3. Ce sunt senzatiile?
• - Procese psihice elementare care
semnalizeaza separat, in forma imaginilor
simple si primare, insusirile concrete ale
obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii
directe a stimulilor asupra analizatorilor.
• - cunoasterea unei insusiri separate a unui
obiect sau fenomen in momentul in care
acesta asctioneaza asupra organelor de simt
4. Percepția
• Definitie – cunoasterea obiectelor si
fenomenelor in integritatea lor, în momentul
cand acestea actioneaza asupra organelor de
simț.
5. Reprezentarea
• Procese cognitive-senzoriale care
semnalizeaza in forma unor imagini unitare,
dar schematice insusiri concrete si
caracteristice ale obiectelor si fenomenelor, in
absenta actiunii directe a acestora asupra
organelor de simț.
7. Clasificarea senzatiilor
• Senzatiile exteroceptive – în funcție de
analizator:
• a.1. Senzatiile tactile:
• a.1.1. Senzatiile de contact si presiune – cine
receptioneaza?
• Corpusculii Meissner – reactioneaza la
contactul usor
• Corpusculii lui Paccini – reactioneaza la o
apasare mai puternica
9. a.1.2. senzatiile de durere
• – cine receptioneaza?
Terminatii libere ale nervilor senzoriali, care
se gasesc in piele
• Cand apar?
• In contact cu orice excitant puternic: presiune
mare, intepatura, arsura
10. a.1.3. senzatiile de temperatura
• – cine receptioneaza?
• - terminatiile libere ale nervilor in piele
• - senzatiile termice sunt primele care
dispar in anestezie si ultimele care apar
12. Cum sunt distribuite papilele
gustative?
• Dulcele – pe varful limbii
• Saratul – pe partea anterioara
• Amarul – la baza limbii
• Acrul – pe margini
13. Cum se formeaza gustul?
• Gusturile – provocate prin amestecul gusturilor
elementare.
• In interpretarea senzatiilor provocate de stimuli
gustativi sunt implicate si mirosul (exista
experimente in care anihiland mirosul o felie de
ceapa nu se mai deosebeste de una de mar), dar
si stimuli care tin de tactil, cu referire la
consistenta alimentului consumat, cele termice
(menta) si cele dureroase (de exemplu sifonul,
usturoiul, combinatia lor)
14. Cum se formeaza gustul?
• Conditia pentru a se forma o senzatia
gustativa este ca alimentul ingerat sa fie
dizolvabil, pentru a actiona asupra papilelor
gustative.
15. Mirosul
• a.3. Senzatiile de miros
• Cine receptioneaza?
• Celulele nervoase olfactive, aflate in mucoasa
olfactiva, in treimea posterioara a foselor nazale
• Provocat de particulele gazoase emanate de
corpurile mirositoare
• In interepretarea senzatiilor provocate de stimuli
olfactivi pot fi implicate si senzatiile gustative si
de durere.
16. Auzul
• a.4. Senzatiile auditive
• Cine receptioneaza?
• Celulele nervoase auditive (ureche externa,
ureche medie, ureche interna)
• Provocat de sunetele emise pe anumite
frecvente
18. Vazul
• a.5. Senzatiile vizuale
• Cine receptioneaza?
• Celulele fotosensibile de la nivelul retinei
ochiului
• Undele electromagnetice cu o anumita
lungime de unda – lungimea de unda
determina tipul culorii receptate (nu
percepem infrarosiile si ultravioletele)
19. Senzatiile vizuale
• - undele electromagnetice se propaga de la
sursele de lumina si corpurile iluminate
• Corpurile iluminate datorita structurii lor
materiale absorb o parte a radiatiilor, iar o
parte o reflecta
• Undele reflectate stimuleaza ochiul omului,
care vede o anumita nuanta cromatica
20. Senzatiile vizuale
• Cand obiectul absoarbe toate undele
luminoase este vazut ca fiind negru
• Cand le reflecta pe toate este vazut ca fiind alb
21. Senzatiile vizuale
• Caracteristici:
– Tonul cromatic – determinat de lungimea de unda
corespunzatoare – diferentiaza culorile
– Luminozitatea – locul pe care il ocupa o culoare pe
o scala unde cea mai luminoasa este albul si cea
mai putin luminoasa este negrul
– Saturatia – exprima puritatea culorii
Combinarea acestor caracteristici – numar mare de
nuante cromatice (500-cateva mii)
22. b.Senzatiile proprioceptive:
• - semnalizeaza postura membrelor
(somatoestezia), a trunchiului si a capului in
spatiu (statice)
• Semnalizeaza miscarea membrelor (kinestezia)
– se modifica in timpul anesteziei
23. Senzatiile proprioceptive
• Cine receptioneaza? – receptori care
semnalizeaza starea de tensiune musculara
• Somatoestezia – informeaza despre pozitia
membrelor si diferite miscari
• Kinestezia – rol important in controlul
miscarilor
• Senzatiile statice/de echilibru – provocate de
celule specific din urchea interna (nervul
vestibular
24. c.Senzatiile interocep
tive/organice/viscerale
• Cine receptioneaza?
