Atestat Voicu

1. 3
COLEGIUL ECONOMIC RAMNICU VALCEA
Calea lui Traian nr.91, Rm.Valcea
Tel: (+40)250/733063, Fax: (+40)250/736267
E-mail: colegiuleconomicvl@yahoo.com
PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA
CALIFICARII
PROFESIONALE
NIVEL 3
CALIFICAREA:TEHNICIAN IN TURISM
PROFESOR INDRUMATOR: PROF. GRIGORIE ELENA
ELEV: VOICULESCU ANDREI-DANIEL
CLASA A-XII-A G

2. 3
2013-2014
TEMA:
CONCEPEREA UNUI PRODUS TURISTIC RURAL

3. 3
Cuprins
Argument……………………………………………………………..pag.4
Capitolul I.Rolul turismului rural in cadrul programelor turistice……………….pag. 6
1.1Definirea turismului rural …………………….... pag. 6
1.2Motivatiile specifice turismului rural…………………….. .pag. 7
1.3Satul cu destinatie turistica……………………………………… pag. 8
Capitolul II. Conceperea produsului turistic rural………….. .pag. 11
2.1. Studierea cererii turistice……………………………............pag. 11
2.2. Documentarea si verificarea pe teren a informatiilor culese……………… pag . 12
2.3. Selectarea componentelor produsului turistic……………………………… pag. 14
Capitolul III. Elaborarea produsului turistic rural pentru zona………………pag.16
3.1. Potential turistic al zonei…………………………………….. pag. 16
3.2. Baza tehnico-materiala specifica turismului rural in zona…… pag. 18
3.3. Analiza de pret a produsului turistic………………………….. pag. 18
Anexe....………………………………………………………………. pag.22
Bibliografie…………………………………………………………... pag. 26

4. 3
ARGUMENT
Turismul rural prezintă o serie de avantaje: valorifică spaţiile agricole, resursele
naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti, produsele agricole, realizează schimburi între
veniturile urbane şi cele rurale, creează direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte
infrastructura.
Există o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă dezvoltarea
iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi stimulator al economiei rurale. Acestea sunt privite ca
principale tendin e motivaţionale ale cunoaşterii activităţii de turism rural, în condiţiileț
existenţei în România a unor posibilităţi remarcabile de derulare a acestui tip de turism,
argumentate prin prezenţa resurselor naturale i antropice într-un spaţiu rural românesc cuș
multiple tradiţii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee etc. Zonele rurale şi
aşezările mici, simt de obicei lipsa unui sistem de management sofisticat, aşa cum se aplică la
firmele din mediul urban, sau la nivel guvernamental, care include mai puţine resurse şi
probabil altfel de cunoştinţe tehnice în cercetare, planificare, marketing si management
operaţional.
Interferen a zonelor rurale cu areale geografice montane sau de litoral permiteț
practicarea unor activită i recreative foarte variate, sporind atractivitatea vacan elor. Turistulț ț
poate fi implicat mai mult sau mai pu in în activită ile tradi ionale ale respectivei zone sauț ț ț
gospodării. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul oilor sau la culesul
merelor, adevăratul agroturism desfă urându-se în gospodării care se apropie cât mai mult deș
arhitectura i modul tradi ional de via a din zona.ș ț ț
Pentru comunită ile-gazdă ale turismului rural, acesta se constituie ca o alternativăț
la declinul activită ii agricole, stimulând dezvoltarea economică i diminuând procesulț ș
de depopulare a zonelor prin valorificarea resurselor locale, prin cre terea veniturilorș
individuale i colective, prin ocuparea mai bună a for ei de muncă, prin încurajareaș ț
antreprenoriatului etc.

5. 3
În momentul de fa ă, atât în ara noastră cât i în Uniunea Europeană – dar i într-unț ț ș ș
număr important de ări de pe întreg mapamondul – turismul rural se numără printre cele maiț
dinamice forme de călătorie, rezultat al avantajelor pe care le oferă deopotrivă turiútilor úi
comunită ilor gazdă.ț
În ciuda acestor schimbări, există încă destul de multe motive de optimism. Pentru
zonele rurale, ritmul rapid al schimbării a adus cu el nu numai provocări, ci i, în egalăș
măsură, ocazii favorabile. În unele direc ii, dezvoltarea durabilă ajută să se realizezeț
schimbarea care este inevitabilă – în contextul unui mediu economic responsabil din
punct de vedere al mediului înconjurător úi echitabil din punct de vedere social.
Comunită ile cu cel mai mare succes luptă să folosească valorile i abilită ile localeț ș ț
simultan cu adaptarea i adoptarea noilor idei i tehnologii în plan local.ș ș
Demersul tiin ific al căr ii de fa ă se adresează atât turistului, cât i antreprenorului,ș ț ț ț ș
reu ind să facă trecerea de la tradi ie la oferta comercială, respectiv la produse turistice„cuș ț
adevărat unice”, viabile pe termen lung, care să bucure inima oricărui turist careoptează pentru
produsele oferite de antreprenorii din România.

