU CEZAR MĂDĂLIN
9. CONSTANTIN CRISTIANA ISABELLA
10. DACHIN BIANCA MARIA
11. DAN EDUARD MARIAN
12. DEACONU RAREȘ ALEXANDRU
5. 13. DUMITRESCU AMALIA MIHAELA
14. IOSIF SETEFILLA SARA
15. ÎMPUNGEROUĂ GABRIELA LAVINIA
16. MILCU RAREȘ MIHAI
17. MINCU ROBERT MIHAI
18. NĂDRAG EDUARD ANDREI
19. NICOARĂ ERIC ALEXANDRU
20. PANĂ DRAGOȘ ANDREI
21. PETCU RAMONA ALEXANDRA
22. PIPEREA DAVID MIHAI
23. RAPORTARU MIHAI ALEXANDRU
24. TURNAGIU BIANCA ELENA
25. VIȘAN GEORGE CĂTĂLIN
26.
VOICU MIHAI COSMIN
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Analizând datele din tabelul alăturat se constată că din totalul de 26 de copii:
-13copii – comportament insusit
- 10 copii – comportament in dezvoltare
-3 copii –comportament absent
6. Copiii în majoritate au abilităţi de comunicare specifice copiilor de 6-7 ani :
- sunt capabili să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit;
-au demonstrat capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica eficient cu copiii şi adulţii;
- utilizeză un vocabular bogat şi progrese în vorbire;
- vorbesc corect gramatical şi pronunţă corect cuvintele;
- sunt capabili să folosească un limbaj expresiv;
- demonstrează înţelegerea sunetelor limbii sunt conştienţi de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui;
- utilizează diferite modalităţi de comunicare grafică: desene, semne, forme, pregrafisme;
Sunt întâlnite mici dificultăţi în ceea ce priveşte utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate, recunoaşterea şi
numirea sunetelor iniţiale, mediane şi finale, precum şi la identificarea semnelor de punctuaţie;
MĂSURI PEDAGOGICE AMELIORATIVE
Pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor în domeniul
comunicare in limba romana se recomandă :
-încurajarea conversaţiilor, povestirilor între copii;
-propunerea unor jocuri prin care copiii adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj non-verbal;
-oferirea unor sarcini de grup care solicită utilizarea unor cuvinte noi, fie pornind de la unele imagini, cărţi, materiale,
fie valorificînd contexte din activităţi precedente, fie prin exploatarea unor situaţii spontane din activitatea zilnică;
-aprecierea utilizării de cuvinte noi şi extinderea discuţiilor utilizînd aceste cuvinte;
-încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice;
CA
CD
CI
ABSENT
7. -implicarea copiilor în jocuri de recunoaştere a obiectelor, materialelor care încep cu acelaşi sunet;
-punerea la dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajarea curiozităţii copiilor în privinţa semnelor
convenţionale;
- încurajarea utilizării semnelor convenţionale în scrierile copiilor;
-încurajarea copiilor să realizeze mici cărticele despre personaje preferate, despre animale preferate, în care să scrie
acestora gândurile şi sentimentele lor.
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Competenţe generale
1. Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Localizarea şi relaţionarea unor elemente geometrice în spaţiul înconjurător
3. Manifestarea curiozităţii pentru fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Sortarea şi reprezentarea unor date în scopul rezolvării de probleme
6. Utilizarea unor etaloane neconvenţionale pentru măsurări şi estimări
1. Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementare
Competente specifice
1.1. Recunoaşterea numerelor în concentrul 0-10
1.2. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 obiecte
2. Localizarea şi relaţionarea unor elemente geometrice în spaţiul înconjurător
Competente specifice
8. 2.1. Discriminarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub,
sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător
2.2. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra,
dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos
3. Manifestarea curiozităţii pentru fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Competente specifice
3.2. Manifestarea curiozităţii pentru observarea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul apropiat, în
scopul identificării unor regularităţi
3.3. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
Competente specifice
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „nu”
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive
5. Sortarea şi reprezentarea unor date în scopul rezolvării de probleme
Competente specifice
5.1. Sortarea/clasificarea pe baza unui criteriu dat
6. Utilizarea unor etaloane neconvenţionale pentru măsurări şi estimări
Competente specifice
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor
Punctaj de referinţă: 10 probe X 2 puncte = 20puncte
I = comportament însuşit (17-20pct.)
D = în dezvoltare (10-16 pct.)
A = comportament absent (sub 10 pct.)
9. CENTRALIZAREA REZULTATELOR
Nr.
Crt.