• Receptori de la nivelul organelor interne
• Senzatii care traduc anumite nevoi ale
organismului: - foame, sete, sufocare
• Senzatii legate de functionarea organelor – ex.
Provocate de respiratie, de bataile inimii
• Senzatii provocate de excese: - oboseala, greata
• Senzatii provocate de stari patologice –
inflamarea tesuturilor, distensia tesuturilor
(colicile renale, hepatice)
25. Legile sensibilitatii
• 1. Legea intensitatii – un excitant provoaca o
senzatie numai daca are o anumita
intensitate=prag minimal absolut –
intensitatea cea mai mica a unui stimul care
poate determina o senzatie specifica
26. Legile sensibilitatii
• - un excitant provoaca o senzatie specifica
pana la o anumita intensitate – pragul
maximal absolut – dupa care apare durerea
27. Legile sensibilitatii
• - un excitant provoaca o noua senzatie daca
indeplineste anumite conditii – pragul
diferential – acea cantitate minima, care
adaugata la stimularea initiala, determina o
noua senzatie (senzatia de presiune 1/30 din
Ginitiala a stimulului, cea vizuala 1/100, la cea
auditiva 1/10.)
28. Legile sensibilitatii
• 2. Legea contrastului senzorial – scoaterea
reciproca in evident a doi stimuli cu
caracteristici opuse
• - contrast succesiv – cresterea
sensibilitatii pentru excitantul care urmeaza -
sensibilitatea auditiva
• - contrast simultan – sensibilitatea
vizuala
29. Legile sensibilitatii
• 3. Legea adaptarii – modificarea sensibilitatii
analizatorilor sub actiunea repetata a stimulilor
• - daca un stimul slab actioneaza o
perioada indelungata adaptarea se realizeaza in
sensul cresterii sensibilitatii (stimulul este din ce
in ce mai bine receptionat), iar actiunea unui
stimul puternic duce la scaderea sensibilitatii
(stimulul este mai greu receptionat).
30. Legile sensibilitatii
• 4. Legea interactiunii analizatorilor
• - o senzatie produsa intr-un analizator
influenteaza producerea de senzatii si in alt analizator
(amplifica/diminueaza)
• Cum se explica?
• Legea inductiei reciproce – zgomot intens provocat de
decolarea avionului – scaderea sensibilitatii vizuale –
sunet puternic – focare de excitatie puternica –
produce in jur inhibitie
• Sinestezia – stimularea unui analizator produce efecte
senzoriale in alt analizator – exemplu sunete catifelate,
tipuri de durere
31. Legile sensibilitatii
• 5. Legea semnificatiei – semnificatia stimulului
creste sensibilitatea fata de acesta.
• Ex. – zgomote pe care le aude pacientul.
32. Percepția
• Odată formate senzațiile ele lasă o amprentă,
care căpătă sens în mintea noastră prin
procesul perceptiv.
33. Fazele procesului perceptiv
• Detectia – sesizarea si constientizarea stimulului
in campul perceptiv
• Discriminarea – detasarea stimulului de fond si
remarcarea insusirilor care-l deosebesc de altii
asemanatori
• Identificarea – daca obiectul a mai fost perceput,
se produce recunoasterea lui
• Interpretarea – integrarea verbala si stabilirea
semnificatiei obiectului perceput – face trecerea
la procesele cognivite superioare
34. De reținut:
• Reprezentarile formate in experienta
anterioara influențează percepția prezentă:
• experimentul lui Bagly – unor studenti li s-au
dat o pereche de ochelari cu imagini diferite
pentru fiecare ochi. La un ochi erau imagini
dintr-un oras din Mexic, iar la celalalt cu
imagini din New York. Studentii din SUA
vedeau cu precadere imaginile din NY, iar cei
din Mexic vedeau imaginile din Mexic .
