Drogurile
Drogul este o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea).
Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care să aibă fie o acţiune plăcută, euforizantă, fie să înlăture durerea, fie să-l sustragă pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, în sfârşit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de îndepărtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizării.
Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetală şi sunt cunoscute din antichitate : opium (extras din mac – Papaver somniferum), haşiş, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibină etc.  Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisinteză sau direct prin sinteză s-a ajuns la produşi noi, mult mai activi, care la început au avut un efect benefic în anestezie şi dezvoltarea rapidă a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun început sintetizate în laborator (cum ar fi LSD-ul).
Multe din substanţele considerate droguri sunt medicamente care sunt distribuite cu destulă rezervare, fiind necesare reţete, dar în general sunt destul de accesibile ; dependenţa de acestea se întâlneşte mai ales la intelectuali (farmacofilie).
Opiul Opiul  şi celelalte substanţe înrudite numite opioide se obţin din capsulele verzi dintr-o variantă de mac. Tot de aici se obţin şi morfina, codeina, tebaina şi papaverina. În zonele unde consumul de opium este cunoscut de mult timp, el se fumează (de la 10 pipe pe zi până la 80-100 în cazul unui mare fumător). Datorită faptului că sub influienţa opiului percepţiile sunt exacerbate, inclusiv vederea, locurile în care se fumează sunt foarte liniştite, fără zgomote şi întunecoase.
Se obţine din sucul secretat de tulpina, frunzele şi capsulele imature ale unui anumit tip de mac. Are aspect de plastilină şi culoarea cafeniu închis. În medicină, se foloseste în cantităţi mici ca somnifer, calmant, analgezic şi ca materie primă pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei şi a altor derivaţi. Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obţine heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe. Se confecţionează o bobiţă de opiu care se expune la flacără (pentru a se înmuia), apoi se pune în coşul unei pipe speciale. Apoi consumatorul aduce pipa deasupra flăcării şi aspiră profund fumul care se degajă. Reziduul combustic, numit "dross" este conservat de fumător pentru reutilizare. Efecte: După starea dezagreabilă a primelor pipe, provoacă o senzaţie de euforie, cu exaltarea imaginaţiei. Fumătorul are nevoie de imobilitate şi de linişte pentru a atinge o stare contemplativă, odată cu o semi-amorţire. Pe termen scurt, provoacă ameţeli, vărsături, cefalee, precum şi o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfuncţionalităţi organice (constipaţie, pierdere în greutate şi apetit), precum şi o scădere a activităţii şi a interesului individului. Pentru consumatorii obişnuiţi, generează toleranţă, dependenţă psihică şi fizică.
Cocaina Cocaina  este un alcaloid obţinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosită ca şi drog, cocaina este prizată pe nas, datorita proprietăţii ei de a trece uşor de bariera mucoaselor şi datorită bogatei vascularizaţii la acest nivel ; datorită acestei vascularizaţii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge până la necroză şi perforaţie.
Efecte : Extazul (care durează 15-30 minute) este urmat de o depresie profundă, irascibilitate, agitaţie, oboseală mentală şi o dorinţă uriaşă pentru următoarea doză. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, mucozităţi, energie în exces, euforie, siguranţă de sine, lipsa poftei de mâncare, creşterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă, instabilitate, panică, senzaţie de persecuţie, paranoia; imediat dupa doză: dureri de cap de circa o oră, tremurături, senzaţie de cald/rece; câteva zile de depresie. Efecte   pe termen lung: hepatita A, B sau C,   paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale,   comportament agresiv, halucinaţii(care pot   provoca   acte de automutilare ,  suicid,   omor), dependenţă psihică.
Morfina MORFINA  este un derivat al opiumului, ca atare face parte din clasa opiaceelor. Poate fi ingerată oral, când este sub formă de tablete, dar poate fi şi injectată subcutanat, intramuscular sau intravenos; ultima variantă este cea preferată de dependenţi.  Efecte: Anxietate, frisoane, constipaţie, micşorarea pupilelor, crampe, stare depresivă, mâncărimi, diaree, ameţeală, iritaţie, imposibilitatea de a urina, amorţeală, rigiditate musculară, vise, stare exagerată de bine, crize de leşin, uscăciune a gurii, transpiraţie, retenţie de apă, înroşire a feţei, sedare, cârcei şi crampe, vomă, tremur, sentiment de plutire, stare de rău, mişcări musculare necontrolate, mişcări necontrolate ale globului ocular, halucinaţii, agitaţie, stare de slăbiciune, presiune prea crescută sau prea scăzută a   sângelui, dureri de cap, reacţii alergice, dureri abdominale, pierdere a apetitului, gândire deviată, insomnie.
