2. EndocrinologiaEndocrinologia
EndocrinologiaEndocrinologia (din grecescul(din grecescul endonendon ––
“înăuntru”,“înăuntru”, krinokrino –– ”a elimina” şi”a elimina” şi logoslogos ––
“ştiinţa”)“ştiinţa”) este ştiinţa ce studiază structura şieste ştiinţa ce studiază structura şi
funcţiafuncţia sistemului endocrin,sistemului endocrin, precum şi biosinteza,precum şi biosinteza,
acţiunile şi metabolismul hormonilor, secreţiaacţiunile şi metabolismul hormonilor, secreţia
acestor hormoni în normă şi în dereglărileacestor hormoni în normă şi în dereglările
funcţiei glandelor endocrine, afecţiunile ce apar înfuncţiei glandelor endocrine, afecţiunile ce apar în
caz de dereglări.caz de dereglări.
3. EndocrinologiaEndocrinologia
Este una dintre cele mai intensiv dezvoltateEste una dintre cele mai intensiv dezvoltate
ramuri ale medicinii clinice şi teoreticeramuri ale medicinii clinice şi teoretice
Fiecare al 5 premiu Nobel în medicină a fostFiecare al 5 premiu Nobel în medicină a fost
acordat pentru studii in domeniulacordat pentru studii in domeniul
EndocrinologieiEndocrinologiei (T. Coher 1909; F. Banting, D. Mak-Leod(T. Coher 1909; F. Banting, D. Mak-Leod
1923; Otto Levi 1936; A. Butenant 1939; B. Husei 1947; T. Rehţâştein,1923; Otto Levi 1936; A. Butenant 1939; B. Husei 1947; T. Rehţâştein,
E. Kendall, F. Hench 1950; Vinsent De VinioE. Kendall, F. Hench 1950; Vinsent De Vinio 1955; R. Yalou 1977; E.1955; R. Yalou 1977; E.
Saizerlend 1971; S. Bergstrum, B.Saizerlend 1971; S. Bergstrum, B. SSamuielson, D. Wein 1982amuielson, D. Wein 1982
4. Sistemul endocrinSistemul endocrin
Componentele sistemului endocrin sunt:Componentele sistemului endocrin sunt:
A.A. Glandele endocrineGlandele endocrine “tradiţionale” şi sistemul celular endocrin difuz“tradiţionale” şi sistemul celular endocrin difuz
B.B. HormoniiHormonii
C.C. Căile de transportCăile de transport
D.D. Receptorii hormonaliReceptorii hormonali
Glandele endocrineGlandele endocrine –– sunt structuri anatomo - funcţionale înalt specializate însunt structuri anatomo - funcţionale înalt specializate în
complexul proces de sinteză hormonală.complexul proces de sinteză hormonală.
Ele pot fi reprezentate printr-oEle pot fi reprezentate printr-o simplă celulăsimplă celulă ((sistemul celular endocrin difuzsistemul celular endocrin difuz ––
capabil să capteze precursori aminici circulanţi, să-i decarboxileze şi să săcapabil să capteze precursori aminici circulanţi, să-i decarboxileze şi să să
producă hormoni “amine precursor uptake and decarboxylation” – APUD cuproducă hormoni “amine precursor uptake and decarboxylation” – APUD cu
originea neuroectodermală -originea neuroectodermală - Pears 1966)Pears 1966)
sau pot fi reprezentate de celule organizate în organe funcţionale distincte anatomic,sau pot fi reprezentate de celule organizate în organe funcţionale distincte anatomic,
cu secreţie internă, denumitecu secreţie internă, denumite glande endocrine “tradiţionale”.glande endocrine “tradiţionale”.
Produsul de secreţie al fiecărei glande endocrine “clasice” –Produsul de secreţie al fiecărei glande endocrine “clasice” – hormonuulhormonuul - este- este
caracteristiccaracteristic
În cazul sistemului neuroendocrin celular difuz există variaţii secretoriiÎn cazul sistemului neuroendocrin celular difuz există variaţii secretorii