35. De reținut:
• Gandirea – nu pot recunoaste o seringa, daca
nu am notiunea de seringa, chiar daca o pot
vedea nu o pot identifica, pentru ca nu stiu
cum arata.
• Atitudinea motorie – pozitia, postura
comportamentului nostru influențează ceea
ce observăm (daca urmarim o reactie alergica
la un test realizat la nivelul antebratului ne
adaptăm postura așa încât să vedem mai bine)
36. De reținut:
• Atitudinea intelectuala – faptul că ne gândim
dinainte creează așteptări.
• Ex. Experiment in care studentilor li s-au
prezentat numeroase cartonase de diferite
culori si forme: forme geometrice - culori.
• Au memorat mai bine ceea ce li s-a cerut.
37. • Pregatirea prealabila poate duce si la iluzii:
• Experiment:
• doua cuburi de lemn cu aceeasi greutate, insa
de dimensiuni diferite. Majoritatea au apreciat
cubul mai mic ca fiind mai greu. De ce?
38. De reținut:
• Atitudinea afectiva – dispozitia subiectiva de a
reactiona pozitiv sau negativ fata de o situatie,
persoana sau o simpla afirmatie (în funcție de
starea noastră de moment).
• Interesele – influenteaza puternic selectia
perceptiva – vedem adesea cu mai multa
usurinta ceea ce ne convine si mult mai greu,
ceea ce nu ne convine
39. De reținut:
• Perceptiile subliminale – unor subiecti le-au
fost prezentate imagini subliminale (timp de
expunere o miime de secunda) si apoi li s-au
prezentat mai multe poligoane, de diverse
tipuri si li s-a cerut sa aleaga pe cele care le
plac mai mult: majoritatea au ales pe cele care
le-au fost expuse anterior.
40. Legile perceptiei
• 1.Legea integralitatii perceptiei –
insusirile obiectului sunt semnalate in
interrelatii complexe, alcatuind o imagine
unitara, care cuprinde atat insusirile esentiale,
cat si cele de detaliu. Daca vedem o parte a
unui obiect, in virtutea acestei legi il vom
vedea in intregime.
41. Legile perceptiei
• 2. Legea structuralitatii perceptive –
insusirile obiectului nu au aceeasi intensitate
si nu comunica aceeasi cantitate de
informatie, cele relevante ocupand primul
plan, in timp ce celelalte trec in plan secund. –
ierarhizare a insusirilor obiectelor percepute.
42. Legile perceptiei
• 3. Legea selectivitatii perceptive – orientarea
catre un stimul care are semnificatie pentru
individ si perceperea lui clara si precisa, in timp ce
toate celelalte elemente trec in fundal, fiind
percepute mai putin clar.
• Selectivitatea poate fi influentata de: interesul
pentru un obiect sau o persoana, conturarea
speciala, contrastul cromatic, miscarea obiectului
in campul perceptiv, shema perceptiva
actualizata, indicarea verbala prelabila.
43. Legile perceptiei
• 4. Legea constantei perceptive – prin mecanisme de
adaptare si datorita experientei anterioare obiectele isi
pastreaza marimea, chiar daca se afla la o distanta
foarte mare (limita a 23-30m)
• Constanta formei – chiar daca pozitia obiectului nu ne
permite sa il vedem din toate unghiurile, datorita
experientei anterioare, el este perceput ca avand
aceeasi forma.
• Constanta culorilor – cand lumina in mediul ambiant
scade, omul se comporta fata de aspectul cromatic al
obiectelor, corespunzator, desi culorile sunt foarte
estompate,
44. Legile perceptiei
• 5. Legea semnificatiei – ceea ce se leaga
de trebuintele, scopurile, asteptarile omului,
este perceput mai bine si este mai evident,
chiar daca este un stimul mai slab printre
altele mai puternice.
