SlideShare a Scribd company logo
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 „CRESTEREA ADAPTABILITĂȚII LUCRĂTORILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR”
Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea initiativelor partenerilor sociali și societatii civile"
Titlul proiectului:“Reţeaua Autoritătilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naționale
Contract nr: POSDRU/93/3.3/S/53132

L30.1_Ghid1_Cucu_Ciuhan

Ghidul de certificare și recunoaștere
pentru profesia de arhitect

Autor:
Prof. univ. dr. Geanina CUCU-CIUHAN
Expert metodologic ANC, Domeniul General 1

1
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Cuprins
Introducere

3

I. Situația reglementării profesiei de arhitect în România și cele 8 state membre ale Uniunii
Europene

4

I.1.

Profesia de arhitect în Europa

4

I.2.

Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect

5

II. Procedurile de validare/certificare a competentelor aplicate de AC din țările în care

13

profesia/iile sunt reglementate
II.1. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Italia

13

II.2. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Spania

15

II.3. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Cehia

16

II.4. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Austria

17

II.5. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Marea Britanie

18

II.6. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Danemarca

19

II.7. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Olanda

19

II.8. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Germania

20

III.Procesele de recunoștere a calificărilor dobândite în alte state membre ale Uniunii Europene

22

III.1.

Cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor /profesiilor reglementate în

Uniunea Europeană

22

III.2.

Recunoașterea calificării de arhitect în Italia

30

III.3.

Recunoașterea calificării de arhitect în Spania

32

III.4.

Recunoașterea calificării de arhitect în Cehia

36

III.5.

Recunoașterea calificării de arhitect în Austria

38

III.6.

Recunoașterea calificării de arhitect în Marea Britanie

39

III.7.

Recunoașterea calificării de arhitect în Danemarca

40

III.8.

Recunoașterea calificării de arhitect în Olanda

41

III.9.

Recunoașterea calificării de arhitect în Germania

42

IV.Exercitarea profesiei de arhitect în Uniunea Europeană

43

V. Concluzii

48

Bibliografie

49

2
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Introducere

Ghidul de față constituie unul din rezultatele proiectului „ Reţeaua Autorităţilor Competente pentru
Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei
Naţionale în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS),
co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013 (POSDRU).
Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările
Profesionale din România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal
Market Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii
iniţiativei CE privind dezvoltarea Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative
comune în acest sens, la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi
organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor
instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul realizării unei
comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European
(SEE), prin intermediul platformei IMI.
Scopul întocmirii acestui ghid este consolidarea capacită ții Ordinului Arhitec ților din România , ca
partener social al proiectului şi autoritate competentă pentru profesia de arhitect, de a se implica in schimbul
de informaţii intermediate de platforma IMI.
De asemenea, ghidul de față a fost elaborat cu scopul de a sprijini Ordinul Arhitec ților din România
în eforturile de standardizare a proceselor de certificare și recunoa ștere a profesiei de arhitect, prin
informarea cu privire la practicile din alte 8 state membre ale Uniunii Europene.
Nu în ultimul rând, ghidul de față are ca scop informarea cetăţenilor români asupra procesului de
certificare a competențelor şi asupra cerin țelor și particularită ților procesului de recunoaştere a calificării
profesionale de arhitect în 8 state membre ale Uniunii Europene: Italia, Spania, Germania, Austria, Cehia,
Olanda, Danemarca și Marea Britanie.
Pentru realizarea ghidurilor de recunoa ștere și certificare pentru profesiile reglementate, experţii
metodologici externi ai Autorității Naționale pentru Calificări au cercetat sursele de informaţii de la nivel
naţional (ale ţărilor analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul
Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre ale Uniunii Europene, în
cadrul cărora au avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de exeperienţă cu
reprezentanţi ai Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate in ţările respective.

3
UNIUNEA EUROPEANĂ

I.

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Situația reglementării profesiei de arhitect în România și cele opt
state membre ale Uniunii Europene
I.1. Profesia de arhitect în Europa
Structura pieței muncii și a serviciilor în domeniul Arhitecturii
Consiliul Arhitecților din Europa publică anual un studiu sectorial 1 privind profesia de arhitect în

Uniunea Europeană. Conform datelor cuprinse în acest document, în Europa erau la sfâr șitul anului 2012
aproximativ 549.000 de arhitecți. Din acest total, 27% este reprezentat de arhitec ții italieni (147.000),
urmată de Germania cu 19% (101.600 arhitecți), Spania (51.000 arhitec ți), Marea Britanie (33.500 arhitec ți)
și Franța (29.900 arhitecți).
În Europa, numărul arhitecților raportat la popula ție este în medie de 0,9 arhitec ți la 1.000 de
locuitori, având un maxim pe țări în Italia, cu 2,4. România se situează pe locul 14 în Uniunea Europeană, cu
0,3 arhitecți la 1.000 de locuitori. Dintre aceștia 56% sunt bărba ți și 44% femei, în timp ce media europeană
este de 64% bărbați și 36% femei.
După felul în care lucrează, comparația între arhitec ții români și media europeană indică faptul că în
România lucrează cu normă întreaga 77% dintre arhitec ți (comparativ cu media în UE de 76%), cu normă
parțială lucrează 14% dintre arhitecți (comparativ cu media în UE de 15%), și doar 3% nu lucrează
(comparativ cu media în UE de 6%), în timp ce pensiona ți sunt 6% (comparativ cu media în UE de 2%).
În medie, 5% dintre arthitecții europeni lucrează în administra ția locală, dar procentese sunt
semnificativ diferite în țătile membre UE. Astfel, spre exemplu, dacă în România acest procent este doar de
1%, în Danemarca este de 21%.
Analizând onorariile practicate de către arhitec ți în statele membre UE, constatăm că media
europeană a costului orei de muncă este de 54 de euro pentru arhitec ți principali, 44 pentru arhitec ți și 29

The Architectural Profession
in Europe 2012 - A Sector Study
1

Commissioned by the Architects’ Council of Europe,
December
2012,
http://oar-iasi.ro/wpcontent/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_E
N140213.pdf
4
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

pentru tehnicieni. În România avem cele mai mici costuri orare din Europa, 11 euro pentru principali, 9
pentru arhitecți și 4 pentru tehnicieni. În Marea Britanie un arhitect principal câ știgă 90 de euro/oră, în
Danemarca 80, în Franța 77, iar în Germania 70.
Mobilitatea arhitecților în Uniunea Europeană
Un număr redus de arhitecți europeni lucrează în alt stat membru UE – doar 3%. În Tabelul 1 este
prezentată o situație comparativă între procentul de arhitec ți care lucrează într-o altă țară UE decât cea în
care sunt înregistrați și procentul de arhitecți care iau serios în considera ție ideea de a lucra într-o altă țară
UE decât cea în care sunt înregistrați.

Țara membră UE

Procentul de arhitecți care
Procentul de arhitecți care iau
lucrează într-o altă țară UE
serios în considerație ideea de a
decât cea în care sunt
lucra într-o altă țară UE decât
înregistrați
cea în care sunt înregistrați
Austria
1.1
23
Republica Cehă
1.7
19
Danemarca
2.6
20
Germania
3.4
21
Italia
0.7
40
România
1.8
32
Spania
1.1
71
Marea Britanie
14.6
22
Tabelul2 1: Procentul de arhitecți care lucrează într-o altă țară UE decât cea în care sunt înregistra ți

Doar 11% dintre arhitecții care iau serios în considera ție posibilitatea exercitării profesiei în alt stat
membru UE consideră că ar putea întâmpina dificultă ți legate de recunoa șterea calificării profesionale. În
acest procent se încadrează un număr important de arhitec ți români și spanioli.
În ceea ce privește arhitecții români care iau serios în considera ție posibilitatea exercitării profesiei
în alt stat membru UE, 20% consideră că le-ar fi foarte greu să- și găsearcă de lucru, 21% nu cunosc suficient
de bine o limbă străină, 33% nu cunosc suficient de bine legisla ția țărilor în care doresc să practice profesia,
în timp ce 20% consideră că ar putea întâmpina probleme legate de recunoa șterea profesională 3.
În Tabelul 2 este prezentată situația arhitec ților din alte țări membre UE care au ob ținut
recunoașterea calificării în România. Datele sunt extrase de pe site-ul Comisiei Europene – EU Single
Market – Baza de date privind profesiile reglementate 4.

2

Extras din: The Architectural Profession in Europe 2012 - A Sector Study Commissioned by the Architects’ Council of Europe, December 2012,
http://oar-iasi.ro/wp-content/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_EN140213.pdf, pag. 60.
3
Extras din: The Architectural Profession in Europe 2012 - A Sector Study Commissioned by the Architects’ Council of Europe, December 2012,
http://oar-iasi.ro/wp-content/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_EN140213.pdf, pag. 61.
4
http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm - Statistică realizată în data de 24.05.2013.

5
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Tabelul 2: Situația arhitecților din alte țări membre UE care au obținut recunoa șterea calificării în România

Figura 1: Situația arhitecților din alte țări membre UE care au obținut recunoașterea calificării în România

În Tabelul 3 este prezentată situația arhitec ților din România care au ob ținut recunoa șterea
calificării în alte țări membre UE. Datele sunt extrase de pe site-ul Comisiei Europene – EU Single Market –
Baza de date privind profesiile reglementate 5.

Tabelul 3: Situația arhitecților din România care au obținut recunoașterea calificării în alte țări membre UE

5

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm - Statistică realizată în data de 24.05.2013.

6
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Figura 2: Situația arhitecților din România care au obținut recunoașterea calificării în alte țări membre UE

I.2. Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect
Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect este stabilit de Directiva
privind recunoașterea calificărilor profesionale 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului .
Libera circulație și recunoașterea reciprocă a titlului de arhitect se bazează pe principiul fundamental al
recunoașterii automate a titlurilor de calificare, pe baza coordonării condi țiilor minime de formare
profesională. Condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect sunt armonizate la nivel european,
făcând parte din categoria așa-numitelor profesii sectoriale.
În majoritatea statelor membre, activitățile din domeniul arhitecturii se exercită, de jure sau de facto,
de către persoane care posedă fie doar titlul oficial de calificare ca arhitect, fie acest titlul înso țit de alt
apelativ, fără ca aceste persoane să beneficieze de un monopol asupra exercitării activită ților respective, cu
excepția cazurilor în care există dispozi ții legale contrare. Activită țile din domeniul arhitecturii (sau numai
unele dintre ele) pot fi exercitate în unele state UE și de către membri ai altor profesii, în special ingineri,
care au beneficiat de o formare profesională specială în industria construc țiilor.
Recunoașterea pe baza coordonării condițiilor minime de formare
Principiul recunoașterii automate6. Toate statele membre UE recunosc calificarea de arhitect
pentru toți resortisanții care îndeplinesc condi țiile minime de formare. Titlurile de arhitect care îndeplinesc
acest criteriu beneficiază de acela și efect, în ceea ce prive ște accesul la activită țile profesionale și
exercitarea acestora, pe teritoriul statului membru gazdă ca și în statul membru de origine. Directiva
2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale cuprinde, în anexa V punctul 5.7.1, titlurile de
calificare ca arhitect care fac obiectul unei recunoa șteri automate.
6

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005,
Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 21.

7
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Condițiile minime de formare ca arhitect 7. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea
calificărilor profesionale descrie la art. 46 în detaliu condi țiile minime de formare pentru care se ob ține
recunoașterea automată a titlului de calificare ca arhitect pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
Astfel, formarea de arhitect trebuie să fie de minim patru ani de studii într-un program universitar
integral de arhitectură, sau șase ani de studii, dintre care cel pu țin trei ani într-un program universitar
integral de arhitectură, în universită ți acreditate dintr-un stat membru UE. Această formare trebuie atestată
de reușita la un examen de licență sau echivalent.
Formarea la nivel universitar în arhitectură trebuie să asigure dobândirea următoarelor cuno știn țe și
competențe8:
(a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerin țelor estetice, cât și
cerințelor tehnice;
(b) cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și
științe umane conexe;
(c) cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influen ța calitatea conceperii proiectelor
arhitecturale;
(d) cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de
planificare; capacitatea de a înțelege rela țiile dintre oameni și crea țiile arhitecturale, pe de o parte,
și creațiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a în țelege
necesitatea de a armoniza creațiile arhitecturale și spa țiile în func ție de necesită țile și scara umană;
(e) capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de
proiecte ținând seama de factorii sociali;
(f) cunoștințe despre metodele de cercetare și de pregătire a proiectului de construc ție;
(g) cunoștințe despre problemele de proiectare structurală, de construc ție și de inginerie asociate
proiectării clădirilor;
(h) cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și a func ției construc țiilor,
astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protec ție climaterică;
(i) capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construc ții care să îndeplinească cerin țele
utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul
construcțiilor;
(j) cunoștințe corespunzătoare despre industrii, organiza ții, reglementări și proceduri care intervin în
procesul de concretizare a proiectelor în clădiri și de integrare a planurilor în planificarea generală.

