Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Chişinău, 2014
Reflectarea subiectului
suicidului în presa,
GHID PENTRU MEDIA
CENTRU DE PROMOVARE
A VALORII VIEŢII
WWW.MIR...
2Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Copyright 2014.
Toate materialele folosite în acest ghid s...
3Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
CUPRINS
Introducere	 4
Dincolo de stereotipurile despre su...
4Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
INTRODUCERE
Suicidul este o problemă majoră ce ţine de săn...
5Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
De ce se sinucid oamenii?
Niciodată nu există o singură
ca...
6Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Cum să reducem numărul de sinucideri?
Să oferim ajutor cel...
7Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Creşterea gradului de conştientizare a
publicului în ceea ...
8Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
MASS MEDIA ŞI PREZENTAREA SUICIDELOR
Formarea opiniei publ...
9Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Evitarea primei pagini şi titlurilor mari
Subiectul primei...
10Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Evitarea sublinierii posibilelor părţi pozitive ale unui ...
11Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Atenţie în cazul sinuciderii celebrităţilor
Relatările ca...
12Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
•	 Fiţi atenţi cum vorbiţi cu persoanele îndoliate. Oferi...
13Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Mituri despre suicid
• Trebuie să fii bolnav mental ca să...
14Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
• Persoanele suicidare îşi doresc să moară.
Cele mai mult...
15Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Mădălina Manole a murit miercuri, când împlinea 43 de ani...
16Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Rock musician Kurt Cobain ‘shoots himself’
news.bbc.co.uk...
17Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Мурат Насыров пошел за богом
gazeta.ru
На севере Москвы с...
18Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
ворят про наркотики. Это была случайность»,
— сообщил он ...
Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
RESURSE ŞI BIBLIOGRAFIE
http://www.nosp.ie/media_guidelines...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Reflectarea corectă a subiectului suicidului în presă. Ghid

15,475 views

Published on

AO „Altruism”, cu susţinerea Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, a elaborat Ghidul pentru media: „Reflectarea subiectului suicidului în presă”. Acest manual destinat lucrătorilor media are scopul de a informa şi aduce la cunoştinţă jurnaliştilor din Republica Moldova principalele practici şi reguli generale de prezentare a subiectului suicidului în mass-media.
Pentru detalii - www.pentruviata.md

Published in: News & Politics
  • Be the first to comment

Reflectarea corectă a subiectului suicidului în presă. Ghid

  1. 1. Chişinău, 2014 Reflectarea subiectului suicidului în presa, GHID PENTRU MEDIA CENTRU DE PROMOVARE A VALORII VIEŢII WWW.MIRT.MD MIRT AO ”Altruism”Alternative, soluții, activism Embassy of the United States in Moldova OrganizatoriLinia Vede Antisuicid Suport Financiar Embassy of the United States in Moldova
  2. 2. 2Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Copyright 2014. Toate materialele folosite în acest ghid sunt proprietate AO „Altruism”, cu toate drepturile rezervate. Acest ghid a fost elaborat în cadrul proiectului pentru media ”Spargerea tăcerii în jurul suicidelor” și publicat cu susținerea financiară a Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova. Conţinutul ţine de responsabilitatea AO ”Altruism” şi nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat sau ale Guvernului Statelor Unite ale Americii. ECHIPA: Președinte AO ”Altruism”, Psiholog: Liuba Ceban Text: Liane Rîşcu Design: Ana Daraban Asistenţă: Lilia Dunai Consultanţă: Angela Aramă Logistică financiară: Adriana Racoviț
  3. 3. 3Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă CUPRINS Introducere 4 Dincolo de stereotipurile despre suicid 5 De ce se sinucid oamenii? 5 Cum îţi poţi da seama când cineva este la limită? 5 Există deosebiri între femei şi bărbaţi? 5 Cum să reducem numărul de sinucideri? 6 Efectul Werther vs. Efectul Papageno 6 Cum poate ajuta media în lupta pentru prevenirea suicidelor? 7 Mass media şi prezentarea suicidelor 8 Formarea opiniei publice despre suicid 8 Evitarea limbajului senzaţional şi simplist 8 Evitarea primei pagini şi titlurilor mari 9 Evitarea descrierii detaliate a metodei folosite într-un caz de suicid 9 Evitarea detaliilor despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid 9 Evitarea distribuirii mesajului de adio 9 Evitarea sublinierii posibilelor părţi pozitive ale unui caz de suicid 10 Evitarea transformării unui caz de suicid într-un doliu public de onorare 10 Atenţie în prezentarea posibilelor conexiuni 10 Alegerea unui titlu corect 10 Alegerea corectă a fotografiilor şi video-urilor 10 Atenţie în cazul sinuciderii celebrităţilor 11 Consideraţie faţă de persoanele îndoliate 11 Oferirea informaţiilor despre serviciile de asistenţă şi ajutor 12 Pregătirea jurnaliştilor pentru a face faţă unui caz de suicid 12 Demascarea miturilor despre suicid 12 Mituri despre suicid 13 Prezentarea suicidului în presa online 14 Suicidul în Republica Moldova 14 Anexă. Ştiri despre suicid 15 Mădălina Manole a murit miercuri, când împlinea 43 de ani 15 Rock musician Kurt Cobain ‘shoots himself’ 16 Мурат Насыров пошел за богом 17 Resurse şi bibliografie 19
  4. 4. 4Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă INTRODUCERE Suicidul este o problemă majoră ce ţine de sănătatea publică şi care are consecinţe sociale, emoţionale, economice, culturale etc. Anual, în întreaga lume, au loc peste un milion de suicide. Factorii care contribuie şi duc la o sinucidere sunt complecşi, mass media jucând un rol important atât în popularizarea suicidului cât şi în prevenirea acestuia. Pe de o parte, persoanele vulnerabile pot fi influenţate de relatările despre diferite cazuri de sinucidere, ajungând să le imite. Aceasta se întâmplă de obicei atunci când prezentările unui suicid sunt mult prea detaliate, oferind cititorilor informaţii despre metoda utilizată, folosind un limbaj de senzaţie şi glorificare. Pe de altă parte, relatările şi prezentările responsabile şi de sensibilizare pot educa publicul şi pot încuraja persoanele vulnerabile să caute ajutor sau chiar să apeleze la asistenţă specializată. Prezentul ghid este întocmit cu scopul de a face cunoscute şi de a explica cele mai bune metode, practici şi tendinţe de a prezenta şi relata cazurile de suicid în presă. Acesta este destinat tuturor tipurilor de media. În conţinutul de bază este pus accentul pe tipurile clasice de media, cum ar fi presa scrisă, TV sau radio. Un capitol aparte este destinat pentru mass media online.
