Importanta surselor de energie regenerabila si necesitatea promovarii lor in Rep. M.

Tema : Importanța surselor de energie regenerabilă și
necesitatea promovării lor în Republica Moldova
Chişinău, 2017
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Conferința “Energie accesibilă și curată. Consum și producție responsabile”
29 mai 2017, Chișinău
Prof. Valentin ARION,
Universitatea Tehnică a Moldovei
1

Cuprins
1. Importanța energiei in societatea modernă.
2. Impactul sectorului energetic asupra mediului.
3. Fenomenul schimbării climei și necesitatea combaterii acestuia.
4. Două direcții principale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
5. Stadiul curent privind implementarea măsurilor de reducere a emisiilor
GES în sectorul energetic al Republicii Moldova
Prof. Valentin ARION - 29 mai 2017 Bibl. 2

1. Importanța energiei în societatea modernă
Energia - o marfa de o mare importanta economică, socială și politică.
Aprovizionarea cu energie: caracteristicile prezentului
1. Energia tradițională costă mult, este poluantă, iar rezervele sunt pe cale de
epuizare.
2. S-au dus timpurile când energia era ieftină. Astăzi energia ne costă prea mult!
3. Structura consumului curent de energie în Republica Moldova (2015) :
Energie electrică – 15%; Energie termică – 58%; Carburanți - 27%.
4. Consumul specific de căldură în instituțiile educaționale din Republica Moldova
este de cca 220-300 kWh/(m².an), iar pentru majoritatea blocurilor
de locuințe construite în prezent – apr. 150 kWh/(m².an).

2. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Principalele surse de energie –
• CET -1 Chișinău,
• CET -2 Chișinău și
• CET – Nord, Bălți
• Centralele termice din țară
Emisiile de gaze cu efect de seră – factor de mare preocupare

Creşterea populaţiei globului
0
2
4
6
8
10
12
1990 2020 2050
Populaţia(miliarde)
Ţările în curs de dezvoltare
Ţările dezvoltate
Prof. Valentin ARION - 29 mai 2017 Bibl.
1990 - 5,3 mlrd,
1999 - 6,0 mlrd,
2020 - 8,0 mlrd,
2050 - 10,0 mlrd,
2100 - 12,0 mlrd,
5

Corelaţia „populație-energie”,
Evoluţia demografică şi a consumului de energie la scară mondială

Creșterea consumului global de energie, 1900-2002
in millioane tep, Mtep Source: IEA
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
1900 1972 1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002

• In ultimii ani s-au produs o serie de evenimente
climatice anormale ca inundațiile si taifunurile.
• Experţii IPCC spun ca se modifica climatul global
din cauza emisiilor produse de om care cauzează
efectul de sera.
• Sunt șase gaze principale care contribuie la
producerea efectului de sera - cel mai răspândit
fiind bioxidul de carbon (CO2).
Efectul de seră

Gazele cu efect de sera (GES) includ:
• dioxid de carbon (CO2),
• metan (CH4),
• protoxid de azot (N2O),
• hidrofluorocarbonaţi (HFCs),
• perfluorocarbonaţi (PFCs),
• hexafluorura de sulf (SF6) şi altele
GES reprezintă mai puţin de 1% din atmosfera
Pământului
Gazele cu efect de sera

Factorul încălzirii globale a GES
Formula GHF1 Română English Русский
1 CO2 1 Dioxid de carbon Carbon dioxide Углекислый газ
2 CH4
21 Metan Methane Метан
3 N2O 310
Dioxid de azot,
Protoxid de azot,
Oxidul nitros
Nitrous oxide Закись азота
4
HFC,
(CхHхFх)
140...11 700
Hidrofluorocarburi,
hidrofluorocarboni
Hydro
fluorocarbons
Гидрофторуглеро
ды (ГФУ)
5
PFC
(CхFх )
6 500...9
200
Perfluorocarburi,
perfluorocarboni
Per
fluorocarbons
Перфторуглероды
(ПФУ)
6 SF6 23 900
Hexafluorura de sulf,
hexafluorida
sulfuroasă
Sulfur
hexafluoride
Гексафторид
серы
1 GHF - Global Heating Factor

Valorile factorilor de emisie GES pentru principalele
tipuri de combustibili, g/kWh sau kg/MWh
• gaz natural 201-221,
• combustibil lichid uşor 234,
• petrol 277,
• păcură 298,
• lignit 272-420,
• huilă 329,
• lemn 302-380.
1 kg cărbune lignit – 2.5 kg CO2e