7

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005,
Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 46.
8
Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005,
Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 46

8
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

În România, profesia de arhitect este reglementată. Autoritatea de stat în domeniul arhitecturii este
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administra ției Publice , care are următoarele atribuţii: asigură cadrul
legislativ şi metodologic privind exercitarea profesiei de arhitect; protejează, promovează şi susţine creaţia
arhitecturală şi calitatea arhitecturală; participă la organizarea învăţământului de specialitate, a formării
profesionale, precum şi a cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul arhitecturii.
Autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de
arhitect este Ordinului Arhitecţilor din România, care are următoarele atribuţii: avizează si eliberează
atestatul de semnătură al arhitectului; pregăteşte programele de perfecţionare continuă în domeniul
arhitecturii; este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de
arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului
Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene; emite documentele necesare arhitecţilor cetăţeni
români care doresc să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale
Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state terţe.
Ordinul Arhitecţilor din România are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor, Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din
România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi sistemul de informaţii asupra costurilor pentru
proiectarea de arhitectură.
Tabloul Naţional al Arhitecţilor este un document care se publică anual în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea dreptului de
semnătură pe întreg teritoriul României și evidenţiază forma în care membrii înregistraţi îşi exercită dreptul
de semnătură, adresa profesională şi filiala din care fac parte.
Analizând procedurile de validare și certificare pentru profesia de arhitect in România se poate
spune că sunt respectați termenii de referinţă standard orientativi pentru procedurile de validare şi certificare
a competenţelor:
•

Este obligatorie depunerea unui dosar personal la Ordinul Arhitec ților din România;

•

Acest dosar are o structură simpla și clară;

•

Conținutul dosarului poate fi cunoscut prin accesarea site-ului Ordinului Arhitec ților din România;

•

Există o comisie de atestare numită de către Consiliul Na țional, prin decizia pre ședintelui Ordinului
Arhitecților din România, cu componență clară;

•

Există o procedură de verificare a conţinutului doarului şi a indeplinirii condiţiilor de către aplicant;

•

Aplicantul este notificat în privința necesită ții unor eventuale completări la dosar;

•

Există excepţii, în cazuri bine justificate;

•

Există derogări, în cazuri bine justificate;

•

Verificarea documentelor emise în alte ţări, necesare la dosar, se face prin sistemul IMI;

9
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Există un concurs şi o comisie de concurs/atestare; există o comisie de evaluare a cunotin țelor,
aptitudinilor și experienței profesionale a candidatului;

•

Există o procedură clară şi transparentă de evaluare a probelor de concurs şi de comunicare a rezultatelor
către aplicanţi;

•

Există posibilitatea de a depune contestaţie şi există procedură pentru contestaţii;

•

Există o comisie de contestaţii independentă, diferită de cea de atestare;

•

Există o procedură clară şi transparentă de reevaluare în urma contestaţiei şi de comunicare a rezultatelor
către aplicanţi;

•

Este clară perioada de timp pe care se acordă dreptul de senătură;

•

Există un registru şi o procedură de înscriere în registru;

•

Există proceduri de monitorizare a exercitării profesiei;

•

Există sancţiuni în cazul unor abateri;

•

Există proceduri pentru retragerea/anularea/suspendarea dreptului de semnătură;

•

Există o procedură pentru reînoirea/prelungirea periodică/vizarea periodică a dreptului de semnătură;

•

Există planuri de formare profesională continuă care sunt acualizate periodic.
Apreciem faptul că procedurile de validare și certificare a competen țelor pentru profesia de arhitect

în România, precum și cele de recunoaștere a calificării de arhitect dobândită în alte state membre UE, sunt
flexibile și adaptate cerințelor prevăzute în Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale.
Analiza comparativă a profesiei de arhitect în România și în cele 8 state membre ale Uniunii
Europene cuprinse în studiu este prezentată în Tabelul 4.

10
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Tabelul 4: Analiza comparativă a profesiei de arhitect în România și în cele 8 state membre UE cuprinse în studiu
România
Exista profesii reglementate in
domeniul arhitecturii (Da/Nu)
Profesiile reglementate in
domeniul arhitectură

da

Arhitect

Germania
Da, cu excepția
landurilor Hesse și
Rinul de NordWestphalia
Arhitect

Austria
da

Arhitect

Conductor arhitect
Autoritatea competentă pentru
profesiile reglementate din
domeniul arhitecturii

Activitati
(exclusiv sau
partajat)
profesiilor din
domeniul
arhitecturii

Măsurarea
terenurilor
Determinare
topografică /
demarcare
Studii
de
fezabilitate
Planificare și
design
Cerere/
emitere
autorizație de
construcție
Supervizarea
și
monitorizarea
activităților de

Ordinul Arhitecților
din Romania

Arhitectul are
exclusivitate în
activitățile de
elaborare și semnare
a proiectelor de
arhitectură pentru
materializarea cărora
legea impune
obtinerea
autorizației de
construire, indiferent
de mărimea
lucrărilor, destinația
și categoria lor de
importanță.
Conductorul arhitect
cu drept de
semnătură poate
elabora și semna
proiecte de
arhitectură pentru
construcții încadrate

Marea
Britanie
da

Arhitect atestat
Tehnolog în
arhitectură

Architektenkammer
Camerele arhitecților
din cele 16 landuri

Nu există activități
rezervate arhitecților;
majoritatea
activităților sunt
partajate cu inginerii
civili

Bundesministerium
für Wirtschaft,
Familie und Jugend –
Ministerul Federal al
Economiei, Familiei
și Tineretului

Nu există activități
rezervate arhitecților;
majoritatea
activităților sunt
partajate

Architects
Registration
Board
Chartered
Institute of
Architectural
Technologists
Nu există
activități
rezervate
arhitecților;
majoritatea
activităților
sunt partajate

Olanda
Nu, dar titlul este
protejat

Spania
da

Italia

Cehia
da

da

Danemarca
nu

Profesii cuprinse în
Codul Ocupațiilor:
Arhitect
Arhitect design
interior
Stichting Bureau
Architectenregister
(Registrul
Arhitecților)

Arhitect
Arhitect tehnic

Arhitect
Arhitect junior

Arhitect
autorizat

Ministerul
Locuinței

Ministerul
Educației,
Univesităților
și Cercetării

Czech
Chamber
of
Architects

Titlul de arhitect este
protejat, dar
activitățile nu sunt
rezervate
profesioniștilor care
dețin acest titlu

Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic

Toate
activitățile sunt
partajate cu
inginerii, cu
excepția
construcțiilor
din patrimoniul
cultural

Partajată
cu
inginerul
civil
Partajată
cu
inginerul
civil
Partajată
cu
inginerul
civil
rezervată

partajată

Partajată
cu
inginerul
civil
Partajată
cu
inginerul
civil

rezervată

Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic
Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic
rezervată
Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic
rezervată

Profesii
cuprinse în
Codul
Ocupațiilor:
Arhitect
Architects
Association

partajată

partajată

partajată

partajată

11
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

construcție
Control tehnic
și certificare
Planificare
urbană
și
peisagistică
Design interior

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

la categoria de
importanță redusă,
situate în afara
zonelor protejate
stabilite prin lege

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic
Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic
Partajată cu
inginerul/
inginerul tehnic

rezervată

partajată

rezervată

partajată

Partajată
partajată
cu
inginerul
civil
Competenţe
Formarea la nivel universitar și a cărei componentă principală este arhitectura trebuie să men țină un echilibru între aspectele teoretice și practice ale formării în arhitectură și trebuie să asigure dobândirea
următoarelor cunoștințe și competențe:
(a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerin țelor estetice, cât și cerin țelor tehnice;
(b) cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și știin țe umane conexe;
(c) cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influența calitatea conceperii proiectelor arhitecturale;
(d) cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de planificare; capacitatea de a în țelege rela țiile dintre oameni și crea țiile arhitecturale, pe de o parte, și
creațiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a înțelege necesitatea de a armoniza crea țiile arhitecturale și spa țiile în func ție de necesită țile și scara umană;
(e) capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ținând seama de factorii sociali;
(f) cunoștințe despre metodele de cercetare și de pregătire a proiectului de construc ție;
(g) cunoștințe despre problemele de proiectare structurală, de construc ție și de inginerie asociate proiectării clădirilor;
(h) cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și a func ției construc țiilor, astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protec ție climaterică;
(i) capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construc ții care să îndeplinească cerin țele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul
construcțiilor;
(j) cunoștințe corespunzătoare despre industrii, organizații, reglementări și proceduri care intervin în procesul de concretizare a proiectelor în clădiri și de integrare a planurilor în planificarea
generală.
Condiţii de exercitare
birou individual,
Autonom,
Autonom,
Autonom,
Salariat în sectorul
Autonom,
Autonom,
Autonom,
Angajat în
birou asociat,
birou asociat,
birou asociat,
birou asociat,
privat, angajat în
Birou privat de
birou asociat,
birou
administrația
societate comercială
salariat în sectorul
salariat în sectorul
salariat în
administrația publică
arhitectură,
salariat în
asociat,
publică
de proiectare sau alte privat
privat, angajat în
sectorul privat
angajat al unei
sectorul privat
salariat în
forme de asociere
administrația publică
intreprinderi de
sectorul
construcții,
privat
angajat în
administrația
publică
Regimul de
Recunoaștere automată
recunoastere
cf. Directivei
2005/36/CE
Nivelul de
Formarea de arhitect constă în total, cel puțin, fie în patru ani de studii pe bază de program integral, fie în șase ani de studii, dintre care cel pu țin trei ani pe bază de program integral, într-o universitate sau
calificare cf.
într-o instituție de învățământ comparabilă. Această formare trebuie atestată de reu șita la un examen la nivel universitar.
Directivei
2005/36/CE

12
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

13
UNIUNEA EUROPEANĂ

II.

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Procedurile de validare/certificare a competentelor aplicate de
AC din țările în care profesia/iile sunt reglementate
II.1.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Italia

Profesia de arhitect este reglementată în Italia. Autoritatea competentă pentru profesiile de architect
și architect junior este Ministerul Educației, Univesităților și Cercetării.
Apariția titlului de arhitect junior este o consecin ță a implementării sistemului Bologna în
învățământul superior italian și a obiectivului procesului Bologna de a integra un număr cât mai mare de
absolvenți ai ciclului de studii universitare de licen ță pe pia ța muncii. Astfel, pentru a ob ține titlul de
arhitect junior este necesară diploma de licen ță ( Laurea), în timp ce pentru a obține titlul de arhitect este
necesară atât diploma de licență, cât și diploma de master ( Laurea magistrale).
Deși ultimul studiu privind numărul de arhitecți în Italia a fost publicat în 2009 și datele sunt de la
sfârșitul anului 2008 (anul în care a finalizat studiile universitare de licen ță prima promo ție Bologna), este
interesant de observat faptul că la sfâr șitul anului 2008 erau 136.000 de arhitec ți în Italia, dintre care doar
1000 erau arhitecți juniori, însă numărul acestora a crescut cu 30% doar în ultimul an al studiului,
comparativ cu numărul arhitecților seniori, care a crescut doar cu 3% în acela și interval de timp.
Atestarea în vederea exercitării tuturor profesiilor reglementate în Italia se face pe baza sus ținerii
unui examen de stat. Procedura diferă semnificativ de cea din România, unde dreptul de semnătură se ob ține
după o perioadă de stagiu de 2 ani, urmată de unui examen complex ce constă în: analiza dosarului și a
îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și de onorabilitate , evaluarea portofoliului de lucrări și interviu.
Ordinul arhitecților, planificatorilor, peisagi știlor și conservatorilor (Ordine degli architetti,
pianificatori, paesaggisti e conservatori) este organismul profesional care gestionează registrul
profesioniștilor cu drept de exercitare atât a profesiei de arhitect, cât și de urbanist (planificator teritorial) și
de restaurator/conservator. Secțiunea A cuprinde sectoarele arhitectură, planificarea teritoriului,
peisagistică, conservarea bunurilor arhitectonice și ambientale, cărora le corespund titlurile profesionale de
arhitect, planificator teritorial, peisagist, conservator al bunurilor arhitectonice și ambientale. Secțiunea B
cuprinde sectoarele arhitectură și planificare, cărora le corespund titlurile profesionale de arhitect junior și
planificator teritorial junior.
Profesiile gestionate de Ordinul arhitecților, planificatorilor, peisagi știlor și conservatorilor
sunt: arhitect, arhitect junior, planificator teritorial (urbanist), planificator junior (urbanist junior), peisagist
Înscrierea în registrul profesional este acompaniată de deciziile: «sec țiunea A - sector arhitectură»,
«secțiunea A – sector planificare teritorială», «sec țiunea A – sector peisagistică», «sec țiunea A – sector

14
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

conservarea bunurilor arhitectonice și ambientale», «sec țiunea B – sector arhitectură», «sec țiunea B - sector
planificare».
Procedura de atestare
A. Secțiunea A – profesia de arhitect
Documente necesare înscrierii la examenul de stat pentru obținerea titlului de arhitect :
1. Diploma sau gradul acordate conform articolului 17, punctul 95 din Legea din 15 mai, 1997, nr.
Amendamentele 127 şi, ulterior, sau diplomă de licenţă, conform tabelului A anexat la Decretul
prezidenţial Nr. 328 din 2001, original, copie legalizată sau copii ale actului.
2. Dovada de plată a taxei pentru examenele de admitere în valoare de € .49,58 prevăzute la articolul 2,
alineatul 3 din Decretul Preşedintelui Consiliului de Miniştri din 21 decembrie 1990, sub rezerva
oricăror modificări ulterioare.

3. Solicitanţii au, de asemenea, obligaţia de a plăti o taxă stabilită de fiecare universitate, în conformitate
cu articolul 5 din Legea 24 decembrie 1993, 537. Dovada trebuie să fie ataşat la documentaţia
menţionată mai sus.
4. Documentaţia cu privire la conținutul programului de formare academică se inserează în dosarul
candidatului de către birourile competente ale universită ții sau institutului de învăţământ superior unde
candidatul s-a înscris în vederea susținerii examenului de stat.
Examenul de stat pentru secțiunea A - sectorul arhitectură constă în:
1. O probă practică ce are ca obiect proiectarea unei construc ții civile sau a unei interven ții la scară
urbană.
2. O probă scrisă menită să justifice dimensionarea structurală a probei practice.
3. O a doua probă scrisă ce verifică cunoștințele de tip cultural și de specialitate în domeniul arhitecturii.
4. O probă orală ce constă în comentarii pe tema proiectului elaborat și a aprofundării materiei ce a făcut
obiectul probei scrise, plus aspecte de legislație și deontologie profesională.
B. Secțiunea B – profesia de arhitect junior
Documente necesare înscrierii la examenul de stat pentru obținerea titlului de arhitect junior :
1. Diplomă în arhitectură și construcții sau
2. Diplomă în inginerie civilă și ambientală
Examenul de stat pentru secțiunea B – sectorul arhitectură constă în:
1. O probă practică ce constă în dezvoltarea grafică a unui proiect existent sau în scoaterea în eviden ță a
unui aspect arhitectonic.
2. O probă scrisă ce are ca obiectiv estimarea economico-calitativă a proiectului realizat.
3. O a doua probă scrisă ce constă într-o temă sau probă grafică din materia de specialitate parcursă în
facultate.