  5. 5. 5Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă De ce se sinucid oamenii? Niciodată nu există o singură cauză a unui suicid. În cele mai multe dintre cazuri sinuciderea este rezultatul acumulării problemelor şi dificultăţilor până în punctul în care persoana nu mai vede altă soluţie pentru a rezolva situaţia cu care se confruntă. Când o persoană se află într-o stare de disperare sau trece printr- o perioadă dificilă, un eveniment aparent minor poate fi declanşatorul alegerii suicidului ca soluţie. Cum îţi poţi da seama când cineva este la limită? Comportamentul suicidar diferă de la persoană la persoană. De obicei, un comportament nu tocmai obişnuit şi ieşit din tipare pentru persoana în cauză, cum ar fi mult prea retras sau mult prea energic, poate fi un indicator sau un semn al faptului că ceva nu este tocmai în regulă. Pe de o parte, există oameni care îşi manifestă fericirea excesiv în momentul în care au luat decizia să pună capăt problemelor printr-un suicid. În aşa cazuri ei sunt cuprinşi de un sentiment de uşurare şi emoţii pozitive. Pe de altă parte, există oameni care, trecând printr-o perioadă stresantă emoţional, se izolează, sunt nerăbdători şi chiar furioşi pe oamenii din jur. Subestimarea propriei persoane, lacrimi frecvente şi uneori involuntare, imposibilitatea de a gestiona lucrurile cotidiene sunt şi ele semne ale unor emoţii şi trăiri puternice. Există şi simptome fizice ale depresiei şi suferinţei, cum ar fi insomnia, lipsa poftei de mâncare, dureri stomacale, atacuri de panică, lipsa vitalităţii, imposibilitatea de a se concentra etc. Semnele care pot da de gol o persoană suicidară includ discuţiile despre „rezolvarea problemelor” pentru a le pune capăt, exprimarea sentimentelor de disperare, eşec şi altele. În cele mai multe dintre cazuri poate fi destul de dificil de deosebit o persoană suicidară de una depresată. Oamenii care trec printr-o criză îşi manifestă sentimentele, emoţiile şi trăirile diferit, şi până şi aceste stări pot varia. Există deosebiri între femei şi bărbaţi? Sunt mult mai multe femei care vorbesc despre suicid, însă mult mai mulţi bărbaţi care se sinucid. Femeile au obiceiul să-şi exprime sentimentele şi să vorbească despre ceea ce simt mult mai des decât o fac bărbaţii. La fel, femeile au conexiuni sociale mai puternice şi există o probabilitate ridicată ca persoanele de genul feminin să caute ajutor şi asistenţă specilizată. În cazul bărbaţilor, aceştia adesea folosesc medicamente pentru a-şi diminua stresul şi pot fi mai uşor presaţi în a lua droguri. Există şanse foarte mari ca persoanele de genul masculin care se simt suicidare să nu aibă un tată prezent. Există câteva probleme şi situaţii comune care pot creşte riscul unei sinucideri: • Pierderea recentă a cuiva drag. • Despărţirea de persoana iubită. • O schimbare radicală (uneori bruscă, alteori aşteptată) în viaţă. • Probleme legate de sănătatea mentală. • Utilizarea, abuzul sau dependenţa de alcool, droguri etc. • Existenţa unor tentative de sinucidere. • Istoric familial de suicid. • Depresie. DINCOLO DE STEREOTIPURILE DESPRE SUICID
  6. 6. 6Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Cum să reducem numărul de sinucideri? Să oferim ajutor celor care au nevoie de el. Oferirea posibilităţii pentru o persoană de a-şi exprima şi explora sincer şi onest sentimentele, fără frica de a fi judecată şi arătată cu degetul, poate avea consecinţe favorabile şi servi drept prim pas. Ajutând oamenii să-şi înţeleagă sentimentele, să-şi exploreze opţiunile, de fapt îi ajutăm să-şi găsească propriul drum şi propriile soluţii, fără a le lua din mâini controlul. Să spargem stereotipurile şi să înlăturăm prejudecăţile. Adesea, persoanele care au nevoie de ajutor evită să apeleze la serviciile speciliazate din cauza percepţiei eronate a celor din jur. Ideea că ar putea fi văzute ca „persoane slabe” sau că ar fi „ceva în neregulă” cu ele, opreşte mulţi oameni să caute ajutor. De asemenea, mulţi sunt cei care, din aceleaşi motive, nici nu vorbesc despre sentimentele lor cu persoanele apropiate cum ar fi familia sau prietenii. În aceste cazuri prejudecăţile şi stereotipurile sociale pot duce până la sinucidere. Este necesar să înţelegem şi să-i ajutăm pe alţii să înţeleagă că apelarea la ajutor nu este un semn de slăbiciune şi nimeni nu va fi judecat pentru asta. Efectul Werther vs. Efectul Papageno Relatările despre suicid din presă pot duce la un comportament de imitare a sinuciderilor, cunoscut sub numele de Efectul Werther. Acest nume îşi are originile în secolul XVIII, odată cu apariţia romanului lui Goethe „Suferinţele tânărului Werther”. Personajul principal, pe nume Werther, s-a îndrăgostit de o femeie care era „de neatins” şi cu care nu ar fi putut fi împreună niciodată, ajungând în final să se sinucidă. Apariţia şi popularitatea romanului a avut ca rezultat o răspândire a suicidelor prin întreaga Europă, mulţi dintre cei care au murit fiind îmbrăcaţi similar personajului, aveau o copie a cărţii în mână sau alegeau metoda de suicid descrisă în roman (Werther s-a împuşcat). Pentru o perioadă destul de lungă de timp această carte a fost interzisă în câteva dintre ţările europene. Efectul Papageno este opusul efectului Werther. Acesta apare atunci când relatările şi prezentările din presă vorbesc despre metode, mecanisme şi modalităţi eficiente prin care persoanele vulnerabile pot face faţă şi pot depăşi situaţiile dificile. Termenul „efectul Papageno” îşi are originile în opera lui Mozart „Flautul Fermecat”. Personajul principal, Papageno, este pe punctul de a se sinucide din cauza fricii de a pierde persoana iubită. Este oprit de către prietenii lui, care îl susţin şi îl ajută să depăşească momentul de criză. Efectul Werther, sau efectul mimetic/imitativ, poate fi agravat atunci când: • Se caută sporirea atenţiei prin plasarea informaţiei pe prima pagină (în cazul ziarelor şi revistelor printate), alegerea titlurilor de senzaţie şi sublinierea acestora etc. • Se oferă detalii despre persoana în cauză, cum ar fi numele complet al acesteia, se ataşează o fotografie şi/sau biletul de adio. • Se oferă detalii despre metoda aleasă, prin folosirea frazelor şi expresiilor de tipul „a murit prin...” etc. • Se oferă detalii despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid. • Se oferă detalii despre întreg actul, prin reconstrucţii video sau relatări detaliate. • Se oferă detalii despre existenţa surselor dedicate discuţiilor despre suicid (surse care nu sunt servicii specializate de asistenţă). • Se oferă explicaţii simpliste, fără a lua în calcul complexitatea actului (menţionarea unui singur motiv drept cauză a suicidului). • Se glorifică persoana şi alegerea acesteia, prin folosirea expresiilor de tipul „a ales o moarte deosebită” etc. • Se conferă un aer romantic suicidului, prin folosirea frazelor de tipul „sunt uniţi pe vecie”, „sunt împreună într-un loc mai bun” etc. • Se iau interviuri persoanelor îndoliate când acestea încă se află în stare de şoc.