• Aproximativ 90% din creşterea consumului de energie va avea loc în ţările în curs de
dezvoltare, în particular în China, India, pe continentul african şi în America de Sud.
• În Europa nivelul populaţiei s-a stabilizat.
 În perioada 2000-2030, conform studiului Weto, populaţia va spori în
medie cu 1% pe an,
 economia mondială va continua să se dezvolte la o rată anuală de
3,1%. Însă această creştere va fi moderată de diminuarea graduală a
intensităţii energetice cu cca 1,2% pe an, datorită efectelor combinate
ale schimbărilor structurale în economie, progresului tehnologic şi
creşterii preţurilor la energie,
 În cele din urmă, creşterea cererii de energie se aşteaptă a fi
aproximativ de 1,7-1,8% pe an. În ţările industrial dezvoltate, ritmul
creşterii consumului de energie va scădea, iar în ţările în curs de
dezvoltare aceasta va creşte.

PROVOCĂRILE VIITORULUI
 Creşte cererea de energie,
 Creşte dependenţa energetică externă,
 Creşte vulnerabilitatea sistemelor energetice
 Creşte volatilitatea preţurilor
la resursele energetice şi riscurile respective,
 Creşte instabilitatea geopolitică,
 Creşte pericolul distrugerii mediului habitat,
 Se epuizează resursele energetice tradiţionale,
 Energia nucleară nu mai este dorită.

CE-I DE FĂCUT?

3. Fenomenul schimbării climei si necesitatea
combaterii acestuia
• Pentru a asigura o concentraţie "suportabilă" de gaze cu efect de seră,
care ar permite evitarea unui dezechilibru climateric fără a prejudicia
dezvoltarea economică, se cere reducerea substanţială la nivel global a
nivelul emisiilor GES cu 50-70%.
• Pornind de la această mare îngrijorare, Organizaţia Naţiunilor Unite a
invitat naţiunile Planetei să participe la eforturile comune de stabilizare a
concentraţiei GES şi de combatere a schimbărilor climaterice, adresându-
se, în primul rând, ţărilor puternic industrializate.
• În acest scop, in anul 1992 a fost lansată Convenţia Cadru a Naţiunilor
Unite privind Schimbarea Climei (UNFCCC).
• Protocolul de la Kyoto (1997) a stabilit modalitatea de punere sub
control a gazelor cu efect de seră.

“ Calea spre viitor nu este una roză
după cum cred unii,
nici spinoasă -
de ce alţii se tem,
ea va fi așa cum noi o vom construi“.

• Pentru Republica Moldova este important ca
politica sa economică şi, în particular, cea
energetică, să corespundă tendinţelor regionale şi
globale, pentru a se plasa într-o poziţie benefică
schimbărilor.
• În acest sens Moldova trebuie să adopte şi să
promoveze o politică energetică naţională
coerentă celei europene.

• Pe parcursul a milioane de ani Natura a conservat în straturile
subterane o cantitate importantă de carbon (combustibilii
fosili), pe care omul, in căutarea de resurse energetice, în
ultimele câteva sute de ani a scos-o la suprafaţă, cauzând prin
aceasta o dezechilibrare esenţială a concentraţiei gazelor din
atmosfera Terrei.
• Ca răsplată pentru acest comportament neadecvat omenirea în
scurt timp s-a ales cu încălzirea globală şi schimbarea a climei
– cu o climă instabilă ce aduce tot mai multe pierderi umane şi
materiale!
Omul, prin activitatea sa necontrolată, în scurt timp a
pus in pericol habitatul în care el există!

SE cere o schimbare radicală
• Cu consumurile de energie din trecut și modul de
gestionare a energiei pe vechi - nu se mai poate ! Natura
nu ne mai permite risipa de energie de care am dat
dovadă. Schimbările climatice sunt revolta Naturii!
• Diminuarea consumurilor energetice, promovarea
eficienței energetice și surselor regenerabile – a devenit o
necesitate!
• UE in 2007 a declarat o revoluție tehnologică in domeniul
energiei.

4. Două direcții principale de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
A combate fenomenul schimbării climei înseamnă a reduce emisiile de
gaze cu efect de sera, a reduce consumul de resurse energetice fosile.
Cum poate fi redus consumul de combustibili fosili ?
Există două căi -
- A economisi energia
- A substitui utilizarea combustibililor fosili cu energie regenerabilă
Două direcții prioritare –
• Eficientizarea energetică (pe tot lanțul – Producere-T-D-Consum),
• Promovarea surselor de energii regenerabile.