Amfetamina AMFETAMINA   Face parte din clasa stimulantelor şi are aspect de pulbere albă sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Se consumă oral (capsule), prizată, fumată sau injectată. Efecte:  Asemănătoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atenţie, siguranţă. Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, creşterea pulsului şi a presiunii sanguine, migrene. Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sanguine, psihoză, malnutriţie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive.
Metamfetamina METAMFETAMINA   Din clasa stimulantelor, are aspect de pulbere şi se consumă oral, prin aspirare pe nas, fumat sau injectare. Efecte pe termen scurt:  indivizii devin mai energici, mai rapizi, mai încrezători, mai puternici. Efecte pe termen lung:  insomnie, piederea poftei de mâncare, greţuri, vomă, diaree, creşterea temperaturii, infecţii şi ulceraţii ale pielii care rezultă din scărpinarea bubiţelor imaginare, stare paranoică, depresie, iritabilitate, anxietate, teamă nejustificată, creşterea tensiunii arteriale determinată de constricţia vaselor sanguine, care poate determina dureri de  cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale, vătămarea ireversibilă a celulelor creierului cauzată de distrugerea micilor vase care irigă creierul; la femeile însărcinate determină naşteri premature, dezlipirea placentei şi naşterea unor copii subponderali; probleme neuropsihiatrice, letargie.
Ecstasy Ecstasy   : Drog sintetic psihoactiv, face parte din clasa  halucinogenelor  şi se prezintă sub formă de tablete, care se înghit, sau pudră albă - care se prizează. În privinţa ţării de origine a drogurilor sintetice, Olanda se detaşează ca fiind principala ţară producătoare.
Efecte pe termen scurt:  pupile dilatate, temperatură a corpului exagerat de mare, lipsa inhibiţiilor, uşurinţa de a comunica, bufeuri de caldură, greaţă, insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); după 48 de ore: depresie, gânduri morbide, coşmaruri.  Efecte pe termen lung:  probleme psihologice, panică, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace şi cerebrale, moarte prin hipertermie. O serie de studii privind neurotoxicitatea şi efectele MDMA arată că există modificări în structura creierului la cei care îl folosesc în mod frecvent, deşi există puţine studii clinice care dovedesc efecte negative măsurabile. Cei care consuma Ecstasy sunt sfătuiţi să bea apă şi să facă pauze. O altă problemă care poate apărea este eliberarea de emoţii, cu episoade din trecut, amintiri dureroase refulate, crize emoţionale şi sentimente nefireşti.  Una din problemele principale legate de MDMA este calitatea proastă a acestui drog, procurat de pe străzi. Pilulele, în primul rând, sunt amestecate cu o varietate de alte substanţe care pot genera efecte negative neplăcute şi periculoase.
Marijuana MARIJUANA .  Se prepară din frunze şi flori uscate de canabis. Majoritatea utilizatorilor rulează marijuana într-o ţigară - "joint". Mai poate fi fumată în pipe de apă.
Efecte : insomnie, dificultăţi în menţinerea noţiunii timpului, memorie redusă pe termen scurt sau imparţială; reducerea capacităţii de realizare a acţiunilor care cer concentrare şi coordonare, precum şofatul, creşterea ritmului inimii, pericole cardiace potenţiale pentru cei predispuşi la boli de inimă, uscăciune a gurii  s i a gâtului, scăderea inhibiţiilor sociale, paranoia, halucinaţii, memorie pe termen scurt redusă, capacitate de înţelegere redusă, motivaţie şi cunoaştere modificate, îngreunând acumularea de noi informaţii, paranoia, dependenţă psihologică; deficienţe de învăţare şi memorie, percepţie şi dificultăţi de raţionare, vorbire, ascultare efectivă, gândire, asimilare a cunoştintelor şi rezolvare a problemelor; nelinişte intensă şi accese de panică. Efectele pe termen lung: creşterea riscului de cancer, scăderea nivelului de testosteron şi de spermatozoizi la bărbaţi, creşterea nivelului de testosteron la femei şi a riscului de infertilitate, plăcere sexuală scăzută sau dispariţia ei, dependenţă psihologică.
Proiect realizat de:  Iancu Dana Staicu Andrei

Proiect_XB_11

  • 1.
  • 2.