conjuncturaleconjuncturale
5. Sistemul endocrin.Sistemul endocrin.
HormoniiHormoniiCuvântulCuvântul hormonhormon provine din limba greacă (provine din limba greacă (hormaohormao – “a excita”, “a– “a excita”, “a
stimula”, “a activa”, “a pune în mişcare”, iar introducerea sa în vocabularulstimula”, “a activa”, “a pune în mişcare”, iar introducerea sa în vocabularul
medical îi este atribuită lui Ernest Henry Starlig, în anul 1905medical îi este atribuită lui Ernest Henry Starlig, în anul 1905
HormoniiHormonii sunt mesagerii informaţiei sistemului endocrin şi suntsunt mesagerii informaţiei sistemului endocrin şi sunt
secretaţi în cantităţi extrem de mici de glande endocrine sau de alte ţesuturisecretaţi în cantităţi extrem de mici de glande endocrine sau de alte ţesuturi
specializate , eliberaţi în mediul extern şi transportaţi spre alte ţesuturi unde îşispecializate , eliberaţi în mediul extern şi transportaţi spre alte ţesuturi unde îşi
exercită efectele biologice.exercită efectele biologice.
Acţiunea hormonilorAcţiunea hormonilor este mediatăeste mediată de receptoride receptori, structuri macromoleculare, structuri macromoleculare
membranare, citoplasmatice sau genomice, cu care interacţionează specific şimembranare, citoplasmatice sau genomice, cu care interacţionează specific şi
traduc informaţia adusă de hormon în “evenimente” post-receptor prin caretraduc informaţia adusă de hormon în “evenimente” post-receptor prin care
celula ţintă se conformează mesajului.celula ţintă se conformează mesajului. Hormonii activează un sistem celularHormonii activează un sistem celular
enzimatic care în afara acţiunii hormonului este în repaus, sau induc o sintezăenzimatic care în afara acţiunii hormonului este în repaus, sau induc o sinteză
enzimaticăenzimatică
Acţiunea lorAcţiunea lor se poate exercita la distanţă de locul secreţiei (se poate exercita la distanţă de locul secreţiei (acţiuneacţiune
endocrinăendocrină), ajungând la celulele ţintă pe cale circulatorie sau, dimpotrivă, pot), ajungând la celulele ţintă pe cale circulatorie sau, dimpotrivă, pot
acţiona:acţiona:
-În vecinătatea locului în care au fost sintetizaţi (În vecinătatea locului în care au fost sintetizaţi (acţiune paracrinăacţiune paracrină))
-Pe celula juxtapozată (vecină) celulei care i-a produs (Pe celula juxtapozată (vecină) celulei care i-a produs (acţiune juxtacrinăacţiune juxtacrină))
-Chiar pe celula care i-a produs (Chiar pe celula care i-a produs (acţiune autocrinăacţiune autocrină))
6. B. Hormonii: clasificareB. Hormonii: clasificare
a.a. Structural se disting 4 grupe principale:Structural se disting 4 grupe principale:
1.1. Hormonii peptidiciHormonii peptidici sunt un grup heterogen ca structură , cuprinzând de la micisunt un grup heterogen ca structură , cuprinzând de la mici
peptide cu câţiva aminoacizi (hipotalamic) până la macroproteine – STH 191peptide cu câţiva aminoacizi (hipotalamic) până la macroproteine – STH 191
aminoaciziaminoacizi
2.2. Hormonii derivaţi din aminoaciziHormonii derivaţi din aminoacizi sunt substanţe monoaminice –adrenalina,sunt substanţe monoaminice –adrenalina,
noradrenalina, dopamina, hormonii tiroidieni.noradrenalina, dopamina, hormonii tiroidieni.
3.3. Hormonii steroiziHormonii steroizi sunt sintetizaţi plecând de la colesterol – steroiziisunt sintetizaţi plecând de la colesterol – steroizii
suprarenalieni şi gonadali.suprarenalieni şi gonadali.
4.4. EicosanoiziiEicosanoizii sunt compuşi derivaţi din acizi graşi polinesaturaţisunt compuşi derivaţi din acizi graşi polinesaturaţi
5.5. ( important - acidul arahidonic), cuprinzând prostaglandinele, tromboxanii,( important - acidul arahidonic), cuprinzând prostaglandinele, tromboxanii,
leucotrienele. Aceşti produşi sunt sintetizaţi de majoritatea celulelor, sunt stocaţileucotrienele. Aceşti produşi sunt sintetizaţi de majoritatea celulelor, sunt stocaţi
şi apoi eliberaţi, acţionând paracrin sau autocrin.şi apoi eliberaţi, acţionând paracrin sau autocrin.
b)b) Fizico – chimic , hormonii sunt caracterizaţi drept:Fizico – chimic , hormonii sunt caracterizaţi drept:
1.1. Hidrosolubili –Hidrosolubili – hormonii peptidici şi monoaminici – interacţionează cuhormonii peptidici şi monoaminici – interacţionează cu
receptorul membranar al celulei ţintăreceptorul membranar al celulei ţintă
2.2. Liposolubili -Liposolubili - hormonii tiroidieni şi steroizi - penetrează membrana celuleihormonii tiroidieni şi steroizi - penetrează membrana celulei
ţintă şi acţionează asupra unorţintă şi acţionează asupra unor receptori citoplasmatici sau nucleari.receptori citoplasmatici sau nucleari.