15
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

4. O probă orală din materia ce face obiectul probei scrise, plus aspecte de legisla ție și deontologie
profesională.

II.2.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Spania

Conform datelor prezentate de Navaro-Aston și Caven (2012), Spania se situează pe locul trei în
Europa în ceea ce privește numărul de arhitec ți certifica ți – aproximativ 50.000. Cu toate acestea, practica
arhitecturii în Spania este regionalizată, aproximativ jumătate dintre arhitec ți profesând în zonele Madrid și
Barcelona.
Profesia de architect și cea de arhitect tehnic sunt reglementate în Spania, iar autoritatea competentă
este Ministerul Locuinței.
Persoanele care doresc să exercite profesia de arhitect în Spania trebuie să ob țină mai întâi o
diplomă de licență în arhitectură de la o universitate recunoscută de către Ministerul Educa ției și Culturii.
Aceasta este o condiție suficientă, deoarece nu există o recunoa ștere a experien ței ca atare în scopuri
practice ale exercițiului profesiei.
Pe lângă formarea în disciplinele specifice din domeniul arhitecturii, în Spania arhitectul trebuie să
aibă și o formare complementară în ingineria de construc ții, instala ții, montaj, proiectare structurală, studii
de fezabilitate a proiectelor, inspecția tehnică a clădirilor. Practic, arhitectul spaniol este specializat și în
cele patru profesii gestionate la noi de Ministerul Dezvoltării și Administra ției Publice – prin direc ția de
specialitate: auditor energetic pentru clădiri, verificator de proiecte, expert tehnic cu calitatea, responsabil
tehnic cu execuția.
Titlul de arhitect tehnic. Legea9 12/1986 reglementează competențele tehnice ale arhitectului
tehnic, subliniind faptul că acesta este independent și autonom și pe deplin responsabil pentru practica sa.
Printre responsabilitățile sale în temeiul legii recunoașterii profesiei de arhitect tehnic sunt incluse: pot
folosi titlul de antreprenor, validează intervențiile profesional-tehnice în lucrările de construcție, stabilirea
taxelor, drepturilor și responsabilităților tuturor actorilor.
În plus, conform dispozițiilor operaționale din Decretul10 119/1973 din 1 februarie, arhitecții tehnici
înscriși în asociația profesională corespunzătoare pot exercita, de asemenea, funcțiile de decoratori,
reglementate prin Decretul11 regal 902/1977 din 1 aprilie.
Este esențială pentru exercitarea profesiei de architect tehnic aderarea la Colegiul Arhitecților
Tehnici.

9

Ley 12/1986, de 1 de abril, sobre regulación de la atribuciones profesionales de los Arquitectos e Ingenieros técnicos, «BOE» núm. , de 2 de abril
de 1986, páginas 11573 a 11574 (2 págs.)
10
DECRETO 119/1973, de 1 de febrero, Ejercicio de la actividad de decorador por los Arquitectos Técnicos. BOE de 3 de febrero de 1.971
11
Real Decreto regulador de las facultades profesionales de los Decoradores. «BOE» núm. 105, de 3 de mayo de 1977, páginas 9527 a 9527 (1 pág.)

16
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Decretul12 Regal 1837/2008 prezintă în Anexa VIII (Anexa L11a_2) lista alfabetică a profesiilor şi
activităţilor grupate în funcţie de nivelul de pregătire existente în Spania pentru a accede la exercitarea
profesiei, în corelaţie cu nivelurile descrise în articolul 19 (articolul 11 din Directiva 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale).
II.3.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Cehia

În Cehia un arhitect atestat este un profesionist autorizat în conformitate cu Legea 13 360/1992 și este
înregistrat în lista de arhitecti autoriza ți men ținu ți de Camera Cehă a Arhitec ților. Camera Cehă a
Arhitecților eliberează atestate în domeniul arhitecturii, urbanismului și arhitecturii peisajului. Autoritatea
competentă este Czech Chamber of Architects (Camera Cehă a Arhitecților), care este răspunzătoare de
certificarea profesională pentru profesiile de: arhitect, urbanist, arhitect peisagist.
Legislația care reglementează profesia este :
-

Legea14 nr. 360/1992 din 7 mai 1992 privind practica profesională a arhitecților înregistra ți și practica
profesională a inginerilor înregistrați și tehnicienilor ce activează în construc ții, amendată prin Legea
164/1993 și Legea nr. 275/1994.

-

Legea15 nr. 224/2003 privind acordarea licențelor comerciale.

-

Legea nr. 189/2008 privind amendarea legislației referitoare la recunoa șterea calificărilor voca ționale
în Republica Cehă.
Condiții minime de certificare: deținerea unei diplome universitare în domeniul arhitecturii (5 - 6

ani) și a unei experiențe profesionale de minim 3 ani în cazul absolven ților în domeniu sau 5 ani în cazul
celor care au absolvit studii conexe.
Modalitatea de aplicare pentru certificare în Cehia:
1. Depunerea unei aplicații scrise de către: un cetă țean al Republicii Cehe sau un cetă țean al unui stat
membru UE sau al Spațiului Economic European sau Confedera ției Elve țiene.
2. Camera admite un aplicant la examenul de competen ță profesională în termen de 6 luni de la primirea
aplicației scrise, dacă acesta îndeplinește criteriile de formare profesională și de cetă țenie.
3. Cerințele de formare profesională:
a) Studii universitare sau comparabile în domeniul arhitecturii absolvite la o institu ție de învă țământ
superior / universitate recunoscută, cel puțin la nivel de master de certificare, în conformitate cu
12

REAL DECRETO 1837/2008, de 8 de noviembre, por el que se incorporan al ordenamiento jurídico español la Directiva 2005/36/CE, del
Parlamento Europeo y del Consejo, de 7 de septiembre de 2005, y la Directiva 2006/100/CE, del Consejo, de 20 de noviembre de 2006, relativas al
reconocimiento de cualificaciones profesionales, así como a determinados aspectos del ejercicio de la profesión de abogado. BOE núm. 280, 4618546320.
13
ACT no. 360/1992 Coll. of the 7th May 1992 on the Professional Practice of Certified Architects and on the Professional Practice of Certified
Engineers and Technicians Active in Construction as amended by Act no. 164/1993 Coll., Act no. 275/1994 Coll.
14
ACT no. 360/1992 Coll. of the 7th May 1992 on the Professional Practice of Certified Architects and on the Professional Practice of Certified
Engineers and Technicians Active in Construction as amended by Act no. 164/1993 Coll., Act no. 275/1994 Coll.
15
Act no. 224/2003 Coll., Trade licensing act, 2 oct. 1991. Federal Assembly of the Czech and Slovak Federative Republic

17
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

secțiunea 3, alin. a); studiile trebuie să fie conforme cu cerințele stabilite prin punctele 1.2 și 1.3 din
anexa pentru certificare în domeniul arhitecturii, prevăzute în secțiunea 4, sub. 2, alin. a).

b) Studii universitare sau absolvite în cadrul unei instituții de învă țământ comparabilă, într-un domeniu de
studiu prevăzut în Secțiunea 5, subsecțiunea 3, sau într-un domeniu de studiu similar în programul de
studii de licență cu durata de studiu de minim patru ani, sau într-un program de master pentru
certificare, în conformitate cu secțiunea 3, paragraf. b),
c)

Studii universitare sau absolvite în cadrul unei institu ții de învă țământ comparabilă, într-un domeniu
de studiu prevăzut în Secțiunea 5, subsecțiunea 3, la nivcel de program de licență sau program de
master și / sau o școală secundară sau post-secundară tehnică în domenii similare pentru certificare, în
conformitate cu secțiunea 3, paragraf. c).

4. Durată totală de experiență profesională de cel pu țin 3 ani în domeniu dacă aplicantul este absolvent al
unui program de studii universitare de licență sau de master în domeniu, și cel pu țin 5 ani dacă
aplicantul este absolventul unui alt program de studiu.
5. Examenul de competență profesională are drept scop evaluarea cuno știn țelor și competen țelor
necesare practicării profesiei, în particular:
a) Demonstrarea conoștințelor profesionale, dacă acestea nu fac parte din educa ția formală recunoscută a
aplicantului.
b) Demonstrarea cunoștințelor legate de aspectele legale ale practicării profesiei de arhitect.
6. Taxa de certificare: 500 CZK
După promovarea examenului de certificare arhitectul depune un jurământ.
II.4.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Austria

Profesia de arhitect este reglementată în Austria. Autoritatea competentă este: Bundesministerium
für Wirtschaft, Familie und Jugend – Ministerul Federal al Economiei, Familiei și Tineretului 16.
Legea care reglementează profesia de architect în Austria: Legea17 Federală privind Inginerii Civili
publicată în anul 1993.
Accesul la profesia de arhitect în Austria
Pentru accesul la profesia de arhitect (inginer civil) există următoarele condi ții: absolvirea studiilor
universitare de specialitate, experiență de lucru de cel pu țin 3 ani după absolvire, promovarea
examenului de inginer civil.

16

Date de contact: Stubenring 1, Abteilung I/, 31010 Wien, Phone: +43-1 71100, Fax: +43-17142718, Email: service@bmwa.gv.at, URL:
www.bmwa.gv.at.
17
Bundesgesetz über Ziviltechniker (Ziviltechnikergesetz 1993 - ZTG)
StF: BGBl. Nr. 156/1994 (NR: GP XVIII RV 498 AB 1492 S. 153. BR:
4745 AB 4752 S. 580.)

18
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Examenul este oral și poate fi repetat de două ori. El cuprinde teme din următoarele domenii:
legislație austriacă din domeniul administra ției, administrarea afacerii, regulile legale și profesionale
aplicabile în domeniu, etică profesională.
Organizațiile profesionale de la nivelul landurilor sunt:

1. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Vienna 18
2. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Styria and Carinthia 19
3. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Upper Austria and Salzburg 20
4. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Tirol and Vorarlberg 21
II.5.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Marea Britanie

În Marea Britenie, în domeniul arhitecturii sunt două profesii reglementate: architect și tehnolog
arhitect înregistrat. Autoritatățile competente sunt:
Profesia reglementată
Arhitect
Tehnolog arhitect înregistrat

Autoritatea competentă
Consiliul de Înregistrare al Arhitecților - Architects Registration Board 22
Institutul de înregistrare al Tehnologilor Arhitec ți - Chartered Institute of
Architectural Technologists
Atestarea ca arhitect în Marea Britanie se face în urma unui examen organizat în 30 de centre de

testare acreditate de Consiliul de Înregistrare a Arhitec ților. Cel mai cunoscut centru de testare actreditat
este cel de la Institutul Regal al Arhitecților Britanici (Royal Institute of British Architects).
Formarea ca arhitect în Marea Britanie cuprinde trei nivele, cunoscute sub denumirile de Part 1, Part
2 și Part 3. Part 1 corespunde studiilor universitare de licen ță și se ob ține în urma promovării examenului de
licență la univeristatea absolvită. Part 2 corespunde studiilor universitare de masterat și se ob ține în urma
promovării examenului de dizertație la universitatea absolvită. Part 3 corespunde Diplomei avansate de
practică profesională în arhitectură și se obține în urma frecventării unui curs de specialitate organizat de
un furnizor de formare profesonală acreditat de Consiliul de Înregistrare a Arhitec ților și a promovării
examenului final. Abia după promovarea examenului pentru Part 3 arhitectul se poate înregistra în Consiliul
de Înregistrare a Arhitecțilorși poate practica independent profesia.
În vederea atestării arhitectul trebuie să depună o cerere 23 de examinare la Consiliul de Înregistrare a
Arhitecților, însoțită de următoarele documente: Curiculum Vitae, declara ție de eligibilitate,
diploma/diplomele de studii universitare în original sau copie legalizată, foaia matricolă / suplimentul la
diplomă în original sau copie legalizată, copie după actul de identitate (pa șaport), matricea comparativă
18

Lower Austria and Burgenland, Kadam 9, 1040 Vienna, T 01/505 17 81/0
Schönaugasse 7, 8011 Graz, T. 0316/82 63 44/0
20
Kaarstraße 2 / III, 4040 Linz, T. 0732/73 83 94/0
21
Rennweg 1, 6020 Innsbruck, T. 0512/58 83 35
22
8 Weymouth Street, W1W 5BU London, United Kingdom, tel. 0207 580 5861, fax 0207 436 5269, http://www.arb.org.uk
23
http://www.arb.org.uk/Scripts/wysiwyg/ckeditor/ckfinder/userfiles/Images/images/files/Examination%20Application%20Form(2).pdf
19

19
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

partea 1 (studii universitare de licență în arhitectură), matricea comparativă partea 2 (studii universitare de
master în arhitectură), anexă la matricea comparativă ce confirmă numărul de cuvinte utilizate (datată și
semnată), planul de învățământ / programe analitice / calendarul cursurilor, taxa de examinare de 1390 lire, o
fotografie tip pașaport, copie a certificatului de căsătorie dacă și-a schimbat numele, certificatul IELTS de
examinare la limba engleză.
După promovarea examenului, arhitectul trebuie să depună o cerere de înregistrare la Consiliul de
Înregistrare a Arhitecților. Aplicația se poate face online 24 sau prin poștă25. Pentru aplicația prin poștă
formularul de aplicație se poate downloada la acest link: http://www.arb.org.uk/Upload/40127-ARB-FormE-UK-PR.pdf. Cererea trebuie să fie însoțită de o copie după cartea de identitate, adresa oficială a sediului
unde își exercită profesia, dovada calificărilor corespunzătoare celor trei nivele (Part 1, Part 2 și Part 3) și
dovada achitării taxelor de aplicare (35 lire) și de înregistrare (246 lire plătibile în patru tran șe).
Atestarea ca tehnolog arhitect înregistrat se face de către Institutul de înregistrare al Tehnologilor
Arhitecți. Solicitantul trebuie să facă dovada competen ței fie ca tehnolog arhitect, fie ca tehnician arhitect,
pe baza unui document care se numește: Înregistrarea performanței profesionale și ocupaționale - The
Professional and Occupational Performance (POP) Record. În urma aplica ției tehnologul arhitect trebuie să
promoveze un interviu profesional organizat de autoritatea competentă.
II.6.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Danemarca

Profesia de architect nu este reglementată în Danemarca, motiv pentru care nu există nicio autoritate
competentă în acest domeniu. De asemenea, nici titlul de arhitect nu este protejat profesional în această țară.
Există Asociația Daneză a Arhitecților, ai cărei membri utilizează titlul de arhitect.
Funcția de arhitect nu este restricționată și nu necesită atestare, conform legisla ției daneze.
Cu alte cuvinte, absolventul unui program de studii universitare acreditat în arhitectură are dreptul să
profeseze în Danemarca liber, deoarece profesia de arhitect nu este reglementată.
Arhitectul poate să se înscrie în Asociația Arhitec ților din Danemarca. Cum profesia nu este
reglementată, Asociația Arhitecților îi va elibera un certificat de Arhitect Membru al Asocia ției Arhitec ților
(MAA). Acest certificat însă nu îi dă posesorului niciun fel de drepturi suplimentare, deoarece Asocia ția
Arhitecților nu este autoritate competentă, ci doar o simplă asocia ție profesională. Înscrierea în Asocia ția
arhitecților nu este obligatorie.
II.7.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Olanda

În Olanda profesia de arhitect nu este reglementată. Titlul de arhitect este protejat, dar activită țile și
serviciile de arhitectură nu sunt rezervate posesorilor acestui titlu. În acest stat legisla ția se centrează pe
24
25

http://www.arb.org.uk/i-want-to-register
UK Qualifications, 8 Weymouth Street, London, W1W 5BU, T: 020 7580 5861 F: 020 7436 5269 E: info@arb.org.uk W: www.arb.org.uk