6. 3
CAPITOLUL I
ROLUL TURISMULUI RURAL IN CADRUL PROGRAMELOR
TURISTICE
Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are
nevoie de turism rural. Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi
doreste o vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru îsi
petrece vacanta la tara).
Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de
mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din
agricultura, cxodul rural, picrderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca
stimulator al economiei rurale.
1.1Definirea turismului rural
Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice în zone
rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici
centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind
decorate într-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie
deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem
familial.
Practicarea turismului rural se face într-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau
rustic, dar nu necesita neaparat activitati în sectorul primar.
Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele
naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi între
veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, îmbunatateste
infrastructura.
Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea
initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

7. 3
1.1. Motivatiile specifice turismului rural
Desi este o realitate recenta, turismul rural poseda indicii certe ca nu este un fenomen
de crestere temporara sau conjuncturala. Pe langa cauzele de ordin general care actioneaza
asupra fenomenelor de crestere economica, in cazul turismului rural se remarca acumularea
progresiva, pe termen lung, a unor motivatii complexe, ireversibile, deseori disimulate, ferite
insa de perisabilitatea specifica retetelor turistice de tip conventional.
Intre aceste trebuin e i motiva ii turistice legate de spa iul rural amintim urmatoarele :ț ș ț ț
 Reîntoarcerea in natura nemodificata, motiva ie valabila pentru toate categoriile deț
varsta
 Cunoaterea si adeziunea temporară la grupurile de apartenen ă specifice zonelorț
rurale, din care se desprind : familia de tip patriarhal, comunitatea locala, grupul de
munca, grupul folcloric
 Cunoasterea,întelegerea,inventarea si elaborarea sunt de asemenea , motiva i care seț
pot realiza cu succes in ambian a satului turistic.ț
 Motiva ii estetice ce decurg din nevoia de frumos , ordine , puritate , armonieț
indeamnă pe majoritatea turi tilor care iau contact cu satele respective si vecinata ileș ț
lor sa se considere privigelia i pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive dinț
pitorescul si farmecul lor.
 Odihna , cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si ecologice,
terapia ocupa ionala , de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea inț
vacanta , se intrunesc armonios in raza asezarilor rurale concurand adesea prin
particularită ile lor cu regimul de cură oferit de statiunile balneareț
 Nu pot să lipsească din sfera motiva ilor nici sportul,vanatoarea, pescuitul sportiv,ț
drumetiile care capătă o nota autentică lasand un loc suficient initiativei, imaginatiei
si inclinatiilor individuale.

8. 3
1.3. Satul cu destinatie turistica
Satul reprezinta un proces constant de umanizare a teritoriului , protectia in spatiu a
modului in care populatia a reusit sa se adapteze modului de utilizare a resurselor solului si
subsolului , in baza unor relatii economice si social – istorice determinante. Cu timpul, satul
romanesc a suferit numeroase transformari , dintr-o localitate functional , integrata in teritoriu.
Tipuri de sate turistice:
 Sate turistice etnografico-folclorice
În aceastã categorie se pot încadra satele în care portul traditional, arhitectura,
mobilarea si decorarea interioarelor în stil rustic, muzica si dansurile populare predominã si se
impun ca însusiri esentiale ale satului respectiv. În aceste sate pot fi oferite turistilor servicii
de cazare si masã în conditii autentice (mobilier, decor si lenjerie în stil popular,
meniuri tradiþionale, servite în veselã si cu tacâmuri specifice, farfuriit si strãchini din
ceramicã, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizãrii, la cerere si a
tacâmurilor moderne).
În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente cu vânzare, iar pentru
turistii care nu rãmân în localitate, ci numai o viziteazã, se pot amenaja una sau mai multe
gospodãrii, ca muzeu etnografic în aer liber.
 Sate turistice de creatie artisticã si artizanalã
Este cunoscut interesul numerosilor turisti pentru creatia artisticã si artizanalã, ca si
dorinta lor pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursã, de la producãtorul
însusi. În aceste sate trebuie sã se ofere posibilitatea ca turistii sã se poatã initia în artã si
tehnici arhaice populare: icoane pe sticlã, picturã, sculpturã în lemn si piatrã, þesãtorie
popularã, confecii si cusãturi populare, ceramicã, muzicã si dansuri populare etc., sub
îndrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti. Se are în vedere identificarea
posibilitãtilor de practicare a unora dintre aceste activitãti chiar în cadrul gospodãriilor gazdã.