45. Legile perceptiei
• 6. legea proiectivitatii perceptive –
imaginea se proiecteaza la nivelul sursei.
Exemplu. Apasarea usoara a unuia din globii
oculari....dublarea imaginii la acel ochi.
46. Formele perceptiei
• Perceperea insusirilor spatiale ale obiectelor:
forma, marimea, distanta, directia, relieful.
• Perceptia formei – pe cale vizuala si tactilo-
chinestezica.
47.
48. Formele perceptiei
• Perceptia marimii obiectelor – imaginea
retiniana, chinestezia oculara, experienta
tactilo-chinestezica. In perceperea a doua
obiecte diferite ca marime, dar asezate la o
asemenea distanta incat sa para egale, ochiul
se va adapta pentru perceptia celui mai
indepartat (modificarea curburii cristalinului,
gradul de convergenta si divegenta).
49. Formele perceptiei
• Tridimensionalitatea/relieful obiectelor – ca
repere sunt convergenta globilor oculari si
curbura cristalinului cand se trece de la
explorarea planurilor apropiate fata de cele
indepartate ale obiectului, disparitatea
imaginii retiniene (data de distanta dintre cei
doi ochi), gradul de iluminare diferita a
suprafetelor obiectului, experienta tactilo-
chinestezica anterioara.
50. Formele perceptiei
• Perceperea pozitiei obiectelor – necesita
repere de tipul: sus, jos, in dreapta, in stanga,
in fata, in spate, etc.
• Perceperea distantelor mari – marimea
imaginii retiniene – micsorata la distante
foarte mari, ea nemaifiind compensata, lipsa
detaliilor la obiectele indepartate fata de cele
apropiate, modificarea insusirilor cromatice,
care tind sa fie mai sterse.
51.
52. Formele perceptiei
• Perceptia timpului
• Perceperea semnalelor luminoase – in functie
de viteza de expunere pot crea iluzii.
• Ex. – succesiunea rapida a unor spoturi
luminoase – lumina continua
53. Formele perceptiei
• - daca intervalul dintre iluminari este mai
mare de 10 sutimi de secunda, vedem lumina
licarind
• - experiment: doua lumini aprinse simultan,
insa subiectilor copii li s-a cerut sa spuna care
din ele s-a aprins prima: sugestie – nu se
aprind amandoua, dar si centrarea pe cea pe
care trebuiau sa o urmareasca a dus la
ignorarea celeilalte.
54. Formele perceptiei
• Intervalul cel mai lung in care seiszam o
succesiune este de 2 secunde, dupa care
intervin aprecieri, reflectii.
• Aprecierea duratei – durata unui eveniment
- intervalul dintre doua
evenimente
• Experiment: intervalele de timp foarte scurte
sunt supraestimate, iar cele lungi,
subestimate.
55. Formele perceptiei
• Ce influenteaza aprecierea duratelor mai lungi
de timp?
• - natura activitatii desfasurate
• - complexitatea activitatii desfasurate
• - afectivitatea/motivatia
• - varsta
• - drogurile
• - orientarea temoprala – bioritm
56. Formele perceptiei
• Perceptia miscarii
• miscarile prea incete nu sunt percepute
• - cinematograf – proiectia uzeaza de iluzia
miscarii – desenele animate
61. Erorile perceptive
• erori normale, explicate de fizica: iluzia batului
frant
• erori psihice: iluziile optico-geometrice
• Patologia perceptiei - halucinatiile
62.
63.
64. Ce rezultă din interacțiunea
organelor de simț cu diversi
stimuli?
• Impresiile create de senzațiile care se produc
prin acțiunea unor stimuli asupra
analizatorilor capătă sens prin intermediul
percepției, în urma experiențelor repetate
rezultând scheme ale obiectelor și
fenomenelor cu care am venit în contact sub
forma reprezentărilor.
65. Perceptie - reprezentare
• Perceptia si reprezentarea sunt doua procese
care se interconditioneaza, se sprijina
reciproc.
66. Caracteristicile imaginii mentale
1. Este asemanatoare cu cea perceptiva, fiind
considerata imagine secundara in raport cu
aceasta.