  7. 7. 7Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Creşterea gradului de conştientizare a publicului în ceea ce ţine de complexitatea problemei suiciduluişi a factorilor care contribuie la aceasta, precum şi înlăturarea prejudecăţilor asociate condiţiilor de ordin emoţional şi mental. Menţionarea temei suicidului în media pentru a sparge stereotipul de subiect taboo. Sugerarea metodelor alternative (şi mai bune) pentru a soluţiona situaţiile dificile şi combate problemele de sănătate mentală. Oferirea informaţiilor despre serviciile de asistenţă specializată pentru a încuraja persoanele vulnerabile să ceară ajutor. Oferirea sfaturilor atât pentru persoanele vulnerabile cât şi pentru familia şi prietenii acestora. Promovarea mesajului că suicidul este un fenomen care poate fi prevenit şi evitat prin oferirea ajutorului necesar şi asistenţei adecvate. Efectul Papageno poate fi consolidat atunci când: • Sunt descrise metodele prin care o persoană a reuşit să depăşească o criză suicidară. • Sunt relatate cazurile de suicid într-un mod empatic, prin descrierea plină de compasiune a problematicii individuale, fără a oferi detalii şi fără a prezenta cazul ca soluţie la o problemă singulară. • Sunt menţionate soluţii alternative de rezolvare concretă a situaţiilor dificile, prin oferirea exemplelor şi interviurilor cu alte persoane, precum şi încurajarea persoanelor vulnerabile de a cere ajutor. • Sunt indicate serviciile de asistenţă specializată (adrese, numere de telefon şi alte date de contact). • Sunt amintite metode de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice, cum ar fi campanii publicitare, campanii de informare şi infirmare a miturilor despre suicid etc. • Sunt ilustrate semnele presuicidare. Cum poate ajuta media în lupta pentru prevenirea suicidelor? Prin relatarea şi prezentarea cazurilor de suicid într-un mod non-senzaţional, inteligent şi de sensibilizare: UTILIZAŢI CUVINTELE ŞI EXPRESIILE: • Suicid/sinucidere; • S-a sinucis; • Şi-a luat viaţa; • Tentativă de suicid; • Caz de suicid; • Persoană suicidară/cu risc suicidar; • Ajutaţi-ne să prevenim suicidul. NU FOLOSIŢI CUVINTELE ŞI EXPRESIILE: • Tentativă reuşită de suicid; • Tentativă nereuşită de suicid; • A comite suicid; • Victimă a suicidului; • Strigăt de ajutor; • Persoană predispusă suicidului; • Să oprim epidemia/răspândirea suicidelor; • „Turism suicidar”. Da Nu
  8. 8. 8Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă MASS MEDIA ŞI PREZENTAREA SUICIDELOR Formarea opiniei publice despre suicid Există foarte multe mituri şi prejudecăţi despre suicid. Unul dintre principalele roluri ale presei este să le înlăture. Factorii care duc la o sinucidere sunt, în cele mai multe cazuri, complecşi. Simplificarea acestora în raportarea unui caz poate crea confuzie şi interpretări greşite. Printre factorii principali care trebuie luaţi în considerare se numără bolile mentale, impulsivitatea, depresia, utilizarea diferitelor substanţe şi medicamente, factorii de ordin cultural, social, economic etc. Atribuirea unui caz de sinucidere unei singure cauze nu este doar complet greşit, ci şi poate fi destul de derutant, de obicei având şanse mari de a induce în eroare. Deşi la prima vedere un caz de suicid poate părea destul de simplu, ca o soluţie la o anumită problemă, acesta nu poate fi etichetat ca atare din start. Acest act, în complexitatea lui, poate avea un impact devastator asupra familiilor şi prietenilor, iar etichetarea simplistă şi cumva lipsită de importanţă pusă de presă doar agravează situaţia. Evitarea limbajului senzaţional şi simplist Jurnaliştii sunt cei care ar trebui să înţeleagă şi să fie conştienţi de impactul pe care îl poate avea folosirea unui limbaj specific în prezentarea ştirilor şi reportajelor. Suicidul nu este un subiect de senzaţie, iar expresiile de tipul „epidemie suicidară” sau „suicid în masă” ar trebui înlocuite cu fraze de tip ştiinţific, cum ar fi „ratele de creştere a suicidului”. De asemenea, este necesară o selecţie atentă şi limitare a utilizării cuvântului „suicid” în titlu. Limbajul metaforic, folosit pentru a impresiona şi atrage publicul, este binevenit, atât timp cât nu exagerează sau dezinformează. Limbajul care induce în eroare sau „normalizează” conceptul de suicid ar trebui evitat. Descrierea sau relatarea unui caz de suicid, care manipulează realitatea din spatele acestuia, trebuie evitată. „Însănătoşiri” şi recuperări miraculoase nu există, iar în momentul în care în presă este prezentată o tentativă de suicid în urma căreia persoana în cauză şi-a revenit complet şi imediat, situaţia poate avea consecinţe nedorite şi poate crea confuzie. Câteva exemple de fraze care ar trebui evitate sau înlocuite: • Suicid politic sau Sinucidere politică – deşi această sintagmă transmite un mesaj clar şi pare inofensivă, ea poate desensibiliza opinia publică, creând o imagine eronată şi mult simplificată despre implicaţiile suicidului. • Tentativă nereuşită/eşuată de suicid – pe lângă faptul că această expresie este un pleonasm, ea de obicei induce în eroare prin sublinierea ideii şi sugerarea dorinţei de moarte. • A comis suicid – face aluzie la partea criminală a actului, lăsând urme adânci în cazul persoanelor care au pierdut pe cineva drag. Mai mult decât atât, are rolul de blocadă pentru mulţi dintre cei care manifestă semne pre-suicidare şi ar trebui să caute ajutor, deoarece în multe ţări sinuciderea este considerată infracţiune. Nu prezentaţi suicidul pentru publicul larg ca o simplă soluţie la o anumită şi singulară problemă!