9. 3
 Sate turistice viti-pomicole
În satele în care predominã aceastã caracteristicã (cultivarea pomilor fructiferi si a vitei
de vie), activitãtile turistice sunt posibile pe toatã durata anului, atât în perioada recoltãrii, cât
si dupã aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor. De asemenea,
pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bazã de fructe. În
aceste sate, o atractie deosebitã si în acelasi timp o sursã principalã de venituri poate s-o
constituie bãuturile rãcoritoare preparate din fructe.
 Sate turistice pastorale
În aceastã grupã pot fi incluse în general sate, mai ales cele din sudul Basarabiei, în
care preocuparea de bazã a localnicilor este cres- terea oilor si a vitelor si care pot sã atragã
turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu ouã, carne
de pasãre, de ovine si de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospete ciobãnesti
(supa, berbec haiducesc, brânzã urdã etc.), petreceri specifice si traditionale.
 Sate turistice pentru practicarea sporturilor
Numeroase localitãti rurale prezintã excelente conditii pentru practicarea sporturilor
nationale si nautice (lacurile de acumulare si râurile), fãrã amenajãri speciale si costisitoare.
Acest tip de sat poate sã atragã douã categorii de turisti, în general din rândul tineretului:
sportivi, amatori, initiati în practicarea sporturilor respective; turisti neinitiati sau mai putin
initiati, dar dornici sã le învete si sã le practice. Pentru aceastã din urmã categorie pot
functiona instructori recrutati din rândul populatiei locale. De asemenea, în aceste sate pot
functiona puncte de închiriere a echipamentului sportiv.
 Sate turistice climaterice si peisagistice
Caracteristica predominantã a acestor sate, adecvate turismului de sejur (pentru
amatorii de liniste, de plimbãri solitare, într-un cadru natural pitoresc), este cadrul natural si
poziþia geograficã izolatã de centrele aglomerate si de marele artere de circulatie. Sate de deal
cu casele rãspândite pe vãi si coline, la o oarecare distantã unele fatã de altele, cu pajisti,
fânete, livezi, satisfac motivatia fundamentalã a numerosi turisti - „reîntoarcerea la naturã".
Localitãti ca Lalova, Saharna, Poiana, Vadul Rascov, Climãutii de jos etc.

10. 3
 Satul Vaideeni
Comuna Vaideeni este situată în nord-vestul Jud.Valcea regiunea geografică Oltenia
Romania,la poalele Muntiilor Capatani, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice
Horezu. Comuna cuprinde mai multe sate: Cerna Comet, Izvoru Rece , Vaideeni ,Marita .
Suprafa a comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha esteț
acoperita de păduri. Satul Vaideeni reprezintă re edin a comunei, fiind situat în bazinulș ț
râului Luncavat afluentul Oltului Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până
în creasta principală a Mun ilor Căpă ânii.ț ț
Popula ia comunei numără 4.360 de locuitori, satul incluzându-se în categoriaț
a ezărilor rurale cu func ii predominant agricole (cre terea ovinelor i bovinelor). Păstrareaș ț ș ș
acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a
specificului na ional. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului,ț
industria energetică i activită ile artizanale (dărăcit, esut, brodat, sculptura obiectelor dinș ț ț
lemn). Actualmente localnicii desfă oara o intensă preocupare pentru extinderea fenomenuluiș
agroturistic în zonă.