NUMELE ŞI
PRENUMELE
1 2 3 4 5 6 punctaj Comp.
1.1 1.2 2.1 2.2 3.2 3.3 4.1 4.2 5.1 6.1
1. ADAM VLAD ANDREI
2. BADEA VALENTINA NICOLETA
3. BLĂNARU CĂTĂLIN VALENTIN
4. BLÎNDU NICOLAS BOGDAN
5. BOBOCEA DOROTHEA ELENA
6. CIUREA VLAD ȘTEFAN
7. CÎȚĂ DENIS ȘTEFAN
8. COJOCARU CEZAR MĂDĂLIN
9. CONSTANTIN CRISTIANA
ISABELLA
10. DACHIN BIANCA MARIA
11. DAN EDUARD MARIAN
12. DEACONU RAREȘ ALEXANDRU
13. DUMITRESCU AMALIA MIHAELA
14. IOSIF SETEFILLA SARA
15. ÎMPUNGEROUĂ GABRIELA
LAVINIA
16. MILCU RAREȘ MIHAI
17. MINCU ROBERT MIHAI
18. NĂDRAG EDUARD ANDREI
10. 19. NICOARĂ ERIC ALEXANDRU
20. PANĂ DRAGOȘ ANDREI
21. PETCU RAMONA ALEXANDRA
22. PIPEREA DAVID MIHAI
23. RAPORTARU MIHAI ALEXANDRU
24. TURNAGIU BIANCA ELENA
25. VIȘAN GEORGE CĂTĂLIN
26. VOICU MIHAI COSMIN
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Din interpretarea datelor la domeniul MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI se constată că 13 copii
evaluaţi au un comportament în dezvoltare, 10 au un comportament insusit, iar trei absent.
CA
CD
CI
ABSENT
11. Astfel: au demonstrat abilitatea de a investiga şi a descoperi; au demonstrat cunoaşterea conceptelor de mărime şi
formă; au realizat operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare; au fost capabili să explice fenomene, să facă
predicţii, să rezolve probleme; au fost capabili să numească unele caracteristici ale lumii vii (plante şi animale).
MĂSURI PEDAGOGICE AMELIORATIVE
În vederea însuşirii comportamentului în cadrul acestui domeniu se propun următoarele:
-oferirea posibilităţii copiilor de a experimenta;
-încurajarea jocurilor de construcţii în grupuri mici sau individual pentru a exploata relaţiile spaţiale, poziţionarea
pieselor;
-încurajarea utilizării de numere în jocurile simbolice;
-oferirea oportunităţii de a alege un obiect dintr-un şir de obiecte, numindu-i ordinea;
-crearea de noi oportunităţi pentru activităţi de colaje în care copiii să utilizeze formele geometrice, numind formele; -
propunerea unor probleme simple copiilor şi oferirea posibilităţii de gasi soluţii;
-stimularea observării fenomenelor naturale pentru a înţelege relaţiile dintre ele;
-organizarea unor plimbări şi excursii pentru a observa caracteristicile mediului şi modul în care acesta este îngri
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
Competenţe generale
1. Aplicarea unor norme elementare de conduită în viaţa cotidiană
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
1. Aplicarea unor norme elementare de conduită în viaţa cotidiană
Competente specifice
1.1. Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare
1.2. Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte familiare
1.3. Identificarea unor elemente relevante pentru identitatea copilului (localitatea natală/localitatea în care
locuieşte)
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
12. Competente specifice
2.1. Recunoaşterea unor deprinderi de comportament moral-civic în grupurile de apartenenţă
2.2. Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
Competente specifice
3.1. Relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului de apartenenţă, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
3.2. Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă, dovedind disponibilitate
1.1. Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare
Exemple de activităţi de învăţare:
-exerciţii de identificare a regulilor de politeţe, precum şi a unor norme elementare de conduită în contexte familiare
copiilor (la şcoală, în familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu,
în raport cu mediul înconjurător/natural)
- exerciţii de recunoaştere a respectării/încălcării regulilor de politeţe precum şi a unor norme elementare de conduită
care fac apel la contexte familiare copiilor (de exemplu, întâmplări prezentate în poveşti, desene animate, observarea şi
descrierea unor comportamente ale copiilor şi ale adulţilor)
1.2. Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte familiare
Exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii prin care copilul se prezintă şi îi prezintă pe membrii familiei
- realizarea unor jocuri de rol pe diferite teme (care implică relaţii cu colegii, profesorii, părinţii, prietenii etc.) în care
sunt utilizate regulile de politeţe şi folosirea pronumelui de politeţe
1.3. Identificarea unor elemente relevante pentru identitatea copilului (localitatea natală/localitatea în care
locuieşte)
Exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii de familiarizare cu numele localităţii natale/localităţii în care locuieşte, al ţării
- exerciţii de prezentare a localităţii în care trăieşte şi a domiciliului
2.1. Recunoaşterea unor deprinderi de comportament moral-civic în grupurile de apartenenţă
Exemple de activităţi de învăţare:
13. - recunoaşterea unor comportamente bazate pe respect/lipsă de respect, cinste/necinste, sinceritate/minciună,
grijă/neglijenţă faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de lucrurile încredinţate, făcând apel la: observarea şi descrierea unor
comportamente ale copiilor şi ale adulţilor, poveşti, desene animate, imagini date etc.