  9. 9. 9Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Evitarea primei pagini şi titlurilor mari Subiectul primei pagini şi titlul de pe copertă au un impact major asupra formării opiniei publice. Subiectele mari, subliniate, au o anumită relevanţă şi importanţă care nu ar trebui conferită cazurilor de suicid, în special din motiv că acestea ar putea trezi un comportament imitativ. Relatarea cazurilor de suicid ar trebui plasată în interiorul publicaţiilor printate, de dorit în partea de jos a paginilor. În cazul emisiunilor TV sau ştirilor, acestea trebuie prezentate pe la mijlocului difuzării, nicidecum nu la început ca ştire de senzaţie. În prezentarea unui caz de suicid, fie în presa scrisă, TV sau internet, este necesară o raportare cât mai clară şi atentă la fapte. Nu exageraţi şi nu trageţi concluzii. Relataţi cazul pe scurt şi fiţi atenţi la formulările alese. Evitarea descrierii detaliate a metodei folosite într-un caz de suicid Oferirea detaliilor în ceea ce ţine de metodele utilizate ar trebui evitată. O descriere de tipul instrucţiunilor de folosire poate duce la un efect nedorit asupra persoanelor vulnerabile şi la imitarea actului de către acestea. Spre exemplu, în cazul relatării despre administrarea unei supradoze, este nerecomandabil şi neindicat să oferiţi detalii ce ţin de tipul substanţelor folosite, cantitatea şi combinaţia lor, precum şi modul în care au fost achiziţionate. Poate fi specificată cauza sinuciderii, adică supradoza, însă fără detalii cum ar fi tipul concret de pastile sau drog utilizat, precum şi numărul acestora. Un alt caz ar fi suicidul prin spânzurare. Dacă este absolut necesară specificarea modului în care s-a întâmplat, ar fi suficient de menţionat sinuciderea prin spânzurare, fără a oferi detalii precum „s-a spânzurat de balustradă, folosindu-şi eşarfa”. Cele mai interesante ştiri sunt cele neobişnuite. Ele fac senzaţie. Şi deşi unele cazuri de suicid, în special cele în care metoda utilizată este una non-clasică, pot face o ştire extraordinară, relatarea lor în acest mod poate duce la consecinţe nedorite şi grave, cum ar fi imitarea de către alte persoane. Evitarea detaliilor despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid Uneori, un anumit loc poate avea reputaţia unui „loc de sinucidere” (cum ar fi podul de pe râul Nanjing Yangtze din Nanjing, China, unde au avut loc peste 2,000 de cazuri între anii 1968-2006; podul Golden Gate din San Francisco, California, SUA, unde au avut loc peste 1,500 de cazuri; viaductul Prince Edward din Toronto, Ontario, Canada, numit şi Bloor Viaduct, unde au avut loc peste 492 de cazuri până la construcţia sistemului luminos Veil; pădurea Aokigahara din Mount Fuji, Japonia, unde au loc peste 78 de cazuri în fiecare an etc.). În prezentarea unei ştiri sau relatări despre un caz de suicid, ar trebui evitate detaliile despre anumite locuri, în special dacă acestea sunt locuri publice, precum şi limitarea expresiilor şi formulărilor senzaţionale care ar putea instiga la imitare. De asemenea, este recomandabil să nu se specifice numărul cazurilor de suicid care s-au întâmplat într-un anumit loc. Evitarea distribuirii mesajului de adio În niciun caz nu ar trebui distribuite şi făcute publice biletele de adio! Informaţiile unui mesaj de adio pot romanticiza şi crea senzaţie, precum pot fi şi catalizatori pentru anumite persoane. Acestea ar putea să se identifice cu persoana în cauză, alegând să o imite şi/sau să creeze confuzie şi deranj celor îndoliaţi.
  10. 10. 10Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Evitarea sublinierii posibilelor părţi pozitive ale unui caz de suicid Un mesaj adesea transmis de media (în multe cazuri involuntar sau fără a avea intenţii rele), este acela că un suicid poate fi văzut şi prin prisma rezultatelor pozitive. Spre exemplu, relatarea unui caz de suicid sau a unei tentative de suicid la un copil sunt povestite prin prisma împăcării părinţilor ca rezultat al cazului. Un alt exemplu ar fi înjosirea unor bătăuşi şi huligani de la şcoală ca rezultat al unui copil care s-a sinucis sau a avut o tentativă de sinucidere. Deşi aceste „rezultate” pot părea demne de menţionat, ele conferă ideii de suicid o şi mai mare valoare, arătându-l ca o bună soluţie pentru rezolvarea problemelor şi dificultăţilor. În special în cazul copiilor şi tinerilor, astfel de relatări pot trezi instinctul de supravieţuire şi apărare, aceştia alegând să urmeze aceeaşi cale pentru a obţine rezultate similare. Evitarea transformării unui caz de suicid într-un doliu public de onorare Cazurile de suicid nu trebuie romanticizate şi nici nu trebuie creată o stare melodramatică în jurul acestora. Intenţia de a oferi publicului posibilitatea identificării cu persoana care a murit este una naturală şi logică, însă relatările şi prezentările care accentuează prea mult îndolierea publicului ar putea sugera faptul că oamenii onorează comportamentul suicidar al persoanei decedate, în loc să deplângă moartea acesteia. Descrierea unei sinucideri ca o pierdere tragică şi evitabilă este mult mai potrivită şi poate preveni alte cazuri de suicid. Atenţie în prezentarea posibilelor conexiuni Câteva cazuri de suicid care au avut loc la un interval scurt de timp unul de altul au tendinţa de a crea senzaţie. În momentul prezentării acestora publicului larg, ar trebui evitate orice fraze sau expresii care ar putea sugera o anumită conexiune între ele. Dacă au avut loc mai multe sinucideri una după alta, acestea ar trebui prezentate separat, fără a folosi expresii precum „un alt caz de suicid, la doar câteva zile după…”. Alegerea unui titlu corect Nu este indicată utilizarea cuvântului „suicid” sau „sinucidere” în titlul unei ştiri sau unui reportaj. Titlurile au scopul să atragă cititorii şi să le ofere ideea de bază a subiectului prezentat, însă utilizarea acestui cuvânt, împreună cu detaliile despre locul şi metoda folosită, ar putea avea un impact mult mai puternic, şi deloc cel scontat, asupra persoanelor vulnerabile. De asemenea, utilizarea cuvântului „suicid” în titlurile prezentate îi poate conferi ştirii un grad mult prea mare de importanţă. Alegerea corectă a fotografiilor şi video-urilor Utilizarea fotografiilor şi filmărilor de la locul unui caz de suicid ar trebui evitată. Aceasta este şi mai important atunci când distribuirea anumitor poze poate duce la identificarea locului şi a metodelor întrebuinţate. Nu este recomandată nici folosirea şi distribuirea pozelor persoanei care s-a sinucis sau a avut o tentativă de sinucidere. În cazul în care sunt utilizate unele materiale foto şi video, este necesară permisiunea din partea membrilor familiei.