    Drogul este osubstanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea).
  • 3.
    Din cele maivechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care să aibă fie o acţiune plăcută, euforizantă, fie să înlăture durerea, fie să-l sustragă pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, în sfârşit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de îndepărtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizării.
  • 4.
    Majoritatea drogurilor suntde origine vegetală şi sunt cunoscute din antichitate : opium (extras din mac – Papaver somniferum), haşiş, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibină etc. Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisinteză sau direct prin sinteză s-a ajuns la produşi noi, mult mai activi, care la început au avut un efect benefic în anestezie şi dezvoltarea rapidă a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun început sintetizate în laborator (cum ar fi LSD-ul).
  • 5.
    Multe din substanţeleconsiderate droguri sunt medicamente care sunt distribuite cu destulă rezervare, fiind necesare reţete, dar în general sunt destul de accesibile ; dependenţa de acestea se întâlneşte mai ales la intelectuali (farmacofilie).
  • 6.
    Opiul Opiul şi celelalte substanţe înrudite numite opioide se obţin din capsulele verzi dintr-o variantă de mac. Tot de aici se obţin şi morfina, codeina, tebaina şi papaverina. În zonele unde consumul de opium este cunoscut de mult timp, el se fumează (de la 10 pipe pe zi până la 80-100 în cazul unui mare fumător). Datorită faptului că sub influienţa opiului percepţiile sunt exacerbate, inclusiv vederea, locurile în care se fumează sunt foarte liniştite, fără zgomote şi întunecoase.
  • 7.
    Se obţine dinsucul secretat de tulpina, frunzele şi capsulele imature ale unui anumit tip de mac. Are aspect de plastilină şi culoarea cafeniu închis. În medicină, se foloseste în cantităţi mici ca somnifer, calmant, analgezic şi ca materie primă pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei şi a altor derivaţi. Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obţine heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe. Se confecţionează o bobiţă de opiu care se expune la flacără (pentru a se înmuia), apoi se pune în coşul unei pipe speciale. Apoi consumatorul aduce pipa deasupra flăcării şi aspiră profund fumul care se degajă. Reziduul combustic, numit "dross" este conservat de fumător pentru reutilizare. Efecte: După starea dezagreabilă a primelor pipe, provoacă o senzaţie de euforie, cu exaltarea imaginaţiei. Fumătorul are nevoie de imobilitate şi de linişte pentru a atinge o stare contemplativă, odată cu o semi-amorţire. Pe termen scurt, provoacă ameţeli, vărsături, cefalee, precum şi o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfuncţionalităţi organice (constipaţie, pierdere în greutate şi apetit), precum şi o scădere a activităţii şi a interesului individului. Pentru consumatorii obişnuiţi, generează toleranţă, dependenţă psihică şi fizică.
  • 8.
    Cocaina Cocaina este un alcaloid obţinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosită ca şi drog, cocaina este prizată pe nas, datorita proprietăţii ei de a trece uşor de bariera mucoaselor şi datorită bogatei vascularizaţii la acest nivel ; datorită acestei vascularizaţii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge până la necroză şi perforaţie.
  • 9.
    Efecte : Extazul(care durează 15-30 minute) este urmat de o depresie profundă, irascibilitate, agitaţie, oboseală mentală şi o dorinţă uriaşă pentru următoarea doză. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, mucozităţi, energie în exces, euforie, siguranţă de sine, lipsa poftei de mâncare, creşterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă, instabilitate, panică, senzaţie de persecuţie, paranoia; imediat dupa doză: dureri de cap de circa o oră, tremurături, senzaţie de cald/rece; câteva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinaţii(care pot provoca acte de automutilare , suicid, omor), dependenţă psihică.
  • 10.
    Morfina MORFINA este un derivat al opiumului, ca atare face parte din clasa opiaceelor. Poate fi ingerată oral, când este sub formă de tablete, dar poate fi şi injectată subcutanat, intramuscular sau intravenos; ultima variantă este cea preferată de dependenţi. Efecte: Anxietate, frisoane, constipaţie, micşorarea pupilelor, crampe, stare depresivă, mâncărimi, diaree, ameţeală, iritaţie, imposibilitatea de a urina, amorţeală, rigiditate musculară, vise, stare exagerată de bine, crize de leşin, uscăciune a gurii, transpiraţie, retenţie de apă, înroşire a feţei, sedare, cârcei şi crampe, vomă, tremur, sentiment de plutire, stare de rău, mişcări musculare necontrolate, mişcări necontrolate ale globului ocular, halucinaţii, agitaţie, stare de slăbiciune, presiune prea crescută sau prea scăzută a sângelui, dureri de cap, reacţii alergice, dureri abdominale, pierdere a apetitului, gândire deviată, insomnie.