11. 3
Capitolul II
Conceperea produsului turistic rural
.
 Conceptul de produs turistic se refera la un ansamblu de bunuri materiale si servicii
capabile sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si
momentul sosirii in locul de plecare.
2.1. Studierea cererii turistice
Succesul pe piata al unei agentiii de turism depinde de mediul de care aceasta reuseste
sa conceapa produse turistice care sa satisfaca nevioile diferitelor segmente de turisti si sa se
diferentieze de produsele concurente.
Pentru aceasta este necesara parcugerea unor etape a caror prezentare, in succesiunea
lor logica, este redata mai jos.
 Studierea pietei
Conceperea unor produse turistice care sa raspunda intr-o cat mai mare masura
preferintelor turistilor si acelasi timp sa se diferentieze de cele ale agentiilor concurente,
presupune studierea continua a pietei atat sub aspectul cererii cat si cel al ofertei.
In vederea studierii cererii s-a realizat un chestionar care a fost dat spre completare
unui esantion reprezentativ format din 150 de persoane.
In urma analizei informatiilor culese se pot evidentia urmatoarele aspecte:
 65% din persoanele intervievate practica turism cultural

12. 3
 86% din persoanele intervievate sunt de parere ca durata optima pentru turismul
cultural este de 8 zile
 48% din persoanele intervievate sunt de parere ca pachetul turistic ar trebui sa fie in
regim demipensiune (DP/HB)
 22% din persoanele intervievate sunt dispuse sa aloce ascetui produs, un buget care se
incadreaza intre 1000€-2500€
 55% din persoanele intervievate ar dori sa fie cazati intr-un hotel in centrul orasului
2.2. Documentarea si verificarea pe teren a informatiilor culese
 Obiective turistice naturale si antropice din Vaideeni
 Obiective turistice din orizontul local: -Biserica de lemn cu hramul „ Cuvioasa
Paraschiva,, din satul Mari a - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datatăț
din 1557) ; -Biserica de zid cu hramul ,,Sf. Ioan Botezătorul,, (datată din 1877) din
satul Vaideeni – monument de arhitectură; -Biserica de lemn cu hramul ,,Cuvioasa
Paraschiva,, (datată din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele
Talanci i Bădulesti; -Cheile Cernei; -,,Piatra spânzurată,, - monument al naturii peș
Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului
Luncavă ; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stâni, constituie traseeț
turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpă âna i Parâng.ț ș
 • Muzee: NU
 • Manifestări, evenimente etno-folclorice, târguri:
• TIP DE TURISM Obiectiv turistic
• Facilitati turistice existente
• Turism etnocultural. Tesaturi executate manual (costumul popular) cusaturi
cojocarit, prelucrarea artistica a lemnului, transhumanta Primaria comunei
Vaideeni Fundatia “Vaideeni”
• Turism cultural-religios Bisericile din localitate Speoturism –

13. 3
• Turism rural i agroturism. Obiceiuri si traditii pastrate si practicate deș
locuitorii comunei Vaideeni
• Turism tiin ific Simpozionul anual de Agroturism Scoala cu clasele I-VIIIș ț
Vaideeni
• Turism de sfâr it de săptămână Cadrul natural pitoresc, nepoluat si pitorescș
• Turism de tranzit Practicat datorita amplasarii zonei pe o importanta artera
rutiera nationala DN 67, care face legatura intre 3 magistrale rutiere
europene:E81-E79-E70.
• Turism montan.
• Turism balnear
• Turism de afaceri
• Turism pentru sporturi extreme – trasee de alpinism, parapanta, planorism
• Structura capacită ii de cazare pe tipuri de unită i Tip unitateț ț
• Cererea turistică înregistrată
• Unită i de alimenta ieț ț
Cadrul şi resursele naturale
Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-
montană, o structură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse
naturale le reprezintă pădurile şi terenurile agricole. Oraşul Novaci dispune de o
suprafaţă mare de teritoriu administrativ, de cca. 175 kmp, din care 58% este ocupată
de păduri şi 38% de terenuri agricole, din care 85% sunt păşuni şi fâneţe. O bună parte
din suprafeţele împădurite este proprietate obştească, pe teritoriul oraşului funcţionând
4 obşti cu cca. 400 de membri în total.
Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat poate fi de asemenea considerată o
"resursă". Oraşul nu dispune de resurse minerale, chiar dacă la cca. 8 km est, la Baia de
Fier se află importante zăcăminte de fier şi grafit. Resursele principale, care pot fi
valorificate economic le reprezintă produsele specifice unei zone agro-silvice:

14. 3
terenurile de cultură şi creştere a animalelor, lemnul, fructele de pădure, ciupercile şi
fondul cinegetic (probabil că şi plantele medicinale ar putea fi adăugate!).
Sectorul turism nu este bine evidenţiat de datele statistice, dar este de presupus
că există un număr în creştere a SC active în acest domeniu. La nivelul anului 2005
erau înregistrate în Novaci 2 unităţi hotelier, 2 vile şi 8 pensiuni cu 218 locuri de
cazare în total. Turismul nu înregistrează totuşi valori remarcabile, numărul turiştilor
(cazaţi în oraş), în 2003 fiind de 175 (din care 140 străini), iar al vizitatorilor
înregistraţi fiind de 1700 (din care 108 străini). Deşi datele statistice nu reflectă o
importanţă deosebită a turismului în Novaci, este remarcabilă credinţa majorităţii celor
30 de respondenţi la chestionarul pentru populaţie, în potenţialul turistic al oraşului.
2.3. Selectarea componentelor produsului turistic
Iată cele patru elemente ale produsului turistic global care vor fi prezentate pe larg în
cele ce urmează:
1. punctele de atracţie de la destinaţie;
2. facilităţile şi serviciile existente la destinaţie;
3. accesibilitatea destinaţiei;
4 imaginea şi percepţia destinaţiei
1Punctele de atracţie de la destinaţie
Acestea sunt cele care determină în mod decisiv alegerea respectivei destinaţii de către
turişti şi influenţează comportamentul turiştilor la destinaţie. Vom putea include aici:
- patrimoniul natural: peisaje naturale, râuri, lacuri, mare, plajă, parcuri şi rezervaţii
naturale, climatul, în general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinaţiei
şi resursele sale naturale;
- patrimoniul arhitectonic, atât cel istoric cât şi cel modern;
- patrimoniul cultural: teatru, muzică, folclor, muzee etc.
- patrimoniul industrial: fabrici şi elemente de arhitectură industrială interesante
pentru vizitatori;
- atracţiile sociale: felul de viaţă al populaţiei locale, limbă, cultură,oportunităţi de
contacte sociale etc.

15. 3
2Facilitătile şi serviciile de la destinaţie
În raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilităţi sunt doar componente accesorii
ale produsului turistic. Ele sunt totuşi necesare, chiar indispensabile. Ne referim în special la
următoarele elemente:
- spaţiile de cazare: vile case particulare, case de vacanţă, ferme etc;
- servicii de alimentaţie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetării etc;
- transportul la destinaţie: autobuze, , taxiuri, rent a car, biciclete închiriate,
teleferice, etc;
- facilităţi sportive: stadioane
- centre comerciale şi agenţii de turism;
- alte servicii: frizerie/coafură, informaţii, poliţie, pompieri etc.
3Accesibilitatea destinaţiei
Elementele enumerate mai jos afectează durata, costul şi comoditatea cu care turistul
ajunge la destinaţie:
- infrastructura: şosele, căi ferate, poduri, etc;
- echipamentele de transport: capacitatea şi viteza de deplasare a vehicolelor de
transport;
- reglementările guvernamentale în domeniul transporturilor.
4Imaginea şi percepţia destinaţiei
Atitudinile, percepţiile şi imaginile au un rol important în influenţarea
comportamentului turistului. Imaginea unei destinaţii nu este bazată în mod necesar
pe experienţe anterioare.

16. 3
Capitolul III
Elaborarea produsului turistic rural pentru zona Vaideeni
 3.1Potential turistic al zonei:
Comuna Vaideeni, atestată documentar din anul 1514, se află situată în extremitatea
de nord-vest a Judeţului Vâlcea, la poalele Munţilor Căpăţânii. Teritoriul administrativ
cuprinde cinci aşezări săteşti, care s-au dezvoltat în jurul centrului urbanistic Horezu, pe cursul
superior al pâraielor Luncavăţ şi Cerna cu cei doi afluenţi ai săi: Recea şi Mariţa. Localitatea
este parte componentă a Depresiunii Horezu, care se desfăşoară între Dealul Costeşti /
Negruleşti la est şi Dealul Milostea la vest.
Comuna Vaideeni are în componenţă cinci sate: Vaideeni, sat – reşedinţă de
comună, Izvorul Rece, Mariţa, Cerna şi Cornet, a căror populaţie s-a format în ultimiidouă
sute de ani din contopirea populaţiei băştinaşe cu familiile de oieri veniţi
de peste munte, din Ardeal.
 Infrastructura existentă în localitate:
- DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna –
Curţişoara / DN 66 / E 79), din care circa 13 km sunt pe teritoriul administrativ al comunei;
- DJ 676 (Cerna – Rugetu – Slătioara – Stroieşti – Copăceni – Roşiile – Irimeşti) – cu 3 km
pe teritoriul administrativ al comunei;
- Dc 138 (Vaideeni – Valea Seacă), de 1,2 km;
- Dc 137 (Vaideeni – Coasta Cerbului – Slătioara / DN 67) – din care aproximativ 4 km sunt
pe teritoriul administrativ al comunei;
- drumurile forestiere ce însoţesc cele patru pâraie, Luncavăţ, Cerna, Recea şi Mariţa, până sub
creasta principală a Căpăţânii.
Comuna Vaideeni, ca şi întreaga zonă a Depresiunii submontane Horezu, beneficiază
de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului în toate perioadele anului,