  11. 11. 11Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Atenţie în cazul sinuciderii celebrităţilor Relatările cazurilor de suicid ale unor vedete sunt senzaţionale şi pot fi considerate de interes public. Cu toate acestea, ştirile şi reportajele despre suicidele celebrităţilor au şanse foarte mari de a influenţa comportamentul persoanelor vulnerabile. Sinuciderea unei persoane politice importante sau a unei vedete aflate în top pot fi considerate acţiuni demne de urmat în momentul în care presa le glorifică. Reportajele şi ştirile nu trebuie să preaslăvească şi să dea o valoare mare cazurilor de suicid, nu trebuie să dea detalii cu privire la metoda utilizată, ci trebuie să vorbească despre impactul pe care acestea le pot avea asupra oamenilor. O atenţie deosebită ar trebui acordată cazurilor de suicid în care nu este clar motivul. Speculaţiile în jurul morţii unei persoane cunoscute şi populare în societate pot avea un impact negativ, cea mai bună soluţie fiind nedifuzarea detaliilor. Consideraţie faţă de persoanele îndoliate Este necesară o atenţie aparte atunci când se intervievează o persoană îndoliată. Există un risc mare de sinucidere în cazul persoanelor care tocmai au pierdut pe cineva drag suicidului. Ele sunt vulnerabile şi trec printr-o perioadă dificilă. Intimitatea lor trebuie respectată. Sfaturi şi sugestii generale: • Explicaţi clar pentru ce aveţi nevoie şi cum veţi folosi informaţiile obţinute într-un interviu. • Ţineţi minte, persoanele care tocmai au pierdut pe cineva drag suicidului, în cele mai multe dintre cazuri vor avea dificultăţi în a înţelege ce s-a întâmplat. Confuzia şi durerea sunt cele mai puternice trăiri în aşa momente. • Nu uitaţi, cauzele care au dus la suicid sunt complexe şi multiple. Nu încercaţi să simplificaţi sau să reduceţi un caz de suicid la un singur motiv sau problemă, şi în niciun caz nu formulaţi opinii de acest gen în prezenţa persoanelor îndoliate. • Descrierile şi relatările detaliate ale unei înmormântări, ale persoanelor îndoliate precum prietenii şi familia, pot avea un efect negativ, ducând la imitarea suicidului. • Intervievarea unei persoane care tocmai a avut o tentativă de suicid nu este recomandată, deoarece poate încuraja alte persoane vulnerabile să atragă atenţie în acest mod. • Fotografiile, informaţiile personale despre o persoană care s-a sinucis nu pot fi utilizate fără acordul familiei. Folosirea acestor materiale poate fi dureros şi stresant. Cereţi permisiune înainte de a le utiliza. Nu folosiţi materiale pentru care nu aţi primit acordul. Sfaturi şi sugestii pentru un interviu: • Nu sugeraţi că înţelegeţi situaţia şi starea în care se află o persoană îndoliată doar pentru că un membru al familiei sau un prieten a murit. Puteţi menţiona că aţi fost în aceeaşi situaţie doar în cazul în care aţi pierdut pe cineva drag suicidului. Evitaţi cât mai mult posibil fraze şi expresii cum ar fi „ştiu/înţeleg cum te simţi”, „timpul vindecă totul”, „ea/el este acum într-un loc mai bun” etc. • Nu încercaţi să presupuneţi şi să credeţi că ştiţi la ce „etapă a durerii” se află o persoană îndoliată. Deşi sunt cunoscute cele cinci etape ale durerii şi orice persoană care a pierdut pe cineva va trece prin ele, fiecare caz este diferit, iar fiind încrezut că ştii unde se află persoana poate avea consecinţe neplăcute asupra discuţiilor şi rezultatelor unui interviu. • Nu sugeraţi, sub nicio formă, că atitudinea şi comportamentul familiei şi prietenilor a contribuit în vreun fel la suicid. În cele mai multe dintre cazuri, persoanele îndoliate sunt cuprinse de sentimente de vină şi regret, iar o anumită presiune din partea cuiva poate avea consecinţe neplăcute.
  12. 12. 12Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă • Fiţi atenţi cum vorbiţi cu persoanele îndoliate. Oferiţi-le posibilitatea de a-şi exprima sentimentele fără a-i grăbi sau a schimba subiectul discuţiei. Puneţi următoarea întrebare doar după ce persoana a spus totul. Dacă veţi sări rapid de la o întrebare la alta, de cele mai multe ori persoanele îndoliate se vor simţi folosite şi durerea lor considerată neimportantă. • Ţineţi minte, durerea şi suferinţa în urma pierderii cuiva drag pot duce la probleme de memorie pe termen scurt. Uneori, este necesar ceva timp ca o persoană să-şi aducă aminte sau să înţeleagă ce se întâmplă. În unele cazuri poate fi de ajutor să asculte sau să citească ce au zis în anumite momente. Adesea, persoanele îndoliate devin conştiente de situaţie după ce a avut loc un interviu. Sfaturi şi sugestii după un interviu: • Încercaţi, pe cât posibil, să vă uitaţi peste informaţiile şi materialul pe care îl aveţi împreună cu persoana intervievată. Oferiţi-le posibilitatea de a-şi spune părerea şi explicaţi-le în ce mod intenţionaţi să folosiţi datele interviului. • În cazul în care sunteţi îngrijoraţi de bunăstarea persoanelor îndoliate, sugeraţi-le şi oferiţi-le informaţii despre serviciile specializate de asistenţă care ar putea să le ajute. Oferirea informaţiilor despre serviciile de asistenţă şi ajutor Informaţii şi detalii despre posibilitatea de a apela la ajutor profesionist trebuie specificate la sfârşitul oricărui articol sau reportaj. Sursele de ajutor menţionate depind de context şi includ serviciile de asistenţă psihologică antisuicid, doctori specializaţi, resurse comunitare, numerele de telefon de la liniile verzi etc. Menţionarea promptă a surselor de asistenţă şi ajutor vor oferi o modalitate alternativă imediată pentru persoanele care sunt într-o situaţie dificilă şi iau în considerare suicidul ca răspuns la probleme şi suferinţă. Pregătirea jurnaliştilor pentru a face faţă unui caz de suicid Sinuciderea unei persoane poate lăsa urme în adânci nu numai printre membrii familiei şi prieteni, ci şi în cazul jurnaliştilor care investighează sau scriu despre un suicid. Pregătirea psihologică a lucrătorilor media, precum şi posibilitatea de a apela la ajutor în orice moment este o necesitate. Pregătirea poate include diferite traininguri şi seminare specializate, cursuri de îndrumare etc. Profesioniştii din mass-media nu ar trebui să ezite atunci când au nevoie de ajutor. Apelarea la specialiştii din interiorul sau exteriorul organizaţiei este cea mai bună soluţie în a face faţă situaţiilor complicate. Demascarea miturilor despre suicid A spune adevărul şi a sparge stereotipurile generale despre suicid este una dintre cele mai bune metode de a forma o opinie publică ce se vrea a fi una corectă. Înţelegerea suicidului şi lipsa vehiculării ideilor preconcepute pot avea un efect major asupra prevenirii sinuciderii.