7. Sistemul endocrinSistemul endocrin
controlează:controlează: Creşterea şi dezvoltatrea pre - şi postnatală;Creşterea şi dezvoltatrea pre - şi postnatală;
Menţinerea homeostazei mediului intern ;Menţinerea homeostazei mediului intern ;
Metabolismele intermediare (proteic, glucidic, lipidic,Metabolismele intermediare (proteic, glucidic, lipidic,
hidro-electrolitic)hidro-electrolitic)
Reproducerea;Reproducerea;
Comportamentul sexual;Comportamentul sexual;
Adaptarea organismului în condiţii neobişnuite caAdaptarea organismului în condiţii neobişnuite ca
natură şi intensitate (de stres)natură şi intensitate (de stres)
Funcţionalitatea imună;Funcţionalitatea imună;
Transformarea malignă şi promovarea creşterii unorTransformarea malignă şi promovarea creşterii unor
tumori etctumori etc..
8. Sistemul endocrinSistemul endocrin
Sistemul nervos şi cel endocrinSistemul nervos şi cel endocrin
asigură transmiterea informaţiilor între celuleasigură transmiterea informaţiilor între celule
şi ţesuturi, asigurându-se reglarea tuturorşi ţesuturi, asigurându-se reglarea tuturor
funcţiilor organismului şi funcţionareafuncţiilor organismului şi funcţionarea
acestuia ca un tot unitaracestuia ca un tot unitar
9. Hipotalamusul endocrinHipotalamusul endocrin
cucu
nucleele:nucleele:
-- arcuatearcuate
- ventro-mediale- ventro-mediale
- periventruculare- periventruculare
- retrohiasmatice- retrohiasmatice
- supraotic- supraotic
- paraventricular- paraventricular
Secretă:Secretă:
- neurohormoni hipofizotropineurohormoni hipofizotropi
- Neurohormoni neurohipofizariNeurohormoni neurohipofizari
- NeuromodulatoriNeuromodulatori –– ciberineciberine - cu- cu
efect paracin şi modulează localefect paracin şi modulează local
informaţiainformaţia
- NeurotransmiţătoriNeurotransmiţători – sunt– sunt
monoamine produse neuronal şimonoamine produse neuronal şi
eliberate în sinapsele inteneuronaleeliberate în sinapsele inteneuronale
sau neurotisulare (nu pătrund însau neurotisulare (nu pătrund în
circulaţie), cu scopul transmiteriicirculaţie), cu scopul transmiterii
influxului nervos în spaţiul sinaptic:influxului nervos în spaţiul sinaptic:
Norepinefrina, Histamina,Norepinefrina, Histamina,
Dopamina, Acetilcolina, Serotonina,Dopamina, Acetilcolina, Serotonina,
GlutaminaGlutamina
11. HipotalamusulHipotalamusul
Integrează funcţiile senzitive, motorii, vegetative şi endocrineIntegrează funcţiile senzitive, motorii, vegetative şi endocrine
Controlează secreţia hipofizei transformând informaţia nervoasă înControlează secreţia hipofizei transformând informaţia nervoasă în
informaţia endocrină –informaţia endocrină – “placa turnant㔓placa turnantă” dintre sistemul endocrin şi cel nervosdintre sistemul endocrin şi cel nervos
HipotalamusulHipotalamusul se găseşte la baza creerului formînse găseşte la baza creerului formîndd podeaua şi pereţiipodeaua şi pereţii
laterali ai ventriculului III.laterali ai ventriculului III.