2. Reprezentarea presupune constructii si
reconstructii mentale, reorganizari si
reconfigurari, in raport cu necesitatile practice
sau cognitive ale omului,
67. Caracteristicile imaginii mentale
3. se formeaza in urma unor selectii,
schematizari, accentuari, estompari,
condensari, extinderi, simplificari, eliminari,
imagnea finala avand un grad avansat de
generalitate, si apropiindu-se de concept, sau
notiune.
68. Caracteristicile imaginii mentale
4. Joaca un rol foarte important in activitatea
psihica a omului
5. Nu sunt simple insiruiri de imagini. A.
Cosmovici argumenteaza aceasta afirmatie
dand exemplu unui rau care ar fi alcatuit din
mai multe butoaie sau galeti de apa.
69. Caracteristicile imaginii mentale
6. Cuvantul, notiunea, poate declansa o imagine,
care se alfa la diferite grade de generalitate fiind
in stransa legatura cu operatiile gandirii.
7. Reprezentarea genereaza o imagine panoramica,
fiind mai compexa decat simpla perceptie. Ex. Un
ceas mecanic perceput ofera detalii doar despre
aspectele exterioare, insa nu transmite nimic in
legatura cu modul lui de functionare sau
structura interna, insa daca ne gandim acum la un
ceas mecanic, in mintea noastra apar deja rotitele
care invart acele ceasornicului.
70. Asemanari intre perceptii si
reprezentari
• 1. Sunt imagini concrete ale obiectelor si
fenomenelor
• 2. Declanseaza reactii fiziologice - salivatia la
vederea unei lamai sau la simpla evocare a
imaginii mentale a unei lamai, declansata de
notiunea asociata imaginii.
71. Asemanari intre perceptii si
reprezentari
• Ambele procese sunt legate de miscare –
simpla imaginare a efectuarii unor miscari
produce micromiscari la nivelul muschilor
antrenati. Un pilot care a avut fracturi la
ambele picioare, pentru ca se plictisea a facut
zilnic ore imaginare de pilotaj, si s-a constatat
ca perioada de recuperare necesara revenirii
lui in activitate a fost mai scurta decat in cazul
pilotilor care nu au facut acest „antrenament”.
72. Asemanari intre perceptii si
reprezentari
• Imaginea are o semnificatie, ca si perceptia,
doar ca in cazul reprezentarii sensul este de
regula mult mai general. Ex. Vederea unei
seringi s-ar putea sa imi evoce in minte firul
unei intregi intamplari legate de o seringa, pe
cand perceptia ei, se limiteaza la insusiri
concrete ale seringii cu semnificatie pentru
mine (de ex. durerea).
73. Deosebiri intre perceptii si reprezentari
• 1. In functie de prezenta sau absenta
obiectului
• Perceptia se produce in prezenta
obiectului/fenomenului
• Reprezentarea se produce in absenta
obiectului
74. Deosebiri intre perceptii si reprezentari
• 2. Detalii
• Perceptia cuprinde mai multe detalii
• Reprezentarea este rezultatul unei prelucrari ,
dispar unele contururi iar altele se pot
accentua. A. Cosmovici numeste
reprezentarea o „perceptie regandita”
75. Deosebiri intre perceptii si reprezentari
• 3. Gradul de subiectivism
• Perceptia are un anumit grad de subiectivitate, prin faptul
ca selectam acele insusiri mai importante ale obiectului in
relatie cu interesele, sentimentele, experienta anterioara
cu obiectul perceput
• Reprezentarea - grad mai inalt de subiectivism - sufera
multiple transformari la nivel mental. „Imaginile formeaza
un limbaj personal... e limbajul experientei specifice pe care
a trait-o.”Subiectivismul este influentat de dorintele si
sentimentele noastre, de vointa noastra (pot alunga din
minte anumite imagini, dar in cazul perceptiei nu pot strege
obiectul din fata mea, pentru ca el sa dispara trebuie sa
plec sau sa inchid ochii sa nu il mai vad)
76. Deosebiri intre perceptii si reprezentari
• 4. Cantitatea de informatii transmisa
• Imaginile sunt fluctuante, instabile, fiind
transformate in mintea noastra.
• Percepand un obiect putem sa observam
detalii, sa culegem mai multe informatii
despre insusirile obiectului din fata noastra,
insa evocarea imaginii mentale nu poate
aduce informatii noi, ele fiind imagini
schematice ale obiectului perceput anteior.