  13. 13. 13Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Mituri despre suicid • Trebuie să fii bolnav mental ca să te gândeşti la suicid. Cei mai mulţi dintre oameni s-au gândit la sinucidere cel puţin o dată în viaţa lor. Mai mult decât atât, nu toţi oamenii care mor prin suicid au probleme mentale. Există multe cazuri în care persoanele ce se sinucid au probleme legate de sănătatea mentală, adesea acestea nefiind diagnosticate sau tratate. Însă, sentimente şi trăiri de disperare, precum şi lipsa speranţei, sunt factorii de bază ai prezicerii şi prevenirii unei sinucideri. • Persoanele care vorbesc despre suicid nu se vor sinucide. Persoanele care aleg să se sinucidă, în multe dintre cazuri, au povestit cuiva şi au vorbit despre sentimentele lor. Senzaţii şi fraze precum viaţa nu merită trăită sau lipsa unui viitor pot fi destăinuiri ce ascund dorinţa de a muri. Unii chiar zic direct că vor să se sinucidă. Cu toate acestea, există şi oameni care vorbesc despre sinucidere doar pentru a atrage atenţia oamenilor din jur şi pentru a se face remarcaţi. Este foarte important ca orice persoană care este suicidară (sau există cel puţin un indicator al faptului că ar putea fi) să fie tratată cu toată seriozitatea. • Dacă o persoană a avut o tentativă de sinucidere, este puţin probabil să încerce din nou. Persoanele care au încercat să se sinucidă o dată, au şanse de o sută de ori mai mari decât media generală pe cazuri de suicid de a o face din nou. În jur de patru persoane din zece care au murit în urma unei sinucideri, au avut tentative precedente. • Dacă o persoană are intenţii serioase de a se sinucide, nu o mai poţi ajuta. Adesea, sentimentul şi dorinţa de sinucidere sunt o stare temporară. Acestea apar, de obicei, în momentele când o persoană se simte descurajată sau nefericită, iar dorinţa de a se sinucide persistă pentru o perioadă scurtă de timp. Oferirea ajutorului necesar pentru a trece peste momentul de nefericire şi disperare, precum şi asistenţa emoţională la timp, pot reduce riscul unui suicid. • Discuţiile despre suicid nu sunt recomandate, deoarece pot da cuiva ideea de a încerca. Când o persoană este pe punctul de a se sinucide, aceasta nu aduce subiectul în discuţie, pentru a nu speria şi îngrijora oamenii din jur. Întrebând o persoană suicidară cum se simte, îi oferi posibilitatea, şi în acelaşi timp permisiunea, de a se deschide şi de a vorbi mai liber despre ceea ce o apasă şi ce o doare. Persoanele care au depăşit o asemenea criză susţin că a fost o adevărată uşurare să vorbească deschis despre ceea ce simt şi despre gândurile suicidare pe care le aveau. Când cineva reuşeşte să se deschidă şi să-şi exploreze emoţiile şi gândurile, aceasta va avea mai multe şanse de a găsi alte soluţii şi răspunsuri în afara suicidului. • Cele mai multe suicide au loc iarna. Deşi bunul simţ ar sugera că fraza de mai sus nu poate fi altfel decât adevărată, în realitate nu este aşa. Cele mai multe sinucideri au loc în lunile de primăvară şi vară, şi nu în perioada sărbătorilor de iarnă cum este vehiculat adesea. • Persoanele care ameninţă că se vor sinucide, nu au intenţii serioase, ci doar caută atenţia oamenilor din jur. Oamenii adesea vorbesc despre sentimentele lor deoarece au nevoie de ajutorul şi susţinerea persoanelor din jur. Reacţiile, răspunsurile şi acţiunile persoanelor apropiate sunt un factor important în recuperarea şi revenirea celor care au avut o tentativă de suicid sau se gândesc la aceasta. O atenţie specială şi grijă atentă pot fi punctele-cheie în salvarea unei vieţi şi depăşirea unei situaţii de suicid. În cazul în care o persoană a avut cel puţin o tentativă de sinucidere, discuţiile şi acţiunile acesteia trebuie urmărite îndeaproape şi orice ameninţare luată în serios.
  14. 14. 14Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă • Persoanele suicidare îşi doresc să moară. Cele mai multe dintre persoanele care se simt suicidare, nu vor de fapt să moară, ci doar au senzaţia unei lipse de puteri şi de sens de a mai trăi viaţa pe care o au. Oferirea susţinerii emoţionale, precum şi găsirea altor soluţii, pot ajuta oamenii să depăşească o criză suicidară, făcând diferenţa dintre alegerea de a trăi şi decizia de a muri. • Persoanele de genul feminin se sinucid mai des decât cele de genul masculin. Din punct de vedere statistic, femeile sunt cele care vorbesc cel mai des despre sinucidere şi despre dorinţa sau intenţia de a alege suicidul ca răspuns la probleme şi suferinţă. Cu toate acestea, sunt mult mai mulţi bărbaţi care mor, anual, în urma suicidului în întreaga lume. Prezentarea suicidului în presa online Internetul oferă oportunităţi şi posibilităţi adiţionale, datorită vitezei şi comodităţii de a accesa şi publica informaţia. Diferite subiecte şi puncte de vedere pot fi prezentate mult mai rapid şi mai simplu, însă adesea fără a fi revizuite şi bazate pe fapte concrete şi reale. În cele mai multe dintre cazuri, un cititor nu reuşeşte să facă diferenţa între fapt şi opinie. Sfaturi şi sugestii pentru prezentarea suicidului în presa online: • Evitaţi să menţionaţi sau să oferiţi link-uri directe către site-urile care încurajează suicidul. • Fiţi atenţi şi analizaţi bine situaţia atunci când postaţi un text despre suicid online, deoarece acestea pot aduna comentarii care nu pot fi tot timpul controlate de autor. • Menţionaţi şi oferiţi link-uri către serviciile de asistenţă specializată şi încurajaţi persoanele aflate în situaţii dificile să apeleze la ajutor. • Posibilitatea cititorilor de a comenta şi posta răspunsuri în mod anonim poate duce la glorificarea, romanticizarea şi dezbaterea subiectului suicidului. Asiguraţi-vă că toţi cei care viziteaza site-ul au pusă la dispoziţie pagina cu termenii şi condiţiile de utilizare, iar moderatorii acestuia înţeleg implicaţiile pe care le pot avea comentariile inadecvate. • Încercaţi să explicaţi vizitatorilor şi cititorilor modurile adecvate de a vorbi despre sănătatea, siguranţa şi bunăstarea cuiva, precum şi să menţionaţi dreptul autorului de a şterge comentariile inadecvate. • Precizaţi într-un mod cât mai explicit că răspunsurile, comentariile şi părerile sunt moderate. Statistic, în fiecare an în Republica Moldova se sinucid între 500 şi 700 de persoane. În jur de 20 de persoane dintre acestea sunt adolescenţi. Tentativele de suicid în cazul tinerilor sunt în jur de 100 anual, neoficial considerându-se a fi de cel puţin 5 ori mai multe. În fiecare caz de suicid sunt implicate 7-10 persoane care suferă. Numărul pensionarilor este cel mai mare dintre categoriile de vârstă la capitolul suicid, pe locul doi fiind tinerii cu vârsta între 18 şi 30 de ani. Sunt de 3 ori mai mulţi bărbaţi decât femei care se sinucid. Pe locul unu la numărul anual de suicide şi tentative de suicid se află Chişinăul, fiind urmat de oraşul Ungheni. În Republica Moldova, cercetări şi studii pe subiectul suicidului nu există, unicele date şi informaţii parvenind de la MAI şi Spitalul de Urgenţă. SUICIDUL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
