The document proposes the creation of a South Eastern European Knowledge Network to build a knowledge repository for the region and facilitate exchange of good practices. It would use open source tools to efficiently share experiences, materials, and artifacts in a digital library and open access journal. The network would initially build a directory of practitioners and institutions in the region to establish cooperation.
The document discusses how the amount of digital information created and stored is growing exponentially. It notes that in 2021, the amount of new information created will surpass 281 exabytes for the first time, which is equivalent to 3 million times the amount of written information across all books. The document also states that the total amount of digital information stored will reach approximately 35 zettabytes, which is 44 times greater than the amount stored in 2009.
The document discusses the European Union's efforts to promote open access to publicly funded research. It outlines several key EU initiatives and policies around open access, including the Open Access Pilot under FP7, the 2012 Commission Recommendation on access to scientific information, and the OpenAIRE+ project to link peer-reviewed publications and datasets. The overall aim is to define clear open access policies, ensure their implementation, facilitate dissemination and preservation of research outputs and data, and develop supporting e-infrastructures at both national and European levels.
This presentation was given at the Pubmet Conference in Zadar, Croatia on 21th of October, 2016.
The example used is OpenAIRE API with a specific to Croatian data held in the system.
This will become the base for supporting TDM and APIs in the future,
The document proposes the creation of a South Eastern European Knowledge Network to build a knowledge repository for the region and facilitate exchange of good practices. It would use open source tools to efficiently share experiences, materials, and artifacts in a digital library and open access journal. The network would initially build a directory of practitioners and institutions in the region to establish cooperation.
The document discusses how the amount of digital information created and stored is growing exponentially. It notes that in 2021, the amount of new information created will surpass 281 exabytes for the first time, which is equivalent to 3 million times the amount of written information across all books. The document also states that the total amount of digital information stored will reach approximately 35 zettabytes, which is 44 times greater than the amount stored in 2009.
The document discusses the European Union's efforts to promote open access to publicly funded research. It outlines several key EU initiatives and policies around open access, including the Open Access Pilot under FP7, the 2012 Commission Recommendation on access to scientific information, and the OpenAIRE+ project to link peer-reviewed publications and datasets. The overall aim is to define clear open access policies, ensure their implementation, facilitate dissemination and preservation of research outputs and data, and develop supporting e-infrastructures at both national and European levels.
This presentation was given at the Pubmet Conference in Zadar, Croatia on 21th of October, 2016.
The example used is OpenAIRE API with a specific to Croatian data held in the system.
This will become the base for supporting TDM and APIs in the future,
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Biblioteca Digitală formează o parte integrantă a serviciilor Bibliotecii Ştiinţifice USARB, aplcând noi tehnologii pentru a oferi acces la colecţiile electronice.
Prezentarea principalelor idei pe care se sprijină construcția Nostrum Monumentum.
The main ideas on which Nostrum Monumentum digital collection is based upon.
Această prezentare a fost oferită în cadrul lucrărilor Secțiunii „Biblioteci specializate” a ABR desfășurată la Biblioteca Națională de Fizică, IFIN-HH, Măgurele. Indică câteva modele de lucru pentru elaborarea și conectarea de componente software pentru realizarea depozitelor digitale.
Comunicat final
pe marginea lucrărilor atelierului profesional din ciclul
„MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN BIBILIOTECA UNIVERSITARĂ:
DEZVOLTARE DE STRUCTURI, RESURSE, PROCESE, PRODUSE”
PRIMUL ATELIER: COMPLETAREA ŞI DEZVOLTAREA
RESURSELOR DOCUMENTARE ŞI INFORMAŢIONALE
Resurse și instrumente informaționale ale
Bibliotecii Republicane Tehnico - Științifice
Masă rotundă: ,,Stimularea inovației și creativității tinerilor prin prisma instrumentelor sistemului de Proprietate Intelectuală”.
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
Convergence of digital preservation practices with digital repositories manag...Nicolaie Constantinescu
Presentation given at The 11th International Conference on Information Science and Information Literacy
The Role of Information in Services Provided to Innovative Users
BRAȘOV, 11th of March, 2021
Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010
Biblioteca Digitală formează o parte integrantă a serviciilor Bibliotecii Ştiinţifice USARB, aplcând noi tehnologii pentru a oferi acces la colecţiile electronice.
Prezentarea principalelor idei pe care se sprijină construcția Nostrum Monumentum.