20
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

siturile de construcții și pe clădiri. Profesioni știlor care operează în domeniul construc țiilor nu le sunt
impuse reglementări, sau acestea sunt extrem de vagi. Realizarea activită ților de construc ții este deschisă
oricărui operator, dar proiectele de construc ție depuse sunt analizate amănun țit de către autorită țile locale.
Spre exemplu, nu există obligativitatea ca un proiect de construc ție să fie trimis de către un arhitect
către autoritățile locale. Autoritățile locale au propriii lor exper ți în inginerie civilă și activită ți arhitecturale
care verifică viabilitatea tehnică a proiectului, și monitorizează complian ța acestuia cu regulile de planificare
urbană. Autoritățile locale sunt cele care autorizează sau resping proiectul, nu arhitectul.
Reglementare privind experiența profesională – va inta în vigoare începând cu data de 31
decembrie 2014.
Orice student care absolvă după 31 decembrie 2014 și vrea să se înscrie în Țările de Jos în calitate de
arhitect, designer de mediul urban, gradina si arhitect peisagist, sau arhitect de interior este obligat să
finalizeze o perioadă de experiență profesională. Perioada experiență profesională pregătește studenții
pentru exercitarea satisfăcătoare a profesiei lor. După această perioadă, în care dobândesc doi ani de
experiență profesională, în practică, sub supravegherea de designeri cu experienta, active (mentori), se pot
inscrie in Registrul Arhitectilor.
Biroul Architectenregister are obligația legală să elaboreze norme detaliate pentru structura acestei
perioade. Aceste reguli vor fi plasate sub normele profesionale publicate în anul 2012 privind perioada de
experiență. Prin aceasta, Biroul Architectenregister pune în aplicare titlurile academice (Architects) Act
(WAT), lege care a fost modificată în anul 2012. Reglementările oferă claritate cu privire la nivelul de
cunoștințe, înțelegere și aptitudini pe care o persoană care a trecut prin perioada de doi ani de experiență
profesională ar trebui să aibă. Acesta oferă, de asemenea, un răspuns clar cu privire la structura acestei
perioade, supravegherea mentorului statutara necesară și modul în care perioada de experiență profesională
trebuie să fi încheiată.
O bază importantă pentru reglementărilor în ceea ce privește conținutul este recomandarea publicată
în martie 2011 de către grupul de proiect WAT prin ordin al Biroului Architectenregister și Arhitectul șef de
guvern. În 2012, Biroul Architectenregister va implica toate instituțiile de învățământ, în pregătirea
regulamentării experienței profesionale. Organizațiile profesionale sunt, de asemenea, un partener de
discuție importantă. În plus, vor fi organizate întâlniri în întreaga țară, în viitorul apropiat. Toate persoanele
înregistrate în registru și alte părți interesate pot prezenta punctul de vedere cu privire la conținutul și pune
întrebările lor la Biroul Architectenregister. Reglementările vor fi armonizate cu aceasta intrare.
II.8.

Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Germania

21
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Atestarea și certificarea în profesia de arhitect în Germania este reglementată de legisla ția landurilor.
Profesia de arhitect este reglementată în majoritatea landurilor, cu două excep ții: în landul Hesse și în landul
Rinul de Nord – Westphalia titlul de arhitect este protejat, dar profesia nu este reglementată.
În conformitate cu legislația care reglementează profesia de arhitect, titlul de arhitect este protejat.
Titlul este acordat după înregistrarea în registrul arhitectilor, gestionat de camera arhitecților din landul
respectiv. Înregistrarea este legată de apartenența la una dintre camerele arhitecților de land.
Înregistrarea în registrul arhitecților gestionat de oricare dintre camerele arhitec ților din orice land
din Republica Federală Germania se acordă la cerere pe baza dovezilor ce cuprind diploma, certificatul de
examinare sau alte dovezi relevante în domeniul arhitecturii în conformitate cu articolul 46, 47 și 49 din
Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și experiență practică relevantă de 2
ani (în Saarland 3 ani). Aplicarea pentru atestare și certificare profesională intră sub inciden ța camerelor
profesionale relevante din cele 16 landuri:
1. Architektenkammer Baden-Württemberg26
2. Bayerische Architektenkammer 27
3. Architektenkammer Berlin28
4. Brandenburgische Architektenkammer 29
5. Architektenkammer der Freien Hansestadt Bremen 30
6. Hamburgische Architektenkammer 31
7. Architekten- und Stadtplanerkammer Hessen32
8. Architektenkammer Mecklenburg-Vorpommern33
9. Architektenkammer Niedersachsen34
10. Architektenkammer Nordrhein-Westfalen35
11. Architektenkammer Rheinland-Pfalz36
12. Architektenkammer des Saarlandes37

26

Danneckerstraße 54, 70182 Stuttgart, Tel: 0711 / 21 96 -0, Fax: 0711 / 21 96 -103, E-Mail: info@akbw.de, Internet: www.akbw.de
Waisenhausstraße 4, 80637 München, Tel: 089 / 13 98 80 -0, Fax: 089 / 13 98 80 -99, E-Mail: info@byak.de, Internet: www.byak.de
28
Alte Jakobstraße 149, 10969 Berlin, Tel: 030 / 29 33 07 -0, Fax: 030 / 29 33 07 -16, E-Mail: kammer@ak-berlin.de, Internet: www.ak-berlin.de
29
Kurfürstenstraße 52, 14467 Potsdam, Tel: 0331 / 27 59 10, Fax: 0331 / 29 40 11, E-Mail: info@ak-brandenburg.de, Internet: www.akbrandenburg.de
30
Geeren 41/43, 28195 Bremen, Tel: 0421 / 17 00 07, Fax: 0421 / 30 26 92, E-Mail: info@architektenkammer-bremen.de, Internet:
www.architektenkammer-bremen.de
31
Grindelhof 40, 20146 Hamburg, Tel: 040 / 44 18 41 -0, Fax: 040 / 44 18 41 -44, E-Mail: info@akhh.de, Internet: www.akhh.de
32
Bierstadter Straße 2, 65189 Wiesbaden, Tel: 0611 / 17 38 -0, Fax: 0611 / 17 38 -40, E-Mail: info@akh.de, Internet: www.akh.de
27

33

Alexandrinenstraße 32, 19055 Schwerin, Tel: 0385 / 590 79 -0, Fax: 0385 / 590 79 -30, E-Mail: info@architektenkammer-mv.de, Internet:
www.architektenkammer-mv.de
34
Friedrichswall 5, 30159 Hannover, Tel: 0511 / 280 96 -0, Fax: 0511 / 280 96 -19, E-Mail: info@aknds.de, Internet: www.aknds.de
35
Zollhof 1, 40221 Düsseldorf, Tel: 0211 / 49 67 -0, Fax: 0211 / 49 67 -99, E-Mail: info@aknw.de, Internet: www.aknw.de
36
Hindenburgplatz 6, 55118 Mainz, Tel: 06131 / 99 60 -0, Fax: 06131 / 61 49 26, E-Mail: lgs@akrp.de, Internet: www.akrp.de
37
Neumarkt 11, 66117 Saarbrücken, Tel: 0681 / 954 41 -0, Fax: 0681 / 954 41 -11, E-Mail: info@aksaarland.de, Internet: www.aksaarland.de

22
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

13. Architektenkammer Sachsen38
14. Architektenkammer Sachsen-Anhalt39
15. Architekten- u. Ingenieurkammer Schleswig-Holstein40
16. Architektenkammer Thüringen41

38

Goetheallee 37, 01309 Dresden, Tel: 0351 / 317 46 -0, Fax: 0351 / 317 46 -44, E-Mail: dresden@aksachsen.org, Internet: www.aksachsen.org
Fürstenwall 3, 39104 Magdeburg, Tel: 0391 / 536 11 – 0, Fax: 0391 / 536 11 – 13, E-Mail: info@ak-lsa.de, Internet: www.ak-lsa.de
40
Düsternbrooker Weg 71, 24105 Kiel, Tel: 0431 / 570 65 -0, Fax: 0431 / 570 65 -25, E-Mail: info@aik-sh.de, Internet: www.aik-sh.de
41
Bahnhofstraße 39, 99084 Erfurt, Tel: 0361 / 210 50 -0, Fax: 0361 / 210 50 -50, E-Mail: info@architekten-thueringen.de, Internet:
www.architekten-thueringen.de
39

23
UNIUNEA EUROPEANĂ

III.

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Procesele de recunoștere a calificărilor dobândite în alte state
membre ale Uniunii Europene

III.1.

Cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor /profesiilor reglementate în

Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene există instrumente clare ce favorizează transferul calificărilor şi
competenţelor în scopuri academice sau profesionale. Scopul implementării acestor instrumente este
facilitarea dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor, mai exact asigurarea dreptului individului de a exercita o
activitate profesională sau de a se forma într-un stat membru.
Există două tipuri de astfel de instrumente: a) sistemul de recunoaştere a calificărilor pentru
profesiuni reglementate și b) instrumente care vizează să asigure vizibilitatea competenţelor şi calificărilor la
scară europeană: Europass şi punctele naţionale de referinţă pentru calificări profesionale.
În fiecare stat membru există două puncte de informare, respectiv Punctul Naţional de Referinţă
pentru calificări profesionale şi Reţeaua ENIC-NARIC.
O persoană care a studiat într-o țară membră UE poate cere recunoa șterea în altă țară membră UE,
cu scopul de a-și continua studiile sau de a-și exercita profesia. Recunoaşterea calificărilor este
responsabilitatea organismelor de recunoaştere, existente în fiecare ţară. Există două feluri de recunoaştere
“internaţionala”:
•

Recunoaşterea academică, care permite persoanei să urmeze sau să continue studiile sau îi conferă
dreptul de a folosi un titlu naţional sau un grad în ţara gazdă pe baza titlului sau gradului dobândit în
ţara de origine;

•

Recunoaşterea profesională se referă la metodologiile şi procedurile de evaluare în scopul
practicării profesiei/ ocupaţiei.
Recunoaşterea academică şi recunoaşterea profesionala au obiective diferite şi în majoritatea statelor

membre UE sunt abordate diferit, cu instrumente diferite. Fiecare țară UE are propriul sistem de profesii
reglementate. Astfel, o profesie poate fi reglementată într-o țară membră UE și poate să nu fie reglementată
în alta. În țara în care profesia nu este reglementată, solicitantul trebuie să meargă pe linia recunoa șterii
academice pentru a-și exercita profesia, în timp ce în țara în care profesia nu este reglementată se merge pe
linia recunoașterii profesionale. Pentru arhitect, dacă profesia este reglementată în statul membru de origine se
recunoaște titlul profesional, iar dacă profesia nu este reglementată i se recunoaște titlul profesional doar dacă
arhitectul a realizat activități în domeniul arhitecturii cel puțin doi ani consecutivi din ultimii 10.
În cazul profesiei de arhitect condi țiile minime de formare sunt armonizate la nivel european prin
Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a

24
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Consiliului Europei, profesia intrând în categoria a șa-numitelor profesii sectoriale. Directiva 2005/36/CE
privind recunoașterea calificărilor profesionale prevede două situații: arhitecții care doresc să practice
profesia cu caracter permanent, respectiv arhitec ții care doresc să practice profesia cu caracter temporar în
alt stat membru UE.
De asemenea, regulile stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale se aplică diferit, astfel:
1. Dacă cetățeanul dorește să lucreze sau să studieze într-un alt stat membru UE – regulile stabilite de
Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică doar pentru arhitecții
cu formarea profesională finalizată care doresc să- și exercite profesia în alt stat membru UE, nu și celor
care doresc să-și continue studiile în alt stat membru UE. Ace știa din urmă trebuie să se adreseze
Centrelor de Informare de Recunoaștere Academică (NARIC) pentru informa ții legate de recunoa șterea
academică a diplomelor - http://www.enic-naric.net/.
2. Cetățenia cetățeanului – regulile stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale se aplică doar cetățenilor a 30 de țări: cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, plus
Islanda, Norvegia și Lichtenstein. Pentru a beneficia de prevederile Directivei 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale , la momentul aplicării pentru recunoaștere, arhitectul trebuie
să fie cetățean al uneia dintre aceste țări. Se aplică de asemenea și celor cu na ționalitate dublă.
Exemplu: un arhitect cetățean brazilian care are și cetă țenie portugheză. Directiva se aplică și
cetățenilor altor țări (în afara celor 30) care sunt membri ai familiei unui cetă țean UE. Exemplu: Un
arhitect brazilian care deține o diplomă de arhitect ob ținută în Portugalia, casătorit cu un cetă țean
portughez. Dacă familia decide să se staabilească în Fran ța, cetă țeanul poate beneficia de
recunoașterea profesiei de arhitect în Franța conform Directivei 2005/36/CE privind recunoa șterea
calificărilor profesionale.
3. În ce țară a fost obținută calificarea - Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale se aplică doar dacă arhitectul a obținut calificarea profesională în unul dintre cele 30 de
state prevăzute de directivă. Se consideră calificarea profesională de arhitect ob ținută într-un stat
membru dacă cetățeanul a obținut o diplomă de absolvire a unui program de studii în arhitectură, cu
durata minimă prevăzută în directivă, într-un stat membru UE. Nu se aplică pentru cetă țenii UE care au
obținut calificarea profesională în alt stat. Exemplu: Un cetățean francez care a obținut calificarea de
arhitect în Canada și dorește să practice arhitectura în Fran ța – pentru recunoa șterea calificării lui
se supune legislației naționale a Franței.
a) Furnizarea temporară de servicii în profesia de arhitect
Arhitectul care este legal stabilit într-un stat membru și dore ște să furnizeze temporar servicii în
domeniul arhitecturii în alt stat membru UE va face acest lucru conform prevederilor Directivei 2005/36/CE

25
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

privind recunoașterea calificărilor profesionale referitoare la furnizarea temporară de servicii. Regulile
pentru furnizarea temporară de servicii sunt mult mai flexibile decât cele pentru stabilire.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un arhitect pentru furnizarea temporară de servicii
profesionale într-un alt stat membru UE sunt:
-

Să fie stabilit legal într-unul dintre cele 27 de state membre UE sau într-una dintre țările: Norvegia,
Islanda, Lichtenstein. În acest caz arhitectul beneficiază de recunoa ștere automată a calificării, dacă
posedă calificarea provăzută de statul membru respectiv în Anexa 5 a Directivei 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale. Această calificare trebuie să atesteze o formare cel pu țin de
nivelul minim stabilit de Directivă.

