Chimia Organică și Creația liceenilor Lucrările (tezele) au drept scop stimularea activităţii creative, dezvoltarea capacităţii de a descoperi corelaţii noi între diferite noţiuni, de a propune soluţii ingenioase pentru anumite probleme. În chimie, recepţia informatie gustative de la nivelul limbii se bazează pe o recunoaştere a moleculelor din mediul extern de către proteinele organelor de simţ, aşa cum pentru a fi deschisă, o yală recunoaşte o singură cheie. Cu toate că o echipa de chimişti au luat premiul Nobel pentru elucidarea mecanismului de recunoaştere moleculară , relaţia între structura moleculelor şi senzaţia pe care acestea o produc rămâne încă un mister.

1. Esenţe şi
parfumuri.
Chimia organică în creaţia liceenilor

2. Lucrările (tezele) au drept scop stimularea activităţii
creative, dezvoltarea capacităţii de a descoperi
corelaţii noi între diferite noţiuni, de a propune
soluţii ingenioase pentru anumite probleme.
Scopul

3. Introducera
În chimie, recepţia informatie gustative de la nivelul limbii se
bazează pe o recunoaştere a moleculelor din mediul extern de
către proteinele organelor de simţ, aşa cum pentru a fi
deschisă, o yală recunoaşte o singură cheie. Cu toate că o
echipa de chimişti au luat premiul Nobel pentru elucidarea
mecanismului de recunoaştere moleculară , relaţia între
structura moleculelor şi senzaţia pe care acestea o produc
rămâne încă un mister.

4. –autor necunoscut
“Prin arome se pot trezi
pasiuni nebănuite.”

5. Arome
Moleculele care determină senzaţia de
gust se numesc generic arome. Aromele
naturale sunt folosite încă de la
începuturile timpurilor pentru savoarea
mâncărurilor şi a băuturilor, azi
folosite împreună cu aromele artificiale
sintetizate în laborator.

6. Gustul dulce Gustul amar
Gustul acru (acid)
Gusturile piperat,
iute si aromat
Gusturile
Gustul proaspăt și
rece

7. Gustul dulce
Gustul dulce este dat de molecule care au
toate grupe hidroxil, – OH (alcool): glicerina,
zaharoza, glucoza şi fructoza. Industria
alimentară a creat arome artificiale ca zaharoza
şi aspartamul. Aceşti compuşi au o structură
mai complicată, dar care este recunoscută de
aceiaşi receptori care conduc la senzaţia de
dulce.

8. Gustul acru
Gustul acru (acid) este dat în special de existenţa în
cavitatea bucală a ionilor H3O+ , proveniţi din ionizarea
acizilor. Unele soiuri de mere sunt acide: ele conţin acid
malic, un acid organic care are trei atomi de carbon,
două grupe carboxilice şi o grupă -OH. Lămâile, conţin
acid citric şi sunt folosite la prepararea ceaiurilor şi a
băuturilor răcoritoare.

9. Gustul proaspăt si rece
Gustul proaspăt și rece atribuit mentei se explică prin
acțiunea mentolului asupra receptorilor termici de la
nivelul limbii.

10. Gustul amar
Gustul amar este asociat cu compuşi organici
numiţi alcaloizi; aceştia au în moleculă cel puţin un ciclu format
din atomi de carbon şi unul sau mai mulţi atomi de azot. Multe
dintre moleculele alcaloizilor sunt otrăvitoare şi capacitatea de a
le detecta după gust este reyultatul unei adaptări la mediu a
organismelor. Chinina este folosită în concentraţii mici pentru a da
savoare unor băuturi răcoritoare (apă tonică) sau a unor băuturi
alcoolice (gin tonic), este componenta principală a
medicamentelor anti-malarie; în concentraţie mare provoacă
contracţii musculare la nivel abdominal şi vărsături. Hameiul ,
folosit la fabricarea berii conţine humolonă, moleculă care
asociază berii gustul uşor amar.