Delimitat:Delimitat:
AnteriorAnterior – de hiasma optică;– de hiasma optică;
PosteriorPosterior – de marginea posterioară a corpilor mamilari;– de marginea posterioară a corpilor mamilari;
SuperiorSuperior – de talamus;– de talamus;
InferiorInferior – la nivelul eminenţei mediane se implantează în tija hipofizară– la nivelul eminenţei mediane se implantează în tija hipofizară
LL = 15 mm;= 15 mm; LăţimeLăţime = 13 mm;= 13 mm; MasaMasa – 4 g.– 4 g.
Sistemul neuroendocrin hipotalamic cuprinde:Sistemul neuroendocrin hipotalamic cuprinde:
- sistemul neuronilor parvocelulari şi- sistemul neuronilor parvocelulari şi
- sistemul neuronilor magnocelulari- sistemul neuronilor magnocelulari
19. STHSTH – GH– GH polipeptidă cu 191polipeptidă cu 191
aminoaciziaminoacizi
Are specificitate de specie, la om fiind activ doar cel umanAre specificitate de specie, la om fiind activ doar cel uman
(produs de hipofiză, dar şi prin inginerie genetică).(produs de hipofiză, dar şi prin inginerie genetică).
Are un ritm circadian de secreţie cu maxim in timpul somnuluiAre un ritm circadian de secreţie cu maxim in timpul somnului
de noaptede noapte
Exercită acţiuniExercită acţiuni directedirecte şişi
acţiuni mediateacţiuni mediate dede Somatomedina C -Somatomedina C - peptidă hepaticăpeptidă hepatică
asemănătoare proinsulinei , denumităasemănătoare proinsulinei , denumită IGF – 1 (IGF – 1 (Insulin – likeInsulin – like
grwth factor 1).grwth factor 1).
Prin intermediul IGF-1, STH stimulează anabolismul proteic,
proliferarea celulară, creşterea cartilajului şi osului, ţesuturilor
moi, viscerelor;
stimulează creşterea părului, creşterea secreţiei glandelor
sudoripare
20. STH – acţiuni directeSTH – acţiuni directe
Metabolismul glucidicMetabolismul glucidic – efect– efect
hiperglicemiant prin:hiperglicemiant prin:
- stimularea glicogenolizei- stimularea glicogenolizei
- reducerea captării hepatice a glucozei- reducerea captării hepatice a glucozei
- inhibarea hexochinazei şi reducerea- inhibarea hexochinazei şi reducerea
sensibilităţii ţesuturilor la insulinăsensibilităţii ţesuturilor la insulină
- stimularea celulelor -- stimularea celulelor - αα a insulelora insulelor
pancreaticepancreatice
- creşterea activităţii insulinazei hepatice- creşterea activităţii insulinazei hepatice
21. STH – acţiuni directeSTH – acţiuni directe
Metabolismul lipidicMetabolismul lipidic –– lipolizălipoliză
Metabolismul fosfo -Metabolismul fosfo - calciccalcic –– creştecreşte
absorbţia intestinală a Ca şi stimuleazăabsorbţia intestinală a Ca şi stimulează
eliminarea lui renalăeliminarea lui renală
Retenţie de sodiu şi apăRetenţie de sodiu şi apă
22. PRL - ProlactinaPRL - Prolactina
Stimulează creşterea glandelor mamareStimulează creşterea glandelor mamare
Induce şi menţine secreţia lactată pe glandaInduce şi menţine secreţia lactată pe glanda
mamarămamară
HiperprolactinemiaHiperprolactinemia inhibă secreţia deinhibă secreţia de
gonadoliberine şi scade gonadotropii hipofizari.gonadoliberine şi scade gonadotropii hipofizari.