Tendințe generale ce s-au impus pe termen lung
1. Reducerea considerabilă a consumurilor energetice.
Societatea umană a luat calea sporirii considerabile a eficienței proceselor
de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei - astfel va
reduce consumul de energie.
2. UE, ca și multe alte zone/țări dezvoltate, a ales calea substituirii
energiei tradiționale cu energie obținută din surse regenerabile,
chiar dacă cea regenerabilă pare a fi mai scumpă!
Există multiple inițiative de a atinge 100% energie regenerabilă.
3. Inițiativa ONU – Către o Economie Verde.

5. Stadiul curent privind implementarea
măsurilor de reducere a emisiilor GES
Necesitatea promovării Eficienței energetice
• Programul naţional pentru eficienţă energetică (2011-2020)
• Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice (2016-18)

Eficiența energetică: Fluxurile de energie in UE
Conform datelor Eurostat-2012, pierderile de energie în centralele electrice constituie 56%
și aceasta fără pierderile T+D. Risipa de energie e foarte mare! Sursa:http://www.cogenspain.org/wp-
content/uploads/2015/10/Presentacio%CC%81n-Sr.-Arnaud-Duvielguerbigny-COGEN-Europe.pdf
23

Cu ce începem? Cu clădirile individuale și cele publice!
• În RM peste 50% din consumul total de energie – în clădiri!
• Iar dacă lăsăm aparte consumul de carburanți –
consumul în clădiri va constitui cca 80% din total!!
• Clădirile reprezintă un mare potențial de economisire a
energiei.
• Toate măsurile tradițional aplicate pentru reducerea
consumului de energie în clădiri sunt măsuri cost-eficiente!
• O investiție realizată în eficientizarea energetică a anvelopei
clădirii va genera beneficii pe parcursul a 50-60 de ani!

Clădirile în MD – peste 50% în consumul final de energie
Industrie – 10.1%
Transport – 31.1%
Sectorul rezidențial
– 42.7%
Comerț și servicii
publice – 12.5%
Agricultură – 3.6% Consum
neenergetic – 2%
Sursa: www.statistica.md , BE-2016

Obiectivul indicativ naţional stabilit pentru anul 2020
• Economie de energie finală - 9 ani x 1% = 9 %,
față de media anilor 2006-2010, sau cca 167 mii t.e.p.
Obiectiv de reducere, ktep
2016 2020
• Rezidenţial 40,1 72,2
• Public (servicii) 27,8 50,0
• Industrie 8,3 15,0
• Transporturi 16,7 30,0
Total reduceri anuale, ktep 92,9 167,2
Față de anul de referință, % 5,0 % 9,0 %
26

Cerințele Directivei PEC
Vezi și Legea nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor
• țările UE trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică
pentru clădirile existente și elementele anvelopei, precum și sistemele
tehnice ale clădirilor;
• până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi vor fi clădiri ale căror consum
de energie este aproape egal cu zero (eng. “nZEB” – nearly-zero energy
building); și
• după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile
publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero,
etc.
O clădire nZEB înseamnă o clădire cu o performanță
energetică foarte ridicată. Necesarul de energie al
clădirii, aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui
să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie
din surse regenerabile (SER), inclusiv de la SER
amplasate la fața locului sau în apropiere.

Necesitatea promovării -
Surselor de energie regenerabilă
Planul naţional de acţiune în domeniul
energiilor regenerabile (2013-2020)
Angajamente:
Global - 17% din consumul final brut de energie
• Energie electrică - 10%
• Carburanți - 10 %
• Energie termică - cca 30% (?), din balanță

Sursele de energii regenerabile: principalele tehnologii
1. Cazane pe biomasă solidă
2. Pompe de căldură (geotermale și aerotermale)
- încălzirea și răcirea spațiilor, prepararea apei calde menajere;
2. Colectoare solare - prepararea apei calde menajere;
3. Panouri PV - producerea energiei electrice;
4. Instalații eoliene - producerea energiei electrice.
5. În fiecare localitate – stație de producere a biogazului.
Adoptarea noii legi a energiei regenerabile (Legea nr.10 din 26.02.2016)
deschide calea spre acțiuni practice de promovare a surselor de energii
regenerabile în Republica Moldova.

Surse regenerabile î„n/pe clădiri: soluții
Instalații eoliene
Panouri PV

Ghidul Viessmann
Colectoarele solare și Pompele de căldură

Importanta surselor de energie regenerabila si necesitatea promovarii lor in Rep. M.

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (7)

Similar to Importanta surselor de energie regenerabila si necesitatea promovarii lor in Rep. M.

Similar to Importanta surselor de energie regenerabila si necesitatea promovarii lor in Rep. M. (20)

More from centrul_onu_bnrm

More from centrul_onu_bnrm (11)

Importanta surselor de energie regenerabila si necesitatea promovarii lor in Rep. M.