77. Forme ale reprezentarilor
• A. Dupa analizaorul implicat in producerea lor:
• 1. Reprezentari vizuale – cele mai frecvente.
• - sunt mai dezvoltate la pictori, arhitecti, ingineri proiectanti
• 2. Reprezentarile auditive – frecvente
- reprezentarile verbale sunt foarte utile in invatarea limbilor
straine: retinem intonatia, pronuntia sunetelor; in profesia de asistent
medical sunt importante in recunoasterea sunetelor produse de
diferite aparate medicale, a alarmelor care informeaz asupra unor
probleme fie vitale fie de functionalitatea aparatului.
• 3. Reprezentarile chinestezice – imagini mentale ale propriilor
miscari: acte ideomotorii.
• Ex. Pendulul lui Chevreul.
78. Forme ale reprezentarilor
• B. Dupa gradul de generalizare
• 1. Reprezentari individuale/personale – imagini
ale obiectelor, fenomenelor, persoanelor
deosebit de semnificative pentru individ.
• Ex: imaginea parintilor, a casei parintesti, a
locului unde ai crescut.
• 2. Reprezentarile generale – copac – dacă văd un
copac pe care nu l-am mai văzut pe baza schemei
mentale care înseamnă rădăcini, trunchi și
coroană, îl voi integra în această categorie
generală
79. Formele reprezentarilor
• C. Dupa nivelul operatiilor implicate:
• 1. Imaginile reproductive – se referă la obiectele sau fenomenele pe
care le-am perceput anterior – pot derula în minte ce se întâmplă
cu o bilă care se rostogolește și se deformează când cade de la
distanță mare.
• Exemple de reprezentari in domeniul medical?
• 2. Imaginile anticipative – evoca imagini care inca nu au fost
percepute, fiind rezultatul procedeelor gandirii si imaginatiei - pot
anticipa ca daca nu schimb la timp perfuzia va intra aer pe tub, pot
anticipa daca vad coloana de aer ca inainteaza ca va intra in vena,
pot anticipa consecintele introducerii de aer pe vena si evita acest
lucru – de exemplu semnele și simptomele emboliei gazoase, care
știu că pot fi letale.
80. Formele reprezentarilor
• D. Dupa originea reprezentarilor
• 1. Imagini ale memoriei – cand sunt rezultatul
obiectelor sau fenomenelor percepute anterior –
imaginea casei părintești
• 2. Imagini ale imaginatiei – cand sunt rezultatul
reconstructiilor mentale. (Ex: imi pot imagina cu
exactitate planul casei pe care vreau sa mi-o
construiesc. Lucreaza cu imagini anterioare, care
sunt asezate in structuri noi, si nu au un
corespondent in realitate).
81. Functiile reprezentarilor
1. Reglarea actiunilor complexe – importante in procesul
muncii.
• Ex. Cand turatia motorului unui utilaj creste prea mult,
muncitorul va sti ca trebuie sa opreasca aparatul
pentru a evita sa se intample ceva mai grav.
2. Reprezentarile sunt punct de plecare in evolutia
gandirii
• Ex. Schematizand datele percepute reprezentarea
usureaza operatile gandirii, procesul gandirii
presupunand operatii mentale, reversibile, trecand de
la planul real la cel imaginar si invers.
82. Functiile reprezentarilor
• 3. Functia de concretizare – cand cuvintele sunt
prea abstracte pentru a descrie o anumita
situatie, recurgem la imagini, la cazuri idividuale.
• Ex: Hagi Tudose este exemplul reprezentativ
pentru tipul omului zgarcit.
• 4. Functia cathartica – au rolul de a diminua o
stare de tensiune.
• Ex:Cand ne imaginam cum putem sa spunem tot
ceea ce avem de zis unei persoane care ne-a
suparat.
83. De reținut:
• Interacțiunea organismului nostru cu mediul
înconjurător sau intern provoacă răspunsuri
sub formă de senzații, organizate de percepții
în imagini unitare pe care mintea noastră le
păstrează sub forme schematice, ele sunt
primul pas pentru următoarele etape
procesuale, care sunt procesele cognitive,
afective și reglatoare, care asigură un răspuns
adecvat sub formă de comportamente, acțiuni
etc.