Blochiază acţiunile FSH şi LH la nivel gonadic şi esteBlochiază acţiunile FSH şi LH la nivel gonadic şi este
cauza frecventă a infertilităţiicauza frecventă a infertilităţii
ReglareaReglarea secreţiei este asigurată de dopamină –secreţiei este asigurată de dopamină –
stimulator, şi blocată de L-Dopa şi agoniştiistimulator, şi blocată de L-Dopa şi agoniştii
dopaminergicidopaminergici
23. ACTH – hormonul adrenocorticotropACTH – hormonul adrenocorticotrop
familia proopiomelanocortinei (ACTH,familia proopiomelanocortinei (ACTH, αα-MSH,-MSH, ββ –lipotropina,–lipotropina,
endorfine)endorfine)
Are un ritm circadian de secreţie cu maxim matinal (Are un ritm circadian de secreţie cu maxim matinal (6. 00 –6. 00 –
9.00)9.00) şi minim la miezul nopţiişi minim la miezul nopţii
Are efect morfogenetic (hipertrofie, hiperplazie şi deAre efect morfogenetic (hipertrofie, hiperplazie şi de
hipersecreţie) în special asupra zonei fasciculate sihipersecreţie) în special asupra zonei fasciculate si
reticulate ale corticosuprarenalelor care secretăreticulate ale corticosuprarenalelor care secretă
glucocorticoizi şi respectiv sexoiziglucocorticoizi şi respectiv sexoizi
Stimulează sinteza melaninei în melanociteStimulează sinteza melaninei în melanocite
αα-MSH --MSH - Stimulează sinteza melaninei în melanociteStimulează sinteza melaninei în melanocite
ββ –lipotropina -–lipotropina - Stimulează sinteza corticosteroizilor prinStimulează sinteza corticosteroizilor prin
intermediul receptorilor pentru ACTHintermediul receptorilor pentru ACTH
24. TSH - hormonul tireotropTSH - hormonul tireotrop
Controlează morfogeneza tiroide şi toate etapele biosintezei hormonilorControlează morfogeneza tiroide şi toate etapele biosintezei hormonilor
tiroidienitiroidieni
În hipersecreţii – produce edem mixedematosÎn hipersecreţii – produce edem mixedematos
FSH – hormonul foliculo stimulantFSH – hormonul foliculo stimulant
OvarOvar – acţionează la nivelul celulelor granuloase foliculare şi stimulează– acţionează la nivelul celulelor granuloase foliculare şi stimulează
creşterea şi maturizarea foliculară, secreţia estrogenilorcreşterea şi maturizarea foliculară, secreţia estrogenilor
TesticulTesticul -- acţionează la nivelul celulelor Sertoli, controlează spermatogenezaacţionează la nivelul celulelor Sertoli, controlează spermatogeneza
LH – hormonul luteinizantLH – hormonul luteinizant
OvarOvar –– stimulează împreună cu FSH ovulaţia, formarea corpului galben şistimulează împreună cu FSH ovulaţia, formarea corpului galben şi
secreţia de progesteronsecreţia de progesteron
TesticulTesticul -- acţionează la nivelul celulelor Leydig şi producerea de androgeniacţionează la nivelul celulelor Leydig şi producerea de androgeni
Secreţia la femei este ciclică cu peak ovulator, la bărbaţi – este tonicăSecreţia la femei este ciclică cu peak ovulator, la bărbaţi – este tonică
25. Hormonii hipotalamiciHormonii hipotalamici
neurohipofizarneurohipofizarii
ADHADH – hormonul antidiuretic (nucleul supraoptic)– hormonul antidiuretic (nucleul supraoptic)
Favorizează resorbţia facultativă a apei în partea distală a nefronuluiFavorizează resorbţia facultativă a apei în partea distală a nefronului
Intervine în producerea senzaţiei de sete, diminuează secreţiileIntervine în producerea senzaţiei de sete, diminuează secreţiile
digestive, secreţia sudoripară, intervine în procesele de învăţare şidigestive, secreţia sudoripară, intervine în procesele de învăţare şi
memoriememorie
În doze farmacologice produce vasoconstricţie arteriolară cu creştereaÎn doze farmacologice produce vasoconstricţie arteriolară cu creşterea
TA, coronarospasmTA, coronarospasm
ReglareaReglarea – osmolaritatea plasmatică, volumul sângelui circulant– osmolaritatea plasmatică, volumul sângelui circulant
OXT - oxitocinaOXT - oxitocina (nucleul paraventricular)(nucleul paraventricular)
Efect stimulator asupra musculaturii uterineEfect stimulator asupra musculaturii uterine
Stimulează ejecţia laptelui prin contracţia canalelor galactifereStimulează ejecţia laptelui prin contracţia canalelor galactifere