The main ideas on which Nostrum Monumentum digital collection is based upon.
Această prezentare a fost oferită în cadrul lucrărilor Secțiunii „Biblioteci specializate” a ABR desfășurată la Biblioteca Națională de Fizică, IFIN-HH, Măgurele. Indică câteva modele de lucru pentru elaborarea și conectarea de componente software pentru realizarea depozitelor digitale.
Comunicat final
pe marginea lucrărilor atelierului profesional din ciclul
„MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN BIBILIOTECA UNIVERSITARĂ:
DEZVOLTARE DE STRUCTURI, RESURSE, PROCESE, PRODUSE”
PRIMUL ATELIER: COMPLETAREA ŞI DEZVOLTAREA
RESURSELOR DOCUMENTARE ŞI INFORMAŢIONALE
Resurse și instrumente informaționale ale
Bibliotecii Republicane Tehnico - Științifice
Masă rotundă: ,,Stimularea inovației și creativității tinerilor prin prisma instrumentelor sistemului de Proprietate Intelectuală”.
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
Convergence of digital preservation practices with digital repositories manag...Nicolaie Constantinescu
Presentation given at The 11th International Conference on Information Science and Information Literacy
The Role of Information in Services Provided to Innovative Users
BRAȘOV, 11th of March, 2021
Prezentari oferită în cadrul Evenimentul Național NI4OS-Europe de Formare privind Consolidarea Capacităților în Domeniul Științei Deschise pentru Moldova, 24 septembrie, 2020, un eveniment online – platforma de formare NI4OS-Europe.
Anul acesta, în aprilie a intrat în vigoare noua Directivă privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE.Textul acesteia reglementează drepturile și obligațiile instituțiilor de memorie în relația cu autorii, colecțiile și furnizorii de servicii specializați din Piața Unică Digitală. Noul text care va trebui adoptat în legislația națională până în luna iulie 2021 implică modificări pe care specialiștii domeniilor de memorie (biblioteci, muzee, arhive, galerii) trebuie să cunoască pentru a le aplica în practicile curatoriale și de dezvoltare curente. În același timp, acest nou text conduce la concluzia că mai multe paliere ale sectoarelor culturale trebuie să se întâlnească pentru a veghea la o implementare adaptată realităților României. Identificarea provocărilor, precum și apelul pentru crearea unui for de consultare sunt punctele de interes ale titlului propus.
Datele in biblioteca noi servicii / Bibliotheken als Datenzentren: ein Einbli...Nicolaie Constantinescu
The presentation was given in Sibiu at the conference Rumänien im Fokus. Bestände zur Kulturlandschaft Siebenbürgen
in Deutschland und Südosteuropa
20 Jahre Verbundkatalog östliches Europa
This presentation was given to the researchers of Maritime University, Constanța on the 10th of May, 2019. It concerns the future and present of research data management in Europe.
This presentation was given at the The 10th INTERNATIONAL CONFERENCE on Information Science and Information Literacy
Sibiu, Romania
April 10-11, 2019
Organized by:
The LIBRARY of the "Lucian Blaga" UNIVERSITY of SIBIU
This document discusses the connections between open science, open educational resources, and shared infrastructure. It notes that research produced today can become the basis for education tomorrow. Several principles for open access knowledge and cultural works are presented. Effective information management systems rely on factors like capacity, sustainability, financial support, and interoperability. A rich technology ecosystem with APIs, metadata schemas, vocabularies and hosting options enables experimentation. Systems should facilitate communication and form connections between services to link learning objects for education and research results. Standards like metadata schemas and open licensing can help research objects be reused as learning objects. The document explores a digital repository system called Invenio that uses templates to build a data model and connect resources.
Prezentare oferită colegilor din bibliotecile Republicii Moldova. Proiect al AGEPI Moldova, Proiectul UE ‘’Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală’’.
Digitalisation of cultural content and protection of copyright in the europea...Nicolaie Constantinescu
Prezentare oferită colegilor din bibliotecile Republicii Moldova. Proiect al AGEPI Moldova, Proiectul UE ‘’Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală’’.
Just as literacy refers to “the ability to read for knowledge, write coherently and think critically about printed material” data-literacy is the ability to consume for knowledge, produce coherently and think critically about data. Data literacy includes statistical literacy but also understanding how to work with large data sets, how they were produced, how to connect various data sets and how to interpret them.