  15. 15. 15Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Mădălina Manole a murit miercuri, când împlinea 43 de ani realitatea.net ANEXĂ. ŞTIRI DESPRE SUICID Artista Mădălina Manole a fost găsită moartă, în locuinţa sa din Otopeni, de către soţul ei, Mircea Petru, miercuri dimineaţă. Acesta a declarat că a găsit pe telefonul său un mesaj de adio de la artistă. Procurorii au confirmat faptul că se centrează pe ipoteza sinuciderii, că artista ar fi ingerat, voluntar, o substanţă toxică. Artista avea un copil mic, de un an, pe care şi-l dorise foarte mult. Ştirea morţii sale a bulversat lumea artistică. Artista Mădălina Manole a murit, miercuri dimineaţă.Incidentulafostanunţatla112înjurul orei 6:30, chiar de soţul solistei, Mircea Petru. Mădălina Manole i-a lăsat un mesaj de adio soţului său, pe telefonul mobil, în care îşi exprima regretul cu privire la gestul ei. În mesaj, artista ar fi scris că ştie că este iubită, dar nu se mai simte frumoasă, susţin surse judiciare citate de Mediafax. Soţul ei a declarat anchetatorilor că marţi seară s-au culcat împreună, în jurul orei 01.00 noaptea şi că nu se întâmplase nimic deosebit, care să îl facă să bănuiască ceea ce avea să urmeze. Potrivit IPJ Ilfov, în jurul orei 6:30, soţul Mădălinei Manole a apelat serviciul de ambulanţă, după ce a găsit-o pe aceasta căzută în holul locuinţei. Serviciul de ambulanţă s-a deplasat la faţa locului şi a constatat decesul. Parchetulaconfirmatfaptulcăipotezapecare lucrează este aceea a sinuciderii artistei: «în urma primelor cercetări efectuate au rezultat indicii că persoana în cauză a ingerat în mod voluntar o substanţă toxică, justificându-şi gestul printr-un mesaj tip SMS.» - se arată în comunicatul oficial al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Medicii de la IML vor efectua necropsia asupra trupului Mădălinei Manole, joi, ca şi examene toxicologice. Autopsia va stabili cu exactitate cauza morţii sale. Iniţial s-au ridicat unele întrebări asupra cauzelor morţii, având în vedere faptul că artista a fost găsită de soţul ei pe holul casei, într-o baltă de sânge, cu o lovitură la cap. Se pare că lângă trupul ei s-a găsit o sticlă de insecticid. De altfel, psihologi contactaţi de Realitatea TV găseau unele neconcordanţe între comportamentul Mădălinei Manole, tânără mamă ce îşi declara public fericirea de a avea un copil,şicomportamentulobişnuitalsinucigaşilor. Doctorul Hanibal Dumitraşcu subliniază chiar faptul că nu este uzual ca un sinucigaş să opteze pentru a-şi transmite ultimul mesaj pe SMS, în loc să lase un bilet. Avocatul Mariana Ştefan a avansat chiar ipoteza că cineva ar fi putut trimite respectivul SMS de pe telefonul artistei pentru a-şi fabrica un alibi. Soţul artistei va fi, în orice caz, audiat de procuri. Există totuşi unele zvonuri conform cărora artista ar fi avut o tentativă de sinucidere şi în urmă cu trei săptămâni. De altfel, artista şi-a amânat lansarea albumului, programată în primăvară, din cauza unor probleme de sănătate. Totuşi, în ultimul său interviu, artista declara că se simte o artistă împlinită şi o femeie şi o mamă fericită. Mădălina Manole, pe numele său real Magdalena Manole, s-a născut pe data de 14 iulie 1967, în localitatea Vălenii de Munte. Artista şi-a făcut debutul muzical la vârsta de 15 ani, iar în anul 1991 a obţinut discul de aur pentru albumul „Fată dragă”.
  16. 16. 16Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Rock musician Kurt Cobain ‘shoots himself’ news.bbc.co.uk The lead-singer of American grunge rock band Nirvana, Kurt Cobain, has been found dead in his Seattle home. The 27-year-old rock star had a single gunshot wound to the head. A gun and suicide note were found nearby. It appeared he had been dead for at least 34 hours when his body was discovered by an electrician who was carrying out repairs at the musician’s house. Mr Cobain’s mother, Wendy O’Connor, said she had not heard from him for six days. The troubled singer, whose band achieved global fame with the release of its album Nevermind in 1991, survived a drug and alcohol-induced coma in Rome last month. A statement from Nirvana’s management company, Gold Mountain Entertainment, said: «We are deeply saddened by thelossofsuchatalentedartist, close friend, loving husband and father.» Mr Cobain was married to theleadsingerofthebandHole, Courtney Love. The couple had a daughter, Frances Bean, 18 months ago. The three-piece group from Aberdeen in Washington State, were due to arrive in Britain next week on the next leg of their European tour. Nirvana are widely acknowledgedtobetheleading pioneers of the Seattle-based grunge movement, combining a violent rock sound with lyrics expressing vulnerability and anguish. Eight million copies of their hit Smells Like Teen Spirit have been sold worldwide. The band’s latest album, In Utero, released last year, was also a great success. But American music journalist Jeff Gilbert said Mr Cobain had been depressed by bass player Chris Novoselic’s recent announcement that he wanted to leave the band. Nirvana’s frontman joins a long litany of rock stars - including Jimi Hendrix, Jim Morrison and Janis Joplin - who have died young. Ms O’Connor told reporters after her son went missing she had warned him about suffering a similar fate. «I told him not to join that stupid club,» she said.