17. 3
fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic natural care permite
practicarea unor variate forme de turism.
Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt:
• formele de relief submontan şi montan (Munţii Căpăţânii) având ca suport o structură
geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al
zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere;
• domeniul schiabil amenajabil în arealul Balota – Căpăţâna – Coşana - Ursu, este o
premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, fiind susţinută de grosimea
stratului de zăpadă (în medie, 40 cm)şi durata menţinerii lui (peste 150 zile / an);
primele zăpezi apar la sfârşitul lunii octombrie şi se topesc în luna mai;
• traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de drumuri
forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a wek-end-ului la iarbă verde
sau locuri de campare;
• fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii
sudici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat
pentru vacanţe active;
• flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de
altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;
• elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării
turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres
(climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de aproximativ
6°C);
• fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit sportiv deosebit de
valoros, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de aşezările umane.
Patrimoniul cultural
Monumente cultural – istorice
Biserica de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1810 – 1822) – în
satul Vaideeni;

18. 3
• Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” (1556 – 1557) - satul Mariţa,
monument de arhitectură, inclus pe lista Legii nr. 5/2000 ;
• Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ctitorită de haiducul Coman în
anul 1893 şi renovată în anul 1932 - satul Cornet
3.2 Baza tehnico-materiala specifica turismului rural in zona:
In localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de
dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona.
3.3. Analiza de pret a produsului turistic
PROGRAMUL EXCURSIEI
ZIUA I - Plecare din Rm.Valcea dimineaţa la ora 600
,din faţa hotelului Alutus,
deplasare pe traseul Rm.Valcea-Arges-Brasov-Harghita. Aici se vizitează Castelul
Bran,Castelul Peles,Biserica Neagra este unul dintre cele mai reprezentative monumente de
arhitectura din Romania, datând din secolele XIV-XV, si, de asemenea, unul dintre cele mai
mari lăcașe de cult medievale de la Domnul Sfantul Stefan din Viena pană la Hagia
Sophia din Constantinopol.
Urmeaza Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetatii
Brasovului construit ca o fortificație independentă amplasată în afara zidurilor cetății, înaltă
de peste 11 metri.In drum spre Odorheiu Secuiesc din Harghita se serveste masa de pranz la
un popas.Drumul se continua spre Castelul Lazar se numără printre cele mai importante
monumente istorice din regiunea judeţului Harghita.
Cazarea si cina in Harghita
ZIUA II - Mic dejun la ora 730
. La ora 800
plecare din Harghita pe traseul Harghita–
Mures–Alba Iulia–Hunedoara.Aici se viziteaza Cetatea Medievala din Tg.Mures este una

19. 3
dintre cele mai frumoase cetăţi din România, care au ridicat oraşul la un rang înalt, fiind
nominalizat anul acesta la titlul de „Cel mai atractiv oraş”.
Dupa vizitarea Cetatii ne vom oprii la Palatul Culturi situat în centrul orașului Targu
Mures, este una din cele mai reprezentative clădiri ale localității.Se ajunge in Alba Iulia
oras cu mare rezonanta in istoria poporului roman, isi datoreaza importanta sa istorica, in
mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri
care l-au legat organic de zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase,
sare si podgorii renumite.
Aici se viziteaza Cetatea Carolina care reprezintă un brand turistic a cărui faimă a
ajuns şi în străinătate.Pranzul se serveste la hanul Konti din Alba Iulia.Dupa servirea
pranzului se va vizita Obeliscul lui Horea,Closca si Crisan este situat pe str. Mihai Viteazul,
în fața porții a treia a Cetatii Alba Iulia A fost ridicat în 1937 din inițiativa
Societății ASTRA, cu contribuția populației, fiind închinat memoriei conducătorilor
RASCOALEI DE LA 1784-1785 conduse de Horea Closca și Crisan.
Din Alba Iulia se merge spre Hunedoara,unde se va vizita Pestera Bolii este o
străpungere naturală accesibilă pe toata lungimea ei, una din puținele peșteri de acest fel
din țară.Se mai viziteaza Cetatea Devei este o cetate aflată pe un deal vulcanic de pe
teritoriul orașului Deva,Romania. Ea datează din anul 1269.
Cazare si cina la Hotel Rusca din Hunedoara
ZIUA III – Mic dejun la ora 800
. Dimineaţa la ora 900
, plecarea spre Rm.Valcea pe
traseul Hunedoara-Tg Jiu ( aici se va servi masa de prânz la un popas turistic) –Horezu. Scurt
popas la Horezu unde se poate vizita Centrul de Ceramica,Manastirea Hurezi,Manastirea
Bistrita.Spre seara se va ajunge in Rm.Valcea
Tarife practicate pentru serviciile turistice
Caracteristicile produselor turistice ridică multe probleme în calcularea costurilor, ceea
ce face dificilă stabilirea tarifului.