  • 11.
    Amfetamina AMFETAMINA Face parte din clasa stimulantelor şi are aspect de pulbere albă sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Se consumă oral (capsule), prizată, fumată sau injectată. Efecte: Asemănătoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atenţie, siguranţă. Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, creşterea pulsului şi a presiunii sanguine, migrene. Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sanguine, psihoză, malnutriţie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive.
  • 12.
    Metamfetamina METAMFETAMINA Din clasa stimulantelor, are aspect de pulbere şi se consumă oral, prin aspirare pe nas, fumat sau injectare. Efecte pe termen scurt: indivizii devin mai energici, mai rapizi, mai încrezători, mai puternici. Efecte pe termen lung: insomnie, piederea poftei de mâncare, greţuri, vomă, diaree, creşterea temperaturii, infecţii şi ulceraţii ale pielii care rezultă din scărpinarea bubiţelor imaginare, stare paranoică, depresie, iritabilitate, anxietate, teamă nejustificată, creşterea tensiunii arteriale determinată de constricţia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale, vătămarea ireversibilă a celulelor creierului cauzată de distrugerea micilor vase care irigă creierul; la femeile însărcinate determină naşteri premature, dezlipirea placentei şi naşterea unor copii subponderali; probleme neuropsihiatrice, letargie.
  • 13.
    Ecstasy Ecstasy : Drog sintetic psihoactiv, face parte din clasa halucinogenelor şi se prezintă sub formă de tablete, care se înghit, sau pudră albă - care se prizează. În privinţa ţării de origine a drogurilor sintetice, Olanda se detaşează ca fiind principala ţară producătoare.
  • 14.
    Efecte pe termenscurt: pupile dilatate, temperatură a corpului exagerat de mare, lipsa inhibiţiilor, uşurinţa de a comunica, bufeuri de caldură, greaţă, insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); după 48 de ore: depresie, gânduri morbide, coşmaruri. Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panică, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace şi cerebrale, moarte prin hipertermie. O serie de studii privind neurotoxicitatea şi efectele MDMA arată că există modificări în structura creierului la cei care îl folosesc în mod frecvent, deşi există puţine studii clinice care dovedesc efecte negative măsurabile. Cei care consuma Ecstasy sunt sfătuiţi să bea apă şi să facă pauze. O altă problemă care poate apărea este eliberarea de emoţii, cu episoade din trecut, amintiri dureroase refulate, crize emoţionale şi sentimente nefireşti. Una din problemele principale legate de MDMA este calitatea proastă a acestui drog, procurat de pe străzi. Pilulele, în primul rând, sunt amestecate cu o varietate de alte substanţe care pot genera efecte negative neplăcute şi periculoase.
  • 15.
    Marijuana MARIJUANA . Se prepară din frunze şi flori uscate de canabis. Majoritatea utilizatorilor rulează marijuana într-o ţigară - "joint". Mai poate fi fumată în pipe de apă.
  • 16.
    Efecte : insomnie,dificultăţi în menţinerea noţiunii timpului, memorie redusă pe termen scurt sau imparţială; reducerea capacităţii de realizare a acţiunilor care cer concentrare şi coordonare, precum şofatul, creşterea ritmului inimii, pericole cardiace potenţiale pentru cei predispuşi la boli de inimă, uscăciune a gurii s i a gâtului, scăderea inhibiţiilor sociale, paranoia, halucinaţii, memorie pe termen scurt redusă, capacitate de înţelegere redusă, motivaţie şi cunoaştere modificate, îngreunând acumularea de noi informaţii, paranoia, dependenţă psihologică; deficienţe de învăţare şi memorie, percepţie şi dificultăţi de raţionare, vorbire, ascultare efectivă, gândire, asimilare a cunoştintelor şi rezolvare a problemelor; nelinişte intensă şi accese de panică. Efectele pe termen lung: creşterea riscului de cancer, scăderea nivelului de testosteron şi de spermatozoizi la bărbaţi, creşterea nivelului de testosteron la femei şi a riscului de infertilitate, plăcere sexuală scăzută sau dispariţia ei, dependenţă psihologică.
  • 17.
    Proiect realizat de: Iancu Dana Staicu Andrei