6. Seeing standards: A Visualization of the Metadata UniverseWork funded by the Indiana University Libraries’White Professional Development Awardhttp://www.dlib.indiana.edu/~jenlrile/metadatamap/
Această prezentare are ca scop înfățișarea unor aspecte care privesc modul în care principalii actori ai scenei informaționale interacționează între ei și cum transformă informațiile acumulate în cunoaștere pentru utilizatori. Totodată dorește a scoate în evidență instrumentele și mediul informațional din care aceștia vin spre structurile infodocumentare pentru a-și completa studiile și pentru a cerceta sursele BG (Before Google).Bibliotecile, Arhivele și Muzeele sunt puse în situația de a-și adapta și regândi poziția în funcție de obișnuințele utilizatorului avizat sau novice, dar care sunt abili în utilizarea surselor de informare primare: Internetul prin instrumentele de regăsire pe care le oferă.
Ne vom opri de data aceasta doar la pilonii sistemelor de informare și documentare: bibliotecile, arhivele și muzeele. Pe scurt: BAM-uri.Există o relație între BAM-uri și beneficiarii produselor și serviciilor acestora. BAM-uri devin din ce în ce mai mult instrumente de confirmare a informațiilor care sunt culese de pe Internet. BAM-urile încep să nu mai fie locurile unde informația cea mai actuală poate fi găsită prin consultarea colecțiilor existente. Din ce în ce mai adesea se văd puse în postura de furnizor de servicii de acces.Dar, această poziție de prim instrument poate fi recâștigată prin strânderea legăturilor cu mediul formativ-educativ al utilizatorului. BAM-urile trebuie să se transforme în captatoare ale cunoașterii și să confirme o poziție de conservator și agregator al acesteia.
De unde vin utilizatorii? Cu ce sunt obișnuiți deja?În acest moment nu mai constituie o barieră inițierea unui site web sau a unui blog. La școală sau în universitate studenții și elevii accesează resurse educaționale diseminate prin medii virtuale. Cercetătorii accesează cele mai noi lucrări ale colegilor din domeniu prin intermediul depozitelor digitale. Așteptările lor sunt cel mai ades este ca accesul să fie deschis. În multe cazuri studenți și profesori deopotrivă sunt încurajați de a remixa conținutul educațional. Iar multe dintre serviciile electronice cu care utilizatorul s-a obișnuit și este capabil să le mânuiască creativ sunt îndreptate spre acumularea de cunoaștere pe care să construiască experiența. Cu ce poate echilibra BAM-ul tendința naturală a utilizatorului de a se îndepărta de locația fizică și de colecțiile existente? În primul rând prin servicii de referințe puternice și flexibile. Serviciile de referințe într-o perspectivă modernă sunt unicele mijloace prin care un BAM poate contextualiza eficient o ceree de informare prin prisma unei eficiente exploatări a resurselor pe care colecțiile proprii le oferă.
La nivel personal dincolo de etapa de căutare a informațiilor mijlocită electronic, există o serie de instrumente „personale” pe care utilizatorul avizat le utilizează spre a-și da o perspectivă completă asupra a ce se întâmplă în propriul domeniu.Folosește instrumente pentru colectarea referințelor bibliografice, are la îndemână instrumente de indexare și regăsire a informațiilor prin constituirea propriei baze de cunoaștere din ceea ce există pe propriile computere și comunică cu ceilalți colegi, punându-le la dispoziție resursele accesare prin intermediul folksonomiilor. Acest specialist „ad-hoc” vine în concurență foarte puternică cu specialistul din BAM-uri.
Există o primă direcție care se reflectă cel mai ades în eforturile colaborative ale instituțiilor care își pun în comun colecțiile. Aceasta este aceea de a agrega conținutul în puncte de acces distincte pentru a servi publicul înteresat cu informații relevante despre obiectele digitale care reflectă cel mai ades elemente de colecție.Această direcție necesită eforturi financiare și logistice substanțiale.
Utilizatorul vrea toate instrumentele cu care s-a obișnuit să le regăsească într-o formă familiară în produsele și serviciile pe care le dezvoltă BAM-urile.
Management, tehnologie, acces și flux de lucruAceste sunt patru coordonate pe care BAM-urile trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc serviciile și produsele. Există un balans fin al resurselor alocate pentru a crea un echilibru constructiv într-o limită bugetară din ce în ce mai șubredă. Inevitabil, produsul de informare final trebuie să ia în considerare aceste patru elemente mari care construiesc orizontul de așteptare al utilizatorului.