Are efect antidiuretic slabAre efect antidiuretic slab
Este implicată în fiziologia actului sexual atât la femeie cât şi la barbatEste implicată în fiziologia actului sexual atât la femeie cât şi la barbat
27. Distrofia adipozo –Distrofia adipozo –
genitalgenitalăă
DefiniţieDefiniţie
Este o afecţiune neuro-endocrină caracterizatăEste o afecţiune neuro-endocrină caracterizată
dede obezitateobezitate de geneză hipotalamo –de geneză hipotalamo –
hipofizară şi dereglarea funcţiei glandelorhipofizară şi dereglarea funcţiei glandelor
sexuale –sexuale – hipogonadism secundarhipogonadism secundar
28. Distrofia adipozo –Distrofia adipozo –
genitalgenitalăă
EtiologieEtiologie
Infecţii intrauterineInfecţii intrauterine
Toxopasmoza suportată in timpul sarciniiToxopasmoza suportată in timpul sarcinii
Traumatism cerebral la naştereTraumatism cerebral la naştere
Neuroinfecţiile virale şi bacteriene: meningita,Neuroinfecţiile virale şi bacteriene: meningita,
meningoencefalita, arahnoiditameningoencefalita, arahnoidita
Tumori cerebraleTumori cerebrale
Tromboze, emboliiTromboze, embolii
29. Distrofia adipozo –Distrofia adipozo –
genitalgenitalăă
PatogeniePatogenie
Sunt afectate nucleele hipotalamice ventro – medialeSunt afectate nucleele hipotalamice ventro – mediale
““centrul satietăţii” cu creşterea apetitului şicentrul satietăţii” cu creşterea apetitului şi masei corporalemasei corporale
Şi nucleele hipotalamusului mediobazal, care răspund deŞi nucleele hipotalamusului mediobazal, care răspund de
producerea gonadoliberinelor cu rol de stimulare aproducerea gonadoliberinelor cu rol de stimulare a
producerii de FSH şi LH de către adenohipofiză. În condiţiileproducerii de FSH şi LH de către adenohipofiză. În condiţiile
lipsei sau scăderii secreţiei gonadotropinelor (FSH, LH) nulipsei sau scăderii secreţiei gonadotropinelor (FSH, LH) nu
va fi stimulată producerea hormonilor sexuali de cătreva fi stimulată producerea hormonilor sexuali de către
gonade şi se dezvoltăgonade şi se dezvoltă hipogonadismul secudarhipogonadismul secudar
30. DistrofiaDistrofia
adipozo – genitaladipozo – genitalăă
Sindromul Pehcranţ (1899) –Sindromul Pehcranţ (1899) –
Babinschi (1900) – FroöhlichBabinschi (1900) – Froöhlich
(1901)(1901)
Tablou clinic:Tablou clinic:
Obezitate in special pe faţă, trunchi,Obezitate in special pe faţă, trunchi,
coapsecoapse
Testicule mici, uneori criptorhidieTesticule mici, uneori criptorhidie
Organele genitale externe şi interneOrganele genitale externe şi interne
slab dezvoltate.slab dezvoltate.
GinecomastieGinecomastie
Pilozitatea axilopubiană deficitară,Pilozitatea axilopubiană deficitară,
barba şi musteţele nu crescbarba şi musteţele nu cresc
La fete - amenoree primarăLa fete - amenoree primară
Tegumente subţiri, uscateTegumente subţiri, uscate
Dezvoltare psiho-intelectuală normalăDezvoltare psiho-intelectuală normală
37. Distrofia adipozo –Distrofia adipozo –
genitalgenitalăă
TratamentTratament
1.1. Înlăturarea factorului etiologicÎnlăturarea factorului etiologic: tumori – radioterapie,: tumori – radioterapie,
chirurgical; neuroinfecţii – terapia antibacterialăchirurgical; neuroinfecţii – terapia antibacterială
2.2. Terapia obezităţiiTerapia obezităţii
3.3. Tratamentul hipogonadismului:Tratamentul hipogonadismului:
Gonadotropină corionică la copii până la 12 ani câte 500Gonadotropină corionică la copii până la 12 ani câte 500
– 1000 UA i/m 2 zile in săptămână; după 12 ani 1500-– 1000 UA i/m 2 zile in săptămână; după 12 ani 1500-
3000 UA i/m 2 zile in săptămână total 10 injecţii. Curele3000 UA i/m 2 zile in săptămână total 10 injecţii. Curele
se repetă cu interval de 2-3 lunise repetă cu interval de 2-3 luni
Perioada pubertară , postpubertară – la băieţiPerioada pubertară , postpubertară – la băieţi
testosteron, la fete – terapia estrogen - progestogenicătestosteron, la fete – terapia estrogen - progestogenică
4.4. Terapia de substituţie hormonalăTerapia de substituţie hormonală in caz de insuficienţă ain caz de insuficienţă a
altor tropi hipofizarialtor tropi hipofizari