2.2. Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare
Exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii de promovare a unor comportamente moral-civice pozitive în paralel cu exerciţii de asumare a
responsabilităţii pentru propriile greşeli – Exemplu: jocuri tematice „Aşa da/Aşa nu”
3.1. Relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului de apartenenţă, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii de explicare a unor stări afective pozitive/negative
3.2. Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă, dovedind disponibilitate
Exemple de activităţi de învăţare:
- lectură după imagini pentru identificarea unor roluri/responsabilităţi în grupurile de apartenenţă
Punctajul de referinţă: 7 probe X 2 puncte fiecare = 14 puncte
I = comportament însuşit (13-14 pct.)
D = în dezvoltare (8-12 pct.)
A = comportament absent (sub 8 pct.)
14. CENTRALIZAREA REZULTATELOR
NR
CR.
NUMELE ŞI PRENUMELE
1 2 3 PUNCT. COMP:
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 3.1 3.2
1. ADAM VLAD ANDREI
2. BADEA VALENTINA NICOLETA
3. BLĂNARU CĂTĂLIN VALENTIN
4. BLÎNDU NICOLAS BOGDAN
5. BOBOCEA DOROTHEA ELENA
6. CIUREA VLAD ȘTEFAN
7. CÎȚĂ DENIS ȘTEFAN
8. COJOCARU CEZAR MĂDĂLIN
9. CONSTANTIN CRISTIANA
ISABELLA
10. DACHIN BIANCA MARIA
11. DAN EDUARD MARIAN
12. DEACONU RAREȘ
ALEXANDRU
13. DUMITRESCU AMALIA
MIHAELA
14. IOSIF SETEFILLA SARA
15. ÎMPUNGEROUĂ GABRIELA
LAVINIA
16. MILCU RAREȘ MIHAI
17. MINCU ROBERT MIHAI
15. 18. NĂDRAG EDUARD ANDREI
19. NICOARĂ ERIC ALEXANDRU
20. PANĂ DRAGOȘ ANDREI
21. PETCU RAMONA ALEXANDRA
22. PIPEREA DAVID MIHAI
23. RAPORTARU MIHAI
ALEXANDRU
24. TURNAGIU BIANCA ELENA
25. VIȘAN GEORGE CĂTĂLIN
26. VOICU MIHAI COSMIN
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Analizând datele din tabelul alăturat se constată că din totalul de 26 de copii:
- 13 copii – comportament în dezvoltare
-12 copii – comportament însuşit
- 1 copil – absent
CA
CD
CI
ABSENT
16. Majoritatea copiilor acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup , însă există şi unii copii care dovedesc un
comportament necivilizat în relaţiile cu cei din jur; unii copii colaborează în grup pentru realizarea unei sarcini , pe când
alţii preferă lucrul (jocul) individual.
Am constatat că majoritatea copiilor efectuează operaţii de lucru corespunzătoare vârstei, se implică să ia atitudine în
anumite situaţii problemă, conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor de comportament asupra
celorlalţi, îşi adaptează comportamentul la diferite situaţii. Totuşi , deşi majoritatea cunosc regulile şi le aplică unii copii
sunt mai rezervaţi, nu au iniţiativă, dar răspund bine provocărilor.
MĂSURI PEDAGOGICE AMELIORATIVE
Copiii vor fi antrenaţi în jocuri şi exerciţii atractive pentru a-şi dezvolta capacităţile de a lua iniţiativă în anumite
situaţii. De asemenea se vor desfăşura jocuri şi activităţi pe grupuri pentru a dezvolta abilităţile de lucru în echipă.
CENTRALIZAREA REZULTATELOR PE DISCIPLINE
0
5
10
15
20
25
CLR MEM ES
CI
CD
CA
ABSENT