-

Este fizic pe teritoriul statului membru UE în care dore ști să prestezi activitatea preofesională
temporară.
Conform definiției din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale , o

persoană este legal stabilită dacă îndepline ște toate condi țiile pentru a practica profesia într-un stat membru
și dacă nu este subiectul niciunei restric ții, chiar și temporare, a dreptului de practică profesională.
Solicitantul poate fi legal stabilit într-un stat membru UE ca angajat sau ca profesionist autonom și nu este
obligatoriu să practice activ profesia în momentul aplica ției.
Exemplu: Un arhitect francez înscris în registrul profesional al arhitec ților din Fran ța este legal
stabilit chiar dacă nu practică activ profesia în momentul respectiv în Fran ța. Acesta poate cere dreptul de
prestare temporară de servicii în Germania. Pe de altă parte, dacă arhitectul nu este înscris în registrul
profesional, nu este considerat legal stabilit.
Declarația. Pentru prima prestare temporară de servicii pe teritoriul unui stat membru UE, este
posibil să fie necesară depunerea unei declara ții prin care arhitectul să informeze autoritatea competentă din
statul respectiv despre această intenție. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale nu obligă statele membre UE să solicite o astfel de declara ție, este o op țiune pe care fiecare stat
o poate aplica în limitele directivei. Dacă statul membru alege să solicite o astfel de declara ție, aceasta este
valabilă timp de un an. După aceea, dacă arhitectul dore ște să furnizeze în continuare servicii în regim
temporar, este necesar să depună o nouă declaraie, de asemenea valabilă un an.
Declarația trebuie să fie redactată în scris, dar poate fi trimisă atât ca scrisoare, cât și ca fax, e-mail
etc. Ea poate fi trimisă oricând înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciului profesional. În unele state
membre UE trebuie luat în considerație faptul că este necesar un timp de până la 5 luni pentru a o examina.
Pentru a afla care este autoritatea competentă din statul membru către care trebuie să trimită
declarația pentru prestarea temporară de servicii rofesionale, arhitectul poate consulta punctele na ționale de
contact42.
42

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/docs/contact-points/infopoints_en.pdf

26
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

În declarație se includ următoarele informații: numele complet, informa ții de contact (adresă, număr
de telefon, adresă de e-mail etc.), cetă țenia, profesia pentru care cetă țeanul este calificat în statul membru
UE unde este stabilit legal și profesia pe care dore ște să o exercite în statul membru gazdă. De asemenea
trebuie furnizate informații legate de asigurarea de răspundere profesională: numele companiei de asigurări
și numărul de contact. De asemenea, se menționează dacă arhitectul dore ște să presteze temporar activită ți
profesionale pe teritoriul respectivului stat membru pentru prima dată sau dacă aplică pentru o înnoire a
autorizației.
Statul membru gazdă nu poate sub nicio formă să-i ceară solicitantului să precizeze în declaraie locul
și/sau data și/sau durata serviciului prestat pe teritoriul său, nici să furnizeze o adresă de pe teritoriul său
unde își va desfășura activitatea.
Documente ce por fi solicitate odată cu declara ția:
-

Dovada naționalității

-

Un document care să certifice faptul că arhitectul este legal stabilit într-un stat membru și că nu are
interdicție de a practica profesia nici măcar temporară – atestat de la autoritatea competentă din statul
membru de stabilire și copie după certificatul de liberă practică (drept de semnătură).

-

Evidența calificărilor profesionale

-

Dovada că nu a fost condamnat niciodată pentru fapte deosebit de grave, daca dore ște să lucreze în
domenii de înaltă securitate și statul membru UE solicită acela ți lucru și pentru cetă țenii săi.
Autoritatea competentă din statul membru gazdă nu poate solicita originale ale documentelor, dar

poate cere copii legalizate ale documentelor principale, cum ar fi calificările profesionale și documentele
care dovedesc experiența profesională. Dacă cetă țeanul nu poate furniza copii legalizate ale acestora
autoritatea competentă are obligația de a verifica autenticitatea documentelor respective prin consultare cu
statul membru UE unde solicitantul este legal stabilit.
În cazul profesiei de arhitect nu este necesară solicitarea de traduceri autorizate ale documentelor,
deoarece calificările sunt cuprinse în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale cu denumirile lor originale, și pot fi verificate cu u șurin ță de către autoritatea competentă.
Dacă titlul profesional deținut de arhitect nu se regăse ște în Anexa V la Directiva 2005/36/CE
privind recunoașterea calificărilor profesionale , acesta nu beneficiază de recunoa ștere automată și
calificarea acestuia va fi examinată de autoritatea competentă din statul membru gazdă. În acest caz
autoritatea competentă poate solicita următoarele tipuri de informa ții despre formarea profesională a
cetățeanului: durata totală a studiilor, disciplinele studiate și numărul de ore, raportul dintre cursurile
teoretice și aplicațiile practice, experien ța profesională, , formarea continuă – cursuri și seminarii urmate
pentru completarea studiilor.
Decizia autorității competente poate fi de mai multe feluri:

27
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

1. Autoritatea competentă poate decide să nu verifice calificarea profesională a solicitantului și să-i acorde
dreptul de furnizare temporară de servicii.
2. Autoritatea competentă poate decide să verifice calificarea profesională a solicitantului și:
b) Să-l autorizeze să furnizeze serviciul
c) Să-i interzică să furnizeze serviciul
d) Să-i solicite să adopte măsuri adiționale – în acest caz doar după ce au fost îndeplinite aceste măsuri
solicitantul va fi informat e decizia autorită ții competente, care poate fi fie de autorizare pentru
furnizarea de servicii, fie de interdic ție.
Măsurile compensatorii. Autoritatea competentă îl poate obliga pe arhitect la adoptarea unor măsuri
adiționale dacă există diferențe substanțiale între formarea profesională absolvită de acesta și cea din țara
gazdă. Acestea se adoptă doar în cazul în care experien ța profesională a cetă țeanului și/sau cursurile de
formare profesională continuă absolvite nu sunt de natură a compensa diferen țele de formare ini țială.
Măsurile compensatorii pot fi fie sub forma unui test de aptitudini, fie sub forma unei perioade de stagiu
profesional.
Termenul în care autoritatea competentă din statul membru gazdă ia o decizie referitoare la
furnizarea temporară de servicii profesionale este situat între o lună de la primirea aplica țiilor și a
documentelor suport (în cazul în cafre nu există probleme de procesare a dosarului) și patru luni de la
primirea aplicațiilor și a documentelor suport (în cazul în cafre sunt întâmpinate probleme de procesare a
dosarului). Dacă autoritatea competentă decide aplicarea de măsuri compensatorii, decizia va fi luată abia
după îndeplinirea de către arhitect a acestei condi ții. În acest caz aplicantul trebuie să adopte măsurile
compensatorii în luna imediat următoare deciziei.
Dacă arhitectul îndeplinește toate condițiile legate de libertatea furnizării de servicii, prevăzute de
legislația națională a statului membru gazdă de transpunere a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea
calificărilor profesionale, și autoritatea competentă nu răspunde în perioada prevăzută, după ce această
perioadă s-a încheiat el poate furniza serviciul pe teritoriul statului membru gazdă.
În timpul furnizării temporare de servicii pe teritoriul unui stat membru UE arhitectul trebuie să
respecte toate regulile profesionale și de conduită rela ționate cu profesia sa, în vigoare în respectivul stat. În
schimb este exceptat de obligația de a se înregistra la organiza ția sau forul profesional relevant din statul
respectiv și de asigurarea de răspundere profesională.
b) Exercitarea profesiei de arhitect cu caracter permanent pe teritoriul unui alt stat membru UE
Cănd un arhitect dorește să se stabilească într-un alt stat membru UE pentru a-şi exercita profesia
calificarea lui va fi verificată mai amănun țit și formalită țile pe care trebuie să le îndeplinească sunt mai
complexe. Pentru a afla care este autoritatea competentă din statul membru către care trebuie să trimită

28
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

dosarul pentru recunoașterea calificării profesionale, arhitectul poate consulta punctele na ționale de
contact43.
Documentele care trebuie să însoțească aplicația sunt:
-

Dovada naționalității

-

Dovada atestării competențelor profesionale sau calificării care îi da cetă țeanului acces la profesia de
arhitect

-

Dovada experienței profesionale în cazul în care calificarea este ob ținută într-un al treilea stat nonmembru UE și este deja recunoscută într-un alt stat membru UE – în acest caz autoritatea competentă
din statul în care arhitectul dorește să se stabilească poate solicita un certificat eliberat de autoritatea
competentă din statul membru UE în care el are deja calificarea recunoscută, care să ateste că acesta șia exercitat profesia pe teritoriul respectivului stat membru UE timp de cel pu țin 3 ani.

-

Dovada integrității profesionale, reputației și bancare – o declara ție din care să reiasă că nu a fost
suspendat de la practicarea profesiei datorită unor abateri profesionale grave sau penale.

-

Certificat medical din care să reiasă că starea de sănătate îi permite practicarea în bune condi ții a
profesiei, după caz.

-

Dovada situației financiare și asigurarea de sănătate.

-

Certificat de conformitate – emis de statul membru de origine și care să ateste coresponden ța dintre
calificarea solicitantului și cea cuprinsă în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea
calificărilor profesionale.

-

În cazul în care calificarea arhitectului nu este prevăzută în Anea V sau VI sau în alte situa ții specifice
descrise de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale – un atestat emis de
statul membru de origine privind exercitarea efectivă și legală a profesiei timp de cel pu țin 3 ani
consecutivi din ultiii cinci ani. În anumite cazuri, atestatul trebuie de asemenea să stipuleze că
solicitantul este autorizat să folosească titlul de arhitect în statul membru de origine înainte de data
stipulată în Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale pentru statul
membru respectiv.
Autoritatea competentă din statul membru gazdă nu poate solicita originale ale documentelor, dar

poate cere copii legalizate ale documentelor principale, cum ar fi calificările profesionale și documentele
care dovedesc experiența profesională. Dacă cetă țeanul nu poate furniza copii legalizate ale acestora
autoritatea competentă are obligația de a verifica autenticitatea documentelor respective prin consultare cu
statul membru UE unde solicitantul este legal stabilit.

43

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/docs/contact-points/infopoints_en.pdf

29
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

În cazul profesiei de arhitect nu este necesară solicitarea de traduceri autorizate ale documentelor,
deoarece calificările sunt cuprinse în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale cu denumirile lor originale, și pot fi verificate cu u șurin ță de către autoritatea competentă.
Perioada de procesare a aplicației. În primul rând autoritatea competentă trebuie să informeze
aplicantul în termen de o lună în legătură cu primirea aplica ției și dacă există documente lipsă. Autoritatea
competentă trebuie să ia o decizie într-un temen de maxim trei luni de la primirea dosarului complet, pentru
cazurile care se încadrează în regulile de recunoa ștere automată, și în maxim cinci luni pentru cazurile care
se încadrează în regulile generale de recunoa ștere.
Recunoașterea îi dă arhitectului dreptul de a-și practica profesia pe teritoriul respectivului stat
membru UE la fel ca orice alt cetățean al statului respectiv care beneficiază de acela și drept. Cu alte cuvinte,
el trebuie să se supună acelorași legi, reglementări, prevederi administrative și cod de practică profesională,
cărora se supun și cetățenii statului membru UE gazdă.
Recunoașterea automată a calificării de arhitect
Pentru a beneficia de recunoaștere automată, arhitectul trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
-

Să dețină o calificare precizată de statul membru respectiv în Directiva 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale, Anexa V.

-

Această calificare trebuie să ateste o perioadă de formare care îndepline ște cerin țele minime stabilite de
Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale . Acest lucru este valabil, de
regulă, dacă formarea universitară a candidatului a început după anul de referin ță cuprins în Anexa V la
calificarea și statul membrul UE respectiv, și nu înainte de acesta.
Exemplu:Un arhitect spaniol care deține o calificare formală „titulo oficial de arquitecto” ob ținută la
Universidad Europea de Madrid, și care și-a început studiile cel mai devreme în anul universitar
1998/1999 (Anexa V, punctul 5.1.7.) poate beneficia de recunoaștere automată.
Un arhitect italian ce deține calificarea formală „laurea specialistica di architettura” ob ținută la
Politechico di Bari și care și-a început studiile după anul universitar 1999/2000, dar nu a ob ținut
„diploma di abilitazione all ezercizio indiependente della professione”, necesară în Italia în
completarea calificării universitare (Anexa V, punctul 5.1.7.), nu poate beneficia de recunoa ștere
automată.
SOLVIT este o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE

conlucrează, fără utilizarea procedurilor legale, pentru a rezolva problemele apărute de aplicarea
necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă de către autorităţile publice. In fiecare stat, membru al
Uniunii Europene, există un centru SOLVIT, care furnizează aceste servicii în mod gratuit. SOLVIT se
ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate

30
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

publică pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod
necorespunzător. Domeniile în care frecvenţa problemelor este mare şi există reclamaţii pentru a fi tratate
prin SOLVIT sunt: recunoaşterea profesională a calificărilor şi diplomelor; accesul la educaţie; permise de
şedere; drepturile la vot; securitatea socială; drepturile de ocupare a unui loc de muncă; permisele de
conducere; înregistrarea vehiculelor cu motor; controlul de frontieră; accesul pe piaţă al produselor; accesul
pe piaţă al serviciilor; stabilirea ca independent; achiziţiile publice; impozitarea; libera circulaţie a
capitalurilor şi a plăţilor.
In fiecare stat membru al Uniunii Europene există un centru SOLVIT 44 care furnizează aceste servicii
în mod gratuit..
Orice reclamaţie prin SOLVIT implică pentru rezolvare patru etape:
Etapa 1 – acceptarea cazului, se verifică baza legală, dacă documentele incluse în bază de către centrul de
origine nu sunt suficiente se solicită documente suplimentare;
Etapa 2 – obţinerea soluţiei: se contactează autoritatea competentă implicată în cazul reclamat şi se
colaborează cu aceasta în vederea obţinerii unei soluţii corecte şi în conformitate cu legislaţia europeană;
Etapa 3 – propunerea soluţiei (implementată sau nu) - soluţia trebuie să fie reală, practică şi în conformitate
cu legislaţia europeană;
Etapa 4 – dacă soluţia nu a fost implementată în momentul propunerii, se face monitorizarea acesteia - un
caz este soluţionat, doar atunci când soluţia este implementată şi rezolvă problema clientului.
Statele membre ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a se asigura că persoanele fizice şi
întreprinderile pot face uz în mod eficient de drepturile lor legate de piaţa unică, garantând o aplicare eficace
şi o punere în executare a legislaţiei privind piaţa unică de către instanţele naţionale, prin furnizarea de
informaţii de bună calitate, instrumente şi proceduri de e-guvernare, precum şi prin realizarea de investiţii în
mecanisme destinate soluţionării rapide a problemelor. Potenţialul SOLVIT este încă insuficient exploatat ca
instrument cheie de soluţionare a problemelor la nivel naţional/european, parţial din cauza personalului
insuficient din diverse centre ale SOLVIT şi în aceeaşi măsura datorită informării insuficiente a cetăţenilor
europeni despre competenţele acestor centre.
Centrele SOLVIT din cele opt state membre cuprinse în acest ghid sunt:
SOLVIT Italia: Presidenza Consiglio Ministri, Dipartimento Politiche Comunitarie, Piazza Nicosia 20, IT 00186 Roma, Tel. +39 06 677 95 844, Fax. +39 06 677 95 044, solvit@palazzochigi.it
SOLVIT Republica Cehă: Odbor vnitřního trhu a služeb EU, Ministerstvo průmyslu a obchodu, Na
Františku 32, CZ - 11015 Praha 1, Tel. +420 22 422 1701, Fax. +420 22 485 3079, solvit@mpo.cz

44

În România Centrul SOLVIT are ca date de contact: Guvernul României, Departamentul pentru Afaceri Europene, Bvd. Aviatorilor nr. 50A,
Sector 1, Bucureşti 011854, România, Tel.:+4021.308.53.60, Fax:+4021.318.55.24, E-mail: solvit@dae.gov.ro

31
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

SOLVIT Danemarca: Danish Business Authority (Internal Market Centre), Langelinie Allé 17, DK - 2100
Copenhagen, Tel. +45 35 46 62 00 (the hotline), Tel. +45 35 46 66 16, Tel. +45 35 46 66 73,
SOLVIT@erst.dk
SOLVIT Germania: Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie, Scharnhorststr. 34-37, DE 10115 Berlin, Fax. +49 3018 615 5379, solvit@bmwi.bund.de
SOLVIT Spania: SOLVIT – España, Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperación, Serrano Galvache
26, ES - 28033 Madrid, Tel. +34 91 379 9999, Fax. +34 91 394 8684, solvit@ue.maec.es
SOLVIT Olanda: Ministerie van Economische Zaken, Landbouw en Innovatie, Bezuidenhoutseweg 30,
Postbus

20101,

NL

-

2500

EC,

Den

Haag,

Tel.