11. Gustul piperat iute și aromat
Gusturile piperat, iute si aromat specifice unor
condimente par în urma excitării stimulilor durerii.
Pentru a elimina durerea creierul comandă sinteza în
organism a unor compușii cu acțiune calmantă; aceștia
determină senzația de calm resimțită după o masă
foarte condimentată. Gustul piperat, atribuit varietăților
de piper negru și alb este determinat de interacția unui
alt alcaloid, piperina cu receptori ai durerii. Gustul iute
specific ardeiului iute, verde sau roșu(paprika) se explică
prin existența în compoziția acestora a capsaicinei. Atât
piperina cât si capsaicina stimulează secreția salivară și
ajută digestia.

12. Esențe
Esentele sunt compusi organici
care au in molecula legaturi
duble, cicluri aromatice, grupe
functionale de tip:
• Alcool
• Aldehida
• Cetona
• Eter
• Ester
• Heteroatomi (N si O)
Esentele sunt substante lichide,
insolubile in apa, dar solubile
in solventi organici (hidrocarburi,
eteri si alcooli).
Se extrag prin
antrenarea cu vapori,
macerarea la cald sau
extractie cu solventi,
din diferite parti ale
plantelor

13. Citral – ulei de iarba, de lemon si de lamaie

14. Mentol – ulei de menta

15. Linaool – ulei de portocal si coriandru

16. Limonen –ulei de coji de portocala si de
lamaie

17. Geraniol – ulei de trandafir si muscata

18. Extragerea uleiurilor
Metodele folosite pentru extragerea
uleiurilor volatile din plante sunt: presarea,
antrenarea cu vapori de apa (distilare),
extragerea cu grasimi, extragerea cu
ajutorul solventilor volatili, maceratia si
descompunerea fermentativa.

19. Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor volatile din coji si
fructe (exemple: lamaile si portocalele).
Metoda obisnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta in
distilarea plantelor sau partilor din planta cu vapori de apa. Aceasta
metoda este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de
iasomie, de levantica, flori de portocal etc
Extractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au un
continut mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba
compozitia chimica. Cei mai utilizati solventi sunt: eterul de petrol
(pentru flori), benzina (pentru obtinerea rasinilor ), alcoolul etc.

20. Extractia cu solventi grasi, nevolatili (cu grasimi), se
foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza (practicat
de Grasse in Franta de Sud). Prin aceasta metoda se
obtin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este
inceata si costisitoare. Florile se aseaza pe suprafete
netede , unse cu o grasime animala solida si se aseaza
noi straturi de flori pana ce grasimea se satureaza cu
uleiul eteric. Uleiul eteric se extrage apoi din grasime
cu alcool.

21. Extractia cu adsorbanti solizi.
Florile se aseaza pe niste rame, cu plase deasupra adsorbantului. Ramele, puse
unele peste altele, formeaza dulapuri inchise ermetic, care nu dau voie uleiului
volatil sa se raspindeasca in aer
Uleiul eteric se extrage cu alcool. Daca solutia alcoolica se supune distilarii, se
obtine uleiul volatil pur.
Ueiurile eterice se utilizeaza fie ca atare, fie se separa in componente, care apoi
se amesteca cu alte substante pentru obtinerea parfumurilor.

22. Aroma Structura Substanta organica
· 1. mere C3H-CH=O aldehida acetica
· 2. migdale C6H5-CH=O aldehida benzoica
· 3. pere CH3COOC5H11 acetat de amil
· 4. ananas C3H7COOC5H11 butirat de amil
· 5. rom C3H7COOC2H5 butirat de etil
· 6. iasomie CH3COOCH2C6H5 acetat de benzil
· 7. lăcrămioare metil- -naftil-eterul (-metoxi-naftalen)

23. Bibliografie
WWW.WIKIPEDIA.RO
WWW.REFERATE.RO
WWW.CLOPOTEL.RO

24. Realizat de
Covali Chirl