  17. 17. 17Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă Мурат Насыров пошел за богом gazeta.ru На севере Москвы с балкона своей кварти- ры выбросился певец Мурат Насыров. В руках у него был собственный портрет и фотоаппа- рат. Незадолго до смерти певцу явился погиб- ший музыкант «А-Студио» Баглан Садвакасов. Милиция считает, что суицид — следствие на- ркомании. Друзья певца заявляют, что прои- зошла трагическая случайность. В Москве покончил с собой певец и компо- зитор Мурат Насыров. Он выбросился из окна собственной квартиры на севере столицы. Как сообщили «Газете.Ru» в правоохранительных органах, самоубийство произошло на ули- це Вучетича, дом 15, корпус 1, около 23.00. 37-летний Насыров выбросился с балкона сво- ей квартиры на пятом этаже. Сначала в правоохранительных органах ска- зали, что музыкант выпрыгнул с балкона с пра- вославной иконой в руках. Как сообщили в ГУВД столицы, певец скон- чался еще до приезда скорой помощи. В пра- воохранительных органах произошедшее рас- ценивают как несчастный случай. По словам милиционеров, работавших на месте проис- шествия, музыкант, вероятнее всего, находил- ся в состоянии наркотического опьянения. Об- стоятельства выясняются. В ближайшее время будут проведены необходимые экспертизы, сообщили в правоохранительных органах. Следователи уже установили предположи- тельную картину случившегося. По их данным, 19 января Насыров встретил вернувшуюся в Москву гражданскую супругу Наталью Бой- ко. Вместе они приехали в квартиру на улице Вучетича. В этот момент там уже находилась мать девушки Грета Бойко и двое детей На- сырова — 6-летний Аким и 10-летняя Лия, со- общает агентство «Интерфакс» со ссылкой на источник в следственно-оперативной группе. По словам Греты Бойко, «с самого утра На- сыров вел себя не вполне адекватно». Он постоянно быстро ходил по квартире, кому-то звонил, то вскакивал, то садился, под- ходил к окну. И дальше он продолжал себя вести неспокойно, говорят следователи. «На машине он отвез свою супругу к месту, где у нее была назначена встреча, потом вернулся домой и закрылся в своей студии, оборудован- ной прямо в квартире. Там он пытался петь. Потом, в районе 22.30, вышел, взял свой пор- трет, разбудил детей и переоделся в концерт- ный костюм. Он постоянно порывался выйти на балкон, однако Грета Бойко не позволяла ему это сделать. Тогда Насыров выскочил на лестничную площадку и позвонил в квартиру соседей, с которыми они дружили семьями. Соседям он стал кричать, что ему было ви- дение бога и недавно погибшего гитариста группы «A-Студио»», — рассказали оператив- ники. Затем, по словам очевидцев, «певец вы- брался на балкон своей квартиры, повесил на шею фотоаппарат, взял в руки свой портрет и выбросился с пятого этажа. Это произошло в 22.30», сообщает «Интерфакс». «В 22.59 прибывший на место происшест- вия по вызову родственников наряд скорой помощи констатировал смерть от травм, не совместимых с жизнью, ставших следствием падения с высоты», — сообщили оперативни- ки. Ведущие расследование оперативники убе- ждены, что «в данном случае ни о каком кри- минале не может быть и речи, это банальное самоубийство». По словам источника, известно, что некото- рое время назад Мурат Насыров находился на излечении в одной из клиник, специализирую- щихся, среди прочего, на терапии наркозави- симости. В этой клинике он находился под чу- жим именем. Впрочем, пока официально эту информацию никто не подтвердил. Директор Насырова Александр Скурихин подтвердил факт гибели артиста, назвав слу- чившееся несчастным случаем. Никаких пред- посылок для самоубийства, по его словам, он не замечал. «Не верьте ничему, что сейчас го-
  18. 18. 18Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă ворят про наркотики. Это была случайность», — сообщил он в разговоре с корреспондентом «Газеты.Ru». Похороны Насырова, как ожида- ется, состоятся в понедельник, 22 января, гово- рит Александр Скурихин. Родственники и друзья планируют перевез- ти тело певца на его родину, в Алма-Ату. Впервые о Мурате Насырове заговорили после конкурса «Ялта-91», на котором он за- воевал гран-при. Широко известен российской публике он стал благодаря хиту «Мальчик хо- чет в Тамбов». Насыров родился в Алма-Ате, после шко- лы отправился служить в армию в Ашхабад, где и началась его музыкальная деятельность. Переехав в Москву, поступил в Гнесинское училище. Соотечественники из группы «А-Cту- дио» познакомили его с продюсером, который помог ему выпустить четыре альбома. Месяц назад певцу исполнилось 37 лет. Музыкант «А-Студио» Баглан Садвакасов (гитарист и солист), который якобы привидел- ся певцу, погиб в августе прошлого года во вре- мя столкновения трех автомобилей на пересе- чении Звенигородского шоссе и улицы 1905 года в центре Москвы. После столкновения с «КамАЗом» джип музыканта загорелся. В ма- шине вместе с ним находилась его знакомая. Спасти их не удалось. Аналогичное случаю с Муратом Насыро- вым самоубийство произошло несколько лет назад с другим музыкантом – бывшим соли- стом группы «Иванушки International» Игорем Сориным. 1 сентября 1998 года певец был доставлен в реанимационное отделение 71-й больницы после того, как выбросился из окна шестого этажа съемной квартиры. В больницу он был доставлен в тяжелом состоянии с пе- реломом шейного отдела позвоночника. Ему была сделана операция, наложены специаль- ные пластины, но состояние его продолжало оставаться критическим (Игорь был без со- знания и парализован), а 4 сентября он скон- чался. Как считают друзья погибшего, суицид мог быть связан с неудачной попыткой музы- канта начать сольную карьеру после ухода из группы. После смерти Сорина стало известно о нескольких случаях самоубийств среди его поклонниц.
  19. 19. Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă RESURSE ŞI BIBLIOGRAFIE http://www.nosp.ie/media_guidelines.pdf http://www.sane.org/images/stories/media/smc_factsheets/1107_media_m10impactsuicide.pdf http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/8308C1D99BE4C8B2CA257BF000 1A9352/$File/mediacase.pdf http://aje.oxfordjournals.org/content/154/2/120.full http://www.ias.ie/ http://www.samaritans.org/ http://nsrf.ie/ http://www.nosp.ie/ „Preventing Suicide. A Resource for Media Professionals”, Department of Mental Health and Substance Abuse, World Health Organization, 2008 „Guide to engaging the media in suicide prevention”, Suicide Prevention Resource Center, Substance Abuse and Mental Health Services Administration, U.S. Department of Health and Human Services „Leitfaden zur Berichterstattung über Suizid”, Mag. Gerald Tomandl, em. o. Univ.-Prof. Dr. Gernot Sonneck, Dr. Claudius Stein, 2012 www.pentruviata.md Linia Verde Antisuicid MIRT WWW.MIRT.MD

×