+31

70

379

7708,

Fax. +31 70 379 7014, solvit@mineleni.nl
SOLVIT Austria: Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend, SOLVIT Center, Abteilung
C1/2, Stubenring 1, AT - 1010 Wien, Tel. +43 1 71100-5119, Tel. +43 1 71100 – 5293, Tel. +43 1 711005187, Fax. +43 1 71100-2207, solvit@bmwfj.gv.at
SOLVIT Marea Britanie: Department for Business, Innovation and Skills, 1 Victoria Street, UK - London
SW1H

0ET,

Tel.

+44

20

7215

2833,

Fax.

+44

20

7215

2234

solvit@bis.gsi.gov.uk
III.2.

Recunoașterea calificării de arhitect în Italia

Italia a implementat Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale prin
Decretul legislativ nr. 206 din 6 noiembrie 2007 45. Prin acest decret se stabilesc regulile pe baza cărora
cetăţenii statelor membre UE pot exercita pe teritoriul Italiei profesia reglementată pentru care sunt calificaţi
în statul membru de origine. Textul transpunerii se referă la asa numitele profesii “reglementate” definite la
art. 4, alin. 1, lit. a) din acest decret. Decretul se aplică solicitanţilor statelor membre ale Uniunii Europene,
care doresc să exercite pe teritoriul naţional italian, ca angajaţi sau autonomi –inclusiv liberi profesionişti, o
profesie reglementată in baza unei calificări profesionale,o bţinute într-un stat membru al Uniunii Europene
şi condiţiile în care se va permite exercitarea acestei profesii. De asemenea, certificarea competenţelor se
realizează în baza unor acte normative cu caracter general.
Profesia pe care solicitantul doreşte să o exercite pe teritoriul italian va fi cea pentru care a fost
calificat în statul membru de origine în cazul în care activităţile sunt comparabile şi poate fi exercitată în
regim de stabilire sau de prestare transfrontalieră temporară şi ocazională.

45

“Attuazione della direttiva 2005/36/CE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali, nonche' della direttiva 2006/100/CE che adegua
determinate direttive sulla libera circolazione delle persone a seguito dell'adesione di Bulgaria e Romania”

32
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Pe baza prevederilor art. 56, alin. 4, şi art. 57 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea
calificărilor profesionale, Departamentul pentru coordonarea politicilor comunitare de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri este coordonator naţional şi Punct Naţional de Contact 46.
Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale de arhitect, Directiva 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale oferă un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului
formării şi care prevede recunoaşterea automată.
Pentru recunoaşterea în sistemul general, cererea de recunoaştere este adresată Autorităţii
Competente din Statul Membru gazdă (Italia). Această cerere trebuie să fie însoţită de o serie de documente
şi certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor
profesionale.
De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetăţenii UE care doresc să se stabilească în
această ţară sunt47:
1.

O copie a unui document de identitate valabil, în care nu există semnătura persoanei în cauză.

2.

O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu indicarea examenelor susţinute
necesare pentru a determina posibila existenţă a unor diferenţe semnificative faţă de formarea naţională,
prevăzute la articolul 14 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale )

3.

O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când este prevăzută de ţara în care s-a
obţinut calificarea;

4.

O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care titlul a fost obţinut, numai dacă
sunt furnizate în această ţară;

6. Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în exercitarea profesiei, eliberat de
autoritatea competent din ţara de origine şi / sau de provenienţă.
7. Certificat care prezintă in detaliu orice activitate de muncă în ţara de origine, ca urmare a absolvirii
calificării pentru care se solicită recunoaşterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată).
În cazul profesiilor reglementate şi în România şi în Italia, sunt necesare următoarele acte:

1.

Certificat sau altă atestare eliberată de către autoritatea competentă din Romania din care să rezulte
că respectiva diplomă autorizează, în ţara de provenienţă, exercitarea profesiei solicitantului;

2.

Programa detaliată a studiilor cu indicarea clară a orelor efectuate şi a subiectelor dezbătute pentru
fiecare materie, cât şi a numărului de ore de stagiu realizate, eliberată de şcoala care a emis diploma;

3.

Certificat care să ateste activitatea desfasurată în ţara de origine sau de provenienţă, ulterioară
obţinerii diplomei pentru care se solicită recunoasterea;

46

47

Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento Politiche Comunitarie, Ufficio Mercato Interno e Competitività, Piazza Nicosia 20, 00186
ROMA, ITALIA, e-mail: puntonazionaledicontattoqualificheprofessionali@politicheeuropee.it, Website: www.politichecomunitarie.it. Persoane de
contact: Dott.ssa Lucia Monaco e-mail: lu.monaco@palazzochigi.it, Dott.ssa Maria Giuseppina Castellano e-mail: g.castellano@palazzochigi.it,
Tel.: 0039 06 677 92 548- Fax: 0039 06 6779 5064.
Sursa: Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER L’INFORMAZIONE E L’EDITORIA - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva
2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali

33
UNIUNEA EUROPEANĂ

4.

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POS DRU
2007-2013

InstrumenteStructurale
2007 - 2013

Certificat care să ateste efectuarea unor perioade de stagii efectuate, a unor cursuri de specilizare sau
obtinerea altor diplome.
Toate documentele scrise într-o limbă străină trebuie să fie însoţite de o traducere în limba italiană,

certificată în conformitate cu textul original, eliberată de către Autoritatea diplomatică sau consulară italiană
din ţara care a emis diploma, sau de către un traducător oficial dintr-un tribunal italian. Utilizarea
fotocompiilor de către cetăţenii UE se face conform legii DPR 445/2000, care impune ca acestea să fie
însoţite de o declaraţie de conformitate cu originalul pe proprie răspundere a aplicantului. Autoritătile vor
verifica prin sondaj veridicitatea acestor declaraţii.
Documentele în original nu vor putea fi retrase ulterior de către interesat sau împuternicit, la
încheierea procedurii de recunoaştere a diplomei.
Profesia de arhitect este reglementată în Italia, iar autoritatea competentă este Ministero
dell'istruzione, dell'università e della ricerca. Un inginer civil poate executa unele lucrări de construcţii și
arhitectură dar nu poate profesa ca arhitect.
III.3.

Recunoașterea calificării de arhitect în Spania

Decretul48 Regal 1837/2008 prezintă în Anexa VIII (Anexa L11a_2) lista alfabetică a profesiilor şi
activităţilor grupate în funcţie de nivelul de pregătire existente în Spania pentru a accede la exercitarea
profesiei, în corelaţie cu nivelurile descrise în articolul 19 (articolul 11 din Directiva 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale).
Profesiile reglementate în Spania în domeniul arhitecturii sunt arhitect și arhitect tehnic, iar
autoritatea competentă este Ministerul Locuin ței (Ministerio de la Vivienda).
Recunoașterea pentru profesia de architect în Spania se face direct, conform prevederilor Directivei
2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale . Însă, dacă aplicantul nu îndeplinește condițiile
minime de formare profesonală prevăzute în directivă, sau dacă diploma sa nu se regăse ște în Anexa V, se
aplică mecanismele de compensare comune statelor membre: test de aptitudini sau o perioadă de practică
profesională, care se pun în aplicare înainte de recunoașterea titlului.
Dosarul cuprinde următoarele documente: Cererea de recunoa ștere a diplomei obținute într-o țară a
UE adresată Ministerului Educației (model oficial standard), fotocopia legalizată al titlului academic și
profesional, copie legalizata a dovezii de cetățenie, traducerea oficială în spaniolă a titlului academic și
profesional. Rezultat: Certificatul de recunoa ștere a titlului profesional. După ob ținerea acestuia arhitectul
are obligația de a se înscrie în colegiul profesional corespunzător regiunii în care dore ște să se stabilească și
are dreptul să practice profesia doar în regiunea respectivă.
48

REAL DECRETO 1837/2008, de 8 de noviembre, por el que se incorporan al ordenamiento jurídico español la Directiva 2005/36/CE, del
Parlamento Europeo y del Consejo, de 7 de septiembre de 2005, y la Directiva 2006/100/CE, del Consejo, de 20 de noviembre de 2006, relativas al
reconocimiento de cualificaciones profesionales, así como a determinados aspectos del ejercicio de la profesión de abogado. BOE núm. 280, 4618546320.

34
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1
Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1

More Related Content

Similar to Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1

Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
IMI PQ NET Romania
 
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_Romania
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_RomaniaNivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_Romania
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_RomaniaMonica ANGHEL
 
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
IMI PQ NET Romania
 
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunieIMI PQ NET Romania
 
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12IMI PQ NET Romania
 
Ghid de turism - Paula Posea - General 2
Ghid de turism - Paula Posea - General 2Ghid de turism - Paula Posea - General 2
Ghid de turism - Paula Posea - General 2
IMI PQ NET Romania
 
Leonardo da vinci
Leonardo da vinciLeonardo da vinci
Leonardo da vinci
Catalin Martin
 
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritimeOfiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
IMI PQ NET Romania
 
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitimeMotorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
IMI PQ NET Romania
 
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunieIMI PQ NET Romania
 
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitieConsilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
IMI PQ NET Romania
 
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiarProfesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
IMI PQ NET Romania
 
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aerieneControlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
IMI PQ NET Romania
 
Raport prima reuniune GL IMI PQ NET
Raport prima reuniune GL IMI PQ NETRaport prima reuniune GL IMI PQ NET
Raport prima reuniune GL IMI PQ NETIMI PQ NET Romania
 
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Vochescu Alexandru
 
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB TelecomZilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
Gabriel Barliga
 
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiarAgent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
IMI PQ NET Romania
 
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte Unic
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte UnicSPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte Unic
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte UnicMonica ANGHEL
 
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiarConsultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
IMI PQ NET Romania
 

Similar to Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1 (20)

Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
Instructor conducere auto, profesor legislatie rutiera - Carmen Debeleac - Tr...
 
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_Romania
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_RomaniaNivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_Romania
Nivelul_de_digitizare_ale-Guvernarii_din_Romania
 
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07
 
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie
1. comunicat post eveniment sa1.2 27 iunie
 
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
 
Ghid de turism - Paula Posea - General 2
Ghid de turism - Paula Posea - General 2Ghid de turism - Paula Posea - General 2
Ghid de turism - Paula Posea - General 2
 
Leonardo da vinci
Leonardo da vinciLeonardo da vinci
Leonardo da vinci
 
Leonardo da vinci
Leonardo da vinciLeonardo da vinci
Leonardo da vinci
 
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritimeOfiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
Ofiter mecanic - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi maritime
 
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitimeMotorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
Motorist marinar - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi matitime
 
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie
1. comunicat pre eveniment sa3.5 14 iunie
 
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitieConsilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
Consilier proprietate industriala autorizat - Ionel Popa - Interne-justitie
 
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiarProfesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Profesii domeniul contabilitatii - Irina Dumitriu - Economic-financiar
 
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aerieneControlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
Controlor trafic aerian dirijare - Liviu Sevastian Bocii - Transporturi aeriene
 
Raport prima reuniune GL IMI PQ NET
Raport prima reuniune GL IMI PQ NETRaport prima reuniune GL IMI PQ NET
Raport prima reuniune GL IMI PQ NET
 
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
 
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB TelecomZilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
Zilele Biz 2015 - Inovatie - Adrian Bizgan, MB Telecom
 
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiarAgent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Agent asigurare, Broker asigurari - Irina Dumitriu - Economic-financiar
 
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte Unic
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte UnicSPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte Unic
SPOCS - A doua generație de Puncte de Contacte Unic
 
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiarConsultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
Consultant fiscal - Irina Dumitriu - Economic-financiar
 

More from IMI PQ NET Romania

Prezentare 27febr2014 dir201355
Prezentare 27febr2014 dir201355Prezentare 27febr2014 dir201355
Prezentare 27febr2014 dir201355IMI PQ NET Romania
 
Pcu prezentare intercontinental
Pcu  prezentare intercontinentalPcu  prezentare intercontinental
Pcu prezentare intercontinentalIMI PQ NET Romania
 
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finala
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finalaPrezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finala
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finalaIMI PQ NET Romania
 
Diseminare vizita de studiu in Portugalia
Diseminare vizita de studiu in PortugaliaDiseminare vizita de studiu in Portugalia
Diseminare vizita de studiu in PortugaliaIMI PQ NET Romania
 
Epc in imi focus group pm
Epc in imi   focus group pmEpc in imi   focus group pm
Epc in imi focus group pm
IMI PQ NET Romania
 
Rezultate proiect imi pq net ro
Rezultate proiect imi pq net roRezultate proiect imi pq net ro
Rezultate proiect imi pq net roIMI PQ NET Romania
 