20. 3
Hotel**
: 150lei/ cameră dublă. Preţul include micul dejun şi T.V.A. Este valabil şi
pentru grupuri şi individuali. O gratuitate de cazare la 15 persoane plătitoare.
Ghidul acompaniator şi şoferul vor plăti 50% din tariful de cazare în cameră dublă.
Transport: autocar 46+1, cu şofer, fără masă şi diurnă –17,2 lei/ Km.
Tarif autocar 3 lei/km
Ghid: 65lei / zi (fără masă).
Intrări muzee – 10 lei / persoană
Diurnă şofer –86 lei/ zi
Tarife alimentatie 50 lei
Determinarea preţului turistic
În turism, oferta, variaţia sezonieră a cererii şi definirea valorii prin calitatea şi tot ceea
ce poate oferi serviciul turistic, sunt criterii foarte des utilizate. Abordarea stabilirii preţurilor
reprezintă un obiectiv al managementului firmei, ţinând cont de faptul că produsele evoluează
în timp şi, astfel, preţurile se schimbă şi ele, aceste schimbări reflectându-se în costuri şi
cerere.
Cheltuieli transport : 1400 x 3 = 4200 lei/grup
4200 : 30 = 140 lei/pers
Cheltuieli cazare (150:2) x 3 = 225 lei/pers
225 x 30 = 6750 lei/grup
Cheltuieli alimentatie 50 x 3 =150 lei/pers
150 x 30 =4500/grup
Alimentatie cu penisune complete 50 RON pers/zi
Cheltuieli culturale 10 x 6 = 60 lei/pers
60 x 30 = 1800 lei/grup
Intrare la 6 muzee si monumente.
Cheluieli cu soferul si ghidul 225 + 150 + 60 =435 lei/grup
435 : 30 =15 lei/pers
Cheltuieli directe: 140 + 225+ 150+ 60 = 575 lei/pers
575 x 30 = 17250 lei/grup

21. 3
Valoarea comisionului este de 5 %.
Valoare commission ( 575 x 5) : 100 = 28,75 pers
(17250 x 5) : 100 = 862,5 grup
Valoare TVA (28.75 x 24%) :100 = 6,9 pers
(862,5 x 24%) : 100 = 207 grup
Total Pret Vanzare 575 + 28,75 + 6,9 =610,7/pers
17250 + 862,5 + 207 = 18319,5 lei/grup
ANEXE

22. 3
Tablou statistic comparativ între comunele Crasna, Polovragi şi Vaideeni
Domenii de analiza
comparativa
CRASNA** POLOVRAGI VAIDEENI

23. 3
Forţa de muncă
(persoane)
3200 1446 2246
În agricultură (%) 92,0 89,5 83,0
În industrie şi
construcţii (%)
2,0 4,5 9,0
În servicii (%) 6,0 6,0 8,0
Şomeri (total şi %) 484 /15,1 110 /7,6 230 /10,2
Număr salariaţi* 170 200 182
Raportul de
dependenţă
economică
16730 11965 9615
Număr IMM-uri
(total)
10** 28 -
În industrie ? 3 -
În construcţii ? - -
În servicii ? 25 -
TURISMUL***
Număr unităţi de
cazare
- 4 10
Hoteluri, moteluri - 1*** -
Vile şi pensiuni - 3 10
Campinguri - - -
Număr locuri de
cazare
- 136 46
În hoteluri - 84 -
În vile şi pensiuni - 52 46
Forme de turism**** 6 9 8
Alte aspecte "Drăgaica" -
iunie
"Nedeia de Sf.
Ilie" - iulie
"Învârtita Dorului"
- iunie
LOCUIRE
Suprafaţă locuibilă/
locuitor (mp)
13,1 13,3 13,1