Medic - Camelia Szuhanek - Sanatate
Medic - Camelia  Szuhanek - SanatateMedic - Camelia  Szuhanek - Sanatate
Medic - Camelia Szuhanek - Sanatate
IMI PQ NET Romania
 
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitieArhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
IMI PQ NET Romania
 
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina Dumitriu
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina DumitriuTermeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina Dumitriu
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina DumitriuIMI PQ NET Romania
 
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinarTehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
IMI PQ NET Romania
 

More from IMI PQ NET Romania (20)

Prezentare 27febr2014 dir201355
Prezentare 27febr2014 dir201355Prezentare 27febr2014 dir201355
Prezentare 27febr2014 dir201355
 
Pcu prezentare intercontinental
Pcu  prezentare intercontinentalPcu  prezentare intercontinental
Pcu prezentare intercontinental
 
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finala
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finalaPrezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finala
Prezentare ghiduri si studii comparative anc conferinta final imipqnet finala
 
Diseminare vizita de studiu in Portugalia
Diseminare vizita de studiu in PortugaliaDiseminare vizita de studiu in Portugalia
Diseminare vizita de studiu in Portugalia
 
Epc in imi focus group pm
Epc in imi   focus group pmEpc in imi   focus group pm
Epc in imi focus group pm
 
Rezultate proiect imi pq net ro
Rezultate proiect imi pq net roRezultate proiect imi pq net ro
Rezultate proiect imi pq net ro
 
Medic - Camelia Szuhanek - Sanatate
Medic - Camelia  Szuhanek - SanatateMedic - Camelia  Szuhanek - Sanatate
Medic - Camelia Szuhanek - Sanatate
 
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitieArhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
Arhivist - Ionel Popa - Interne-justitie
 
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina Dumitriu
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina DumitriuTermeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina Dumitriu
Termeni referinta standard orientativi - Nicolae Ionescu, Irina Dumitriu
 
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinarTehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
Tehnician veterinar - Alexandrina Sirbu - Agricultura-veterinar
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 2 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
 
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Italiana - Anexa 1 - Nicolae Ionescu - iunie 2013
 
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Federala Germania - Alexandrina Sirbu - iunie 2013
 
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
Studiu comparativ Republica Ceha - Ionel Popa - iunie 2013
 
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 2 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
 
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Anexa 1 - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 2 - Paula Posea - iunie 2013
 
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Anexa 1 - Paula Posea - iunie 2013
 

Recently uploaded

Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
AndreeaChelaru7
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptxPROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
MaryLicaciu
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
OlgaCasareci
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
LAURA524699
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
CarmenAmoraritei
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
nadiusha12345
 
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
CjraeBacau
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
PaisCarmen
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
inachirilov
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
auraortacu
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
NadejdaTrohin1
 
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power pointCircuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
gabrielchiritoi
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
nadiusha12345
 
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdfDezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
CjraeBacau
 
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
AngelaButnaru1
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
PopescuAnaMaria10
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
puriceana2
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
DusikaLevinta1
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
NataliaPachevici
 

Recently uploaded (20)

Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptxPROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
 
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
 
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power pointCircuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
 
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdfDezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
 