24. 3
ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA VAIDEENI
PUNCTE TARI (T) PUNCTE SLABE (S)
Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate
Nume recunoscut pentru tradiţia păstorească Lipsa acţiunilor de promovare activă a
imaginii şi
numelui comunei
Legături bune cu oraşe mici vecine (Horezu,
Novaci, Băile Govora, Berbeşti)
Lipsa unei strategii de dezvoltare locală şi de
cooperare cu comunele şi oraşele vecine
Legătură bună cu reşedinţa de judeţ Lipsa accesului direct la CF
Accesibil din DN67 (la cca. 7km) Localităţi mici în curs de depopulare
Resurse umane şi sociale
Reconstituirea obştilor Populaţie îmbătrânită şi mortalitate ridicată
Existenţa de asociaţii agricole Raport ridicat de dependenţă demografică
Tradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări
etc.) /
Spor natural negativ ridicat
Artă meşteşugărească Nivel educaţional scăzut
Sentiment ridicat de apartenenţă la
comunitate
Asistenţă sanitară precară
Optimism, încredere în viitor din partea
locuitorilor (conform sondaj)
Lipsă locuri de muncă şi raport foarte ridicat
al dependenţei economice
Spor migrator nul Lipsă spirit antreprenorial
Atitudini conservatoare, tradiţionaliste
Relaţii inter-etnice tensionate
Resurse naturale /economice

25. 3
Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă
blândă
Proprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţată
Zonă cu risc redus de calamităţi naturale Nivel redus de mecanizare a agriculturii
Suprafeţe importante de păduri şi mai ales de
păşuni şi fâneţe
Lipsa evidentei cadastrale şi a unei baze
/bănci de date locale
Produse specifice pădurii: lemn, fructe de
pădure, ciuperci
Lipsa unităţilor de procesare a produselor
primare din zonă
Resurse construite şi tehnologice
Existenţa unor capacităţi de producţie (clădiri,
terenuri, utilaje) care pot fi utilizate )
Nivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-
edilitare (apă, canalizare
Existenţa unei evidenţe a patrimoniul public
aflat în administrarea primărie
Lipsă staţii de epurare, lipsă servicii colectare
deşeuri
Acces rapid la un drum naţional (cca. 7 km) 75% din drumurile locale ne-modernizate
Punct de plecare pentru posibile trasee
turistice
Lipsa reţelei de gaze naturale pentru energie
termică, activităţi menajere şi de producţie
Resurse financiare
Colectare eficientă a impozitelor Lipsa de capital a gospodăriilor locale
Resurse insuficiente la bugetul local
OPORTUNITĂŢI (O) AMENINŢĂRI (A)
Resurse umane si sociale
Evenimente şi sărbători tradiţionale
organizate în zonele vecine (Horezu,
Slătioara)
Declinul activităţilor industriale din zonă
(Horezu, Berbeşti, Alunu etc.)
Programe de formare ale MTCT pentru
zonele turistice de interes naţional
Ingerinţe politice asupra procesului decizional
la nivelul Judeţean
Existenţa unei reţele pentru agricultură
ecologică
Schimbările din sistemul de sănătate

26. 3
BIBLIOGRAFIE
1. Corneliu Obrascu, Roma. Ghid turistic si cultural, editura Artefakt, Bucuresti,
2006.
2. E Merce (coordonator) Maketing turistic -turism si alimentatie- manual pentru
clasa a-XI-a si a-XII-a, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2003
3. Gabriela Stanciulescu, Stefania Mihai s.a. Tenologia Turismului, manual clasa a-
XI-a si a-XII-a, licee economice cu profil de turism, Editura Niculescu, Bucuresti,
2002.
4. Ghid turistic vizual – Top 10 Roma, „Financiarul”, Bucursti 2009
5. Luigi Armioni, Roma - Ghid turistic, editura Vremea, Bucuresti, 2002

27. 3
6. X.X.X, Roma - ghid de buzunar + harta plianta, RAO, 2009
7. X.X.X, Roma Ghid de calatorie, CORINT, 2009
8. XXX. Marile orase ale Europei, Ghidurile Fodor`s, Meteor Press: Bucuresti, 2006
9. www.myrometours.com
10. www.booking.com
11. www.wikipedia.com
12. www.roma2000.it
13. www.venere.com
14. www.booking.com
15. www.dertour.ro
16. www.besttourism.ro
17. www.go travel.com