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
 

Arhitect - Geanina Cucu-Ciuhan - General 1

  • 1. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 „CRESTEREA ADAPTABILITĂȚII LUCRĂTORILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR” Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea initiativelor partenerilor sociali și societatii civile" Titlul proiectului:“Reţeaua Autoritătilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naționale Contract nr: POSDRU/93/3.3/S/53132 L30.1_Ghid1_Cucu_Ciuhan Ghidul de certificare și recunoaștere pentru profesia de arhitect Autor: Prof. univ. dr. Geanina CUCU-CIUHAN Expert metodologic ANC, Domeniul General 1 1
  • 2. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Cuprins Introducere 3 I. Situația reglementării profesiei de arhitect în România și cele 8 state membre ale Uniunii Europene 4 I.1. Profesia de arhitect în Europa 4 I.2. Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect 5 II. Procedurile de validare/certificare a competentelor aplicate de AC din țările în care 13 profesia/iile sunt reglementate II.1. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Italia 13 II.2. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Spania 15 II.3. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Cehia 16 II.4. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Austria 17 II.5. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Marea Britanie 18 II.6. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Danemarca 19 II.7. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Olanda 19 II.8. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Germania 20 III.Procesele de recunoștere a calificărilor dobândite în alte state membre ale Uniunii Europene 22 III.1. Cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor /profesiilor reglementate în Uniunea Europeană 22 III.2. Recunoașterea calificării de arhitect în Italia 30 III.3. Recunoașterea calificării de arhitect în Spania 32 III.4. Recunoașterea calificării de arhitect în Cehia 36 III.5. Recunoașterea calificării de arhitect în Austria 38 III.6. Recunoașterea calificării de arhitect în Marea Britanie 39 III.7. Recunoașterea calificării de arhitect în Danemarca 40 III.8. Recunoașterea calificării de arhitect în Olanda 41 III.9. Recunoașterea calificării de arhitect în Germania 42 IV.Exercitarea profesiei de arhitect în Uniunea Europeană 43 V. Concluzii 48 Bibliografie 49 2
  • 3. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Introducere Ghidul de față constituie unul din rezultatele proiectului „ Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU). Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei CE privind dezvoltarea Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative comune în acest sens, la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI. Scopul întocmirii acestui ghid este consolidarea capacită ții Ordinului Arhitec ților din România , ca partener social al proiectului şi autoritate competentă pentru profesia de arhitect, de a se implica in schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI. De asemenea, ghidul de față a fost elaborat cu scopul de a sprijini Ordinul Arhitec ților din România în eforturile de standardizare a proceselor de certificare și recunoa ștere a profesiei de arhitect, prin informarea cu privire la practicile din alte 8 state membre ale Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, ghidul de față are ca scop informarea cetăţenilor români asupra procesului de certificare a competențelor şi asupra cerin țelor și particularită ților procesului de recunoaştere a calificării profesionale de arhitect în 8 state membre ale Uniunii Europene: Italia, Spania, Germania, Austria, Cehia, Olanda, Danemarca și Marea Britanie. Pentru realizarea ghidurilor de recunoa ștere și certificare pentru profesiile reglementate, experţii metodologici externi ai Autorității Naționale pentru Calificări au cercetat sursele de informaţii de la nivel naţional (ale ţărilor analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre ale Uniunii Europene, în cadrul cărora au avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de exeperienţă cu reprezentanţi ai Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate in ţările respective. 3
  • 4. UNIUNEA EUROPEANĂ I. GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Situația reglementării profesiei de arhitect în România și cele opt state membre ale Uniunii Europene I.1. Profesia de arhitect în Europa Structura pieței muncii și a serviciilor în domeniul Arhitecturii Consiliul Arhitecților din Europa publică anual un studiu sectorial 1 privind profesia de arhitect în Uniunea Europeană. Conform datelor cuprinse în acest document, în Europa erau la sfâr șitul anului 2012 aproximativ 549.000 de arhitecți. Din acest total, 27% este reprezentat de arhitec ții italieni (147.000), urmată de Germania cu 19% (101.600 arhitecți), Spania (51.000 arhitec ți), Marea Britanie (33.500 arhitec ți) și Franța (29.900 arhitecți). În Europa, numărul arhitecților raportat la popula ție este în medie de 0,9 arhitec ți la 1.000 de locuitori, având un maxim pe țări în Italia, cu 2,4. România se situează pe locul 14 în Uniunea Europeană, cu 0,3 arhitecți la 1.000 de locuitori. Dintre aceștia 56% sunt bărba ți și 44% femei, în timp ce media europeană este de 64% bărbați și 36% femei. După felul în care lucrează, comparația între arhitec ții români și media europeană indică faptul că în România lucrează cu normă întreaga 77% dintre arhitec ți (comparativ cu media în UE de 76%), cu normă parțială lucrează 14% dintre arhitecți (comparativ cu media în UE de 15%), și doar 3% nu lucrează (comparativ cu media în UE de 6%), în timp ce pensiona ți sunt 6% (comparativ cu media în UE de 2%). În medie, 5% dintre arthitecții europeni lucrează în administra ția locală, dar procentese sunt semnificativ diferite în țătile membre UE. Astfel, spre exemplu, dacă în România acest procent este doar de 1%, în Danemarca este de 21%. Analizând onorariile practicate de către arhitec ți în statele membre UE, constatăm că media europeană a costului orei de muncă este de 54 de euro pentru arhitec ți principali, 44 pentru arhitec ți și 29 The Architectural Profession in Europe 2012 - A Sector Study 1 Commissioned by the Architects’ Council of Europe, December 2012, http://oar-iasi.ro/wpcontent/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_E N140213.pdf 4
  • 5. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 pentru tehnicieni. În România avem cele mai mici costuri orare din Europa, 11 euro pentru principali, 9 pentru arhitecți și 4 pentru tehnicieni. În Marea Britanie un arhitect principal câ știgă 90 de euro/oră, în Danemarca 80, în Franța 77, iar în Germania 70. Mobilitatea arhitecților în Uniunea Europeană Un număr redus de arhitecți europeni lucrează în alt stat membru UE – doar 3%. În Tabelul 1 este prezentată o situație comparativă între procentul de arhitec ți care lucrează într-o altă țară UE decât cea în care sunt înregistrați și procentul de arhitecți care iau serios în considera ție ideea de a lucra într-o altă țară UE decât cea în care sunt înregistrați. Țara membră UE Procentul de arhitecți care Procentul de arhitecți care iau lucrează într-o altă țară UE serios în considerație ideea de a decât cea în care sunt lucra într-o altă țară UE decât înregistrați cea în care sunt înregistrați Austria 1.1 23 Republica Cehă 1.7 19 Danemarca 2.6 20 Germania 3.4 21 Italia 0.7 40 România 1.8 32 Spania 1.1 71 Marea Britanie 14.6 22 Tabelul2 1: Procentul de arhitecți care lucrează într-o altă țară UE decât cea în care sunt înregistra ți Doar 11% dintre arhitecții care iau serios în considera ție posibilitatea exercitării profesiei în alt stat membru UE consideră că ar putea întâmpina dificultă ți legate de recunoa șterea calificării profesionale. În acest procent se încadrează un număr important de arhitec ți români și spanioli. În ceea ce privește arhitecții români care iau serios în considera ție posibilitatea exercitării profesiei în alt stat membru UE, 20% consideră că le-ar fi foarte greu să- și găsearcă de lucru, 21% nu cunosc suficient de bine o limbă străină, 33% nu cunosc suficient de bine legisla ția țărilor în care doresc să practice profesia, în timp ce 20% consideră că ar putea întâmpina probleme legate de recunoa șterea profesională 3. În Tabelul 2 este prezentată situația arhitec ților din alte țări membre UE care au ob ținut recunoașterea calificării în România. Datele sunt extrase de pe site-ul Comisiei Europene – EU Single Market – Baza de date privind profesiile reglementate 4. 2 Extras din: The Architectural Profession in Europe 2012 - A Sector Study Commissioned by the Architects’ Council of Europe, December 2012, http://oar-iasi.ro/wp-content/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_EN140213.pdf, pag. 60. 3 Extras din: The Architectural Profession in Europe 2012 - A Sector Study Commissioned by the Architects’ Council of Europe, December 2012, http://oar-iasi.ro/wp-content/uploads/2013/03/Sector_Study_2012_Final_EN140213.pdf, pag. 61. 4 http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm - Statistică realizată în data de 24.05.2013. 5
  • 6. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Tabelul 2: Situația arhitecților din alte țări membre UE care au obținut recunoa șterea calificării în România Figura 1: Situația arhitecților din alte țări membre UE care au obținut recunoașterea calificării în România În Tabelul 3 este prezentată situația arhitec ților din România care au ob ținut recunoa șterea calificării în alte țări membre UE. Datele sunt extrase de pe site-ul Comisiei Europene – EU Single Market – Baza de date privind profesiile reglementate 5. Tabelul 3: Situația arhitecților din România care au obținut recunoașterea calificării în alte țări membre UE 5 http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm - Statistică realizată în data de 24.05.2013. 6
  • 7. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Figura 2: Situația arhitecților din România care au obținut recunoașterea calificării în alte țări membre UE I.2. Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect Cadrul normativ european în care este reglementată profesia de arhitect este stabilit de Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului . Libera circulație și recunoașterea reciprocă a titlului de arhitect se bazează pe principiul fundamental al recunoașterii automate a titlurilor de calificare, pe baza coordonării condi țiilor minime de formare profesională. Condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect sunt armonizate la nivel european, făcând parte din categoria așa-numitelor profesii sectoriale. În majoritatea statelor membre, activitățile din domeniul arhitecturii se exercită, de jure sau de facto, de către persoane care posedă fie doar titlul oficial de calificare ca arhitect, fie acest titlul înso țit de alt apelativ, fără ca aceste persoane să beneficieze de un monopol asupra exercitării activită ților respective, cu excepția cazurilor în care există dispozi ții legale contrare. Activită țile din domeniul arhitecturii (sau numai unele dintre ele) pot fi exercitate în unele state UE și de către membri ai altor profesii, în special ingineri, care au beneficiat de o formare profesională specială în industria construc țiilor. Recunoașterea pe baza coordonării condițiilor minime de formare Principiul recunoașterii automate6. Toate statele membre UE recunosc calificarea de arhitect pentru toți resortisanții care îndeplinesc condi țiile minime de formare. Titlurile de arhitect care îndeplinesc acest criteriu beneficiază de acela și efect, în ceea ce prive ște accesul la activită țile profesionale și exercitarea acestora, pe teritoriul statului membru gazdă ca și în statul membru de origine. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale cuprinde, în anexa V punctul 5.7.1, titlurile de calificare ca arhitect care fac obiectul unei recunoa șteri automate. 6 Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005, Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 21. 7
  • 8. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Condițiile minime de formare ca arhitect 7. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale descrie la art. 46 în detaliu condi țiile minime de formare pentru care se ob ține recunoașterea automată a titlului de calificare ca arhitect pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel, formarea de arhitect trebuie să fie de minim patru ani de studii într-un program universitar integral de arhitectură, sau șase ani de studii, dintre care cel pu țin trei ani într-un program universitar integral de arhitectură, în universită ți acreditate dintr-un stat membru UE. Această formare trebuie atestată de reușita la un examen de licență sau echivalent. Formarea la nivel universitar în arhitectură trebuie să asigure dobândirea următoarelor cuno știn țe și competențe8: (a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerin țelor estetice, cât și cerințelor tehnice; (b) cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și științe umane conexe; (c) cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influen ța calitatea conceperii proiectelor arhitecturale; (d) cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de planificare; capacitatea de a înțelege rela țiile dintre oameni și crea țiile arhitecturale, pe de o parte, și creațiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a în țelege necesitatea de a armoniza creațiile arhitecturale și spa țiile în func ție de necesită țile și scara umană; (e) capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ținând seama de factorii sociali; (f) cunoștințe despre metodele de cercetare și de pregătire a proiectului de construc ție; (g) cunoștințe despre problemele de proiectare structurală, de construc ție și de inginerie asociate proiectării clădirilor; (h) cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și a func ției construc țiilor, astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protec ție climaterică; (i) capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construc ții care să îndeplinească cerin țele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul construcțiilor; (j) cunoștințe corespunzătoare despre industrii, organiza ții, reglementări și proceduri care intervin în procesul de concretizare a proiectelor în clădiri și de integrare a planurilor în planificarea generală. 7 Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005, Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 46. 8 Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a Consiliului Europei, 7 septembrie 2005, Official Journal L 255 , 30/09/2005 P. 0022 – 0142, Articolul 46 8
  • 9. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 În România, profesia de arhitect este reglementată. Autoritatea de stat în domeniul arhitecturii este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administra ției Publice , care are următoarele atribuţii: asigură cadrul legislativ şi metodologic privind exercitarea profesiei de arhitect; protejează, promovează şi susţine creaţia arhitecturală şi calitatea arhitecturală; participă la organizarea învăţământului de specialitate, a formării profesionale, precum şi a cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul arhitecturii. Autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect este Ordinului Arhitecţilor din România, care are următoarele atribuţii: avizează si eliberează atestatul de semnătură al arhitectului; pregăteşte programele de perfecţionare continuă în domeniul arhitecturii; este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene; emite documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state terţe. Ordinul Arhitecţilor din România are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor, Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură. Tabloul Naţional al Arhitecţilor este un document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea dreptului de semnătură pe întreg teritoriul României și evidenţiază forma în care membrii înregistraţi îşi exercită dreptul de semnătură, adresa profesională şi filiala din care fac parte. Analizând procedurile de validare și certificare pentru profesia de arhitect in România se poate spune că sunt respectați termenii de referinţă standard orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a competenţelor: • Este obligatorie depunerea unui dosar personal la Ordinul Arhitec ților din România; • Acest dosar are o structură simpla și clară; • Conținutul dosarului poate fi cunoscut prin accesarea site-ului Ordinului Arhitec ților din România; • Există o comisie de atestare numită de către Consiliul Na țional, prin decizia pre ședintelui Ordinului Arhitecților din România, cu componență clară; • Există o procedură de verificare a conţinutului doarului şi a indeplinirii condiţiilor de către aplicant; • Aplicantul este notificat în privința necesită ții unor eventuale completări la dosar; • Există excepţii, în cazuri bine justificate; • Există derogări, în cazuri bine justificate; • Verificarea documentelor emise în alte ţări, necesare la dosar, se face prin sistemul IMI; 9
  • 10. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Există un concurs şi o comisie de concurs/atestare; există o comisie de evaluare a cunotin țelor, aptitudinilor și experienței profesionale a candidatului; • Există o procedură clară şi transparentă de evaluare a probelor de concurs şi de comunicare a rezultatelor către aplicanţi; • Există posibilitatea de a depune contestaţie şi există procedură pentru contestaţii; • Există o comisie de contestaţii independentă, diferită de cea de atestare; • Există o procedură clară şi transparentă de reevaluare în urma contestaţiei şi de comunicare a rezultatelor către aplicanţi; • Este clară perioada de timp pe care se acordă dreptul de senătură; • Există un registru şi o procedură de înscriere în registru; • Există proceduri de monitorizare a exercitării profesiei; • Există sancţiuni în cazul unor abateri; • Există proceduri pentru retragerea/anularea/suspendarea dreptului de semnătură; • Există o procedură pentru reînoirea/prelungirea periodică/vizarea periodică a dreptului de semnătură; • Există planuri de formare profesională continuă care sunt acualizate periodic. Apreciem faptul că procedurile de validare și certificare a competen țelor pentru profesia de arhitect în România, precum și cele de recunoaștere a calificării de arhitect dobândită în alte state membre UE, sunt flexibile și adaptate cerințelor prevăzute în Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Analiza comparativă a profesiei de arhitect în România și în cele 8 state membre ale Uniunii Europene cuprinse în studiu este prezentată în Tabelul 4. 10
  • 11. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Tabelul 4: Analiza comparativă a profesiei de arhitect în România și în cele 8 state membre UE cuprinse în studiu România Exista profesii reglementate in domeniul arhitecturii (Da/Nu) Profesiile reglementate in domeniul arhitectură da Arhitect Germania Da, cu excepția landurilor Hesse și Rinul de NordWestphalia Arhitect Austria da Arhitect Conductor arhitect Autoritatea competentă pentru profesiile reglementate din domeniul arhitecturii Activitati (exclusiv sau partajat) profesiilor din domeniul arhitecturii Măsurarea terenurilor Determinare topografică / demarcare Studii de fezabilitate Planificare și design Cerere/ emitere autorizație de construcție Supervizarea și monitorizarea activităților de Ordinul Arhitecților din Romania Arhitectul are exclusivitate în activitățile de elaborare și semnare a proiectelor de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obtinerea autorizației de construire, indiferent de mărimea lucrărilor, destinația și categoria lor de importanță. Conductorul arhitect cu drept de semnătură poate elabora și semna proiecte de arhitectură pentru construcții încadrate Marea Britanie da Arhitect atestat Tehnolog în arhitectură Architektenkammer Camerele arhitecților din cele 16 landuri Nu există activități rezervate arhitecților; majoritatea activităților sunt partajate cu inginerii civili Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend – Ministerul Federal al Economiei, Familiei și Tineretului Nu există activități rezervate arhitecților; majoritatea activităților sunt partajate Architects Registration Board Chartered Institute of Architectural Technologists Nu există activități rezervate arhitecților; majoritatea activităților sunt partajate Olanda Nu, dar titlul este protejat Spania da Italia Cehia da da Danemarca nu Profesii cuprinse în Codul Ocupațiilor: Arhitect Arhitect design interior Stichting Bureau Architectenregister (Registrul Arhitecților) Arhitect Arhitect tehnic Arhitect Arhitect junior Arhitect autorizat Ministerul Locuinței Ministerul Educației, Univesităților și Cercetării Czech Chamber of Architects Titlul de arhitect este protejat, dar activitățile nu sunt rezervate profesioniștilor care dețin acest titlu Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic Toate activitățile sunt partajate cu inginerii, cu excepția construcțiilor din patrimoniul cultural Partajată cu inginerul civil Partajată cu inginerul civil Partajată cu inginerul civil rezervată partajată Partajată cu inginerul civil Partajată cu inginerul civil rezervată Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic rezervată Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic rezervată Profesii cuprinse în Codul Ocupațiilor: Arhitect Architects Association partajată partajată partajată partajată 11
  • 12. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU construcție Control tehnic și certificare Planificare urbană și peisagistică Design interior Fondul Social European POS DRU 2007-2013 la categoria de importanță redusă, situate în afara zonelor protejate stabilite prin lege InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic Partajată cu inginerul/ inginerul tehnic rezervată partajată rezervată partajată Partajată partajată cu inginerul civil Competenţe Formarea la nivel universitar și a cărei componentă principală este arhitectura trebuie să men țină un echilibru între aspectele teoretice și practice ale formării în arhitectură și trebuie să asigure dobândirea următoarelor cunoștințe și competențe: (a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerin țelor estetice, cât și cerin țelor tehnice; (b) cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și știin țe umane conexe; (c) cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influența calitatea conceperii proiectelor arhitecturale; (d) cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de planificare; capacitatea de a în țelege rela țiile dintre oameni și crea țiile arhitecturale, pe de o parte, și creațiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a înțelege necesitatea de a armoniza crea țiile arhitecturale și spa țiile în func ție de necesită țile și scara umană; (e) capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ținând seama de factorii sociali; (f) cunoștințe despre metodele de cercetare și de pregătire a proiectului de construc ție; (g) cunoștințe despre problemele de proiectare structurală, de construc ție și de inginerie asociate proiectării clădirilor; (h) cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și a func ției construc țiilor, astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protec ție climaterică; (i) capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construc ții care să îndeplinească cerin țele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul construcțiilor; (j) cunoștințe corespunzătoare despre industrii, organizații, reglementări și proceduri care intervin în procesul de concretizare a proiectelor în clădiri și de integrare a planurilor în planificarea generală. Condiţii de exercitare birou individual, Autonom, Autonom, Autonom, Salariat în sectorul Autonom, Autonom, Autonom, Angajat în birou asociat, birou asociat, birou asociat, birou asociat, privat, angajat în Birou privat de birou asociat, birou administrația societate comercială salariat în sectorul salariat în sectorul salariat în administrația publică arhitectură, salariat în asociat, publică de proiectare sau alte privat privat, angajat în sectorul privat angajat al unei sectorul privat salariat în forme de asociere administrația publică intreprinderi de sectorul construcții, privat angajat în administrația publică Regimul de Recunoaștere automată recunoastere cf. Directivei 2005/36/CE Nivelul de Formarea de arhitect constă în total, cel puțin, fie în patru ani de studii pe bază de program integral, fie în șase ani de studii, dintre care cel pu țin trei ani pe bază de program integral, într-o universitate sau calificare cf. într-o instituție de învățământ comparabilă. Această formare trebuie atestată de reu șita la un examen la nivel universitar. Directivei 2005/36/CE 12
  • 13. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 13
  • 14. UNIUNEA EUROPEANĂ II. GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Procedurile de validare/certificare a competentelor aplicate de AC din țările în care profesia/iile sunt reglementate II.1. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Italia Profesia de arhitect este reglementată în Italia. Autoritatea competentă pentru profesiile de architect și architect junior este Ministerul Educației, Univesităților și Cercetării. Apariția titlului de arhitect junior este o consecin ță a implementării sistemului Bologna în învățământul superior italian și a obiectivului procesului Bologna de a integra un număr cât mai mare de absolvenți ai ciclului de studii universitare de licen ță pe pia ța muncii. Astfel, pentru a ob ține titlul de arhitect junior este necesară diploma de licen ță ( Laurea), în timp ce pentru a obține titlul de arhitect este necesară atât diploma de licență, cât și diploma de master ( Laurea magistrale). Deși ultimul studiu privind numărul de arhitecți în Italia a fost publicat în 2009 și datele sunt de la sfârșitul anului 2008 (anul în care a finalizat studiile universitare de licen ță prima promo ție Bologna), este interesant de observat faptul că la sfâr șitul anului 2008 erau 136.000 de arhitec ți în Italia, dintre care doar 1000 erau arhitecți juniori, însă numărul acestora a crescut cu 30% doar în ultimul an al studiului, comparativ cu numărul arhitecților seniori, care a crescut doar cu 3% în acela și interval de timp. Atestarea în vederea exercitării tuturor profesiilor reglementate în Italia se face pe baza sus ținerii unui examen de stat. Procedura diferă semnificativ de cea din România, unde dreptul de semnătură se ob ține după o perioadă de stagiu de 2 ani, urmată de unui examen complex ce constă în: analiza dosarului și a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și de onorabilitate , evaluarea portofoliului de lucrări și interviu. Ordinul arhitecților, planificatorilor, peisagi știlor și conservatorilor (Ordine degli architetti, pianificatori, paesaggisti e conservatori) este organismul profesional care gestionează registrul profesioniștilor cu drept de exercitare atât a profesiei de arhitect, cât și de urbanist (planificator teritorial) și de restaurator/conservator. Secțiunea A cuprinde sectoarele arhitectură, planificarea teritoriului, peisagistică, conservarea bunurilor arhitectonice și ambientale, cărora le corespund titlurile profesionale de arhitect, planificator teritorial, peisagist, conservator al bunurilor arhitectonice și ambientale. Secțiunea B cuprinde sectoarele arhitectură și planificare, cărora le corespund titlurile profesionale de arhitect junior și planificator teritorial junior. Profesiile gestionate de Ordinul arhitecților, planificatorilor, peisagi știlor și conservatorilor sunt: arhitect, arhitect junior, planificator teritorial (urbanist), planificator junior (urbanist junior), peisagist Înscrierea în registrul profesional este acompaniată de deciziile: «sec țiunea A - sector arhitectură», «secțiunea A – sector planificare teritorială», «sec țiunea A – sector peisagistică», «sec țiunea A – sector 14
  • 15. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 conservarea bunurilor arhitectonice și ambientale», «sec țiunea B – sector arhitectură», «sec țiunea B - sector planificare». Procedura de atestare A. Secțiunea A – profesia de arhitect Documente necesare înscrierii la examenul de stat pentru obținerea titlului de arhitect : 1. Diploma sau gradul acordate conform articolului 17, punctul 95 din Legea din 15 mai, 1997, nr. Amendamentele 127 şi, ulterior, sau diplomă de licenţă, conform tabelului A anexat la Decretul prezidenţial Nr. 328 din 2001, original, copie legalizată sau copii ale actului. 2. Dovada de plată a taxei pentru examenele de admitere în valoare de € .49,58 prevăzute la articolul 2, alineatul 3 din Decretul Preşedintelui Consiliului de Miniştri din 21 decembrie 1990, sub rezerva oricăror modificări ulterioare. 3. Solicitanţii au, de asemenea, obligaţia de a plăti o taxă stabilită de fiecare universitate, în conformitate cu articolul 5 din Legea 24 decembrie 1993, 537. Dovada trebuie să fie ataşat la documentaţia menţionată mai sus. 4. Documentaţia cu privire la conținutul programului de formare academică se inserează în dosarul candidatului de către birourile competente ale universită ții sau institutului de învăţământ superior unde candidatul s-a înscris în vederea susținerii examenului de stat. Examenul de stat pentru secțiunea A - sectorul arhitectură constă în: 1. O probă practică ce are ca obiect proiectarea unei construc ții civile sau a unei interven ții la scară urbană. 2. O probă scrisă menită să justifice dimensionarea structurală a probei practice. 3. O a doua probă scrisă ce verifică cunoștințele de tip cultural și de specialitate în domeniul arhitecturii. 4. O probă orală ce constă în comentarii pe tema proiectului elaborat și a aprofundării materiei ce a făcut obiectul probei scrise, plus aspecte de legislație și deontologie profesională. B. Secțiunea B – profesia de arhitect junior Documente necesare înscrierii la examenul de stat pentru obținerea titlului de arhitect junior : 1. Diplomă în arhitectură și construcții sau 2. Diplomă în inginerie civilă și ambientală Examenul de stat pentru secțiunea B – sectorul arhitectură constă în: 1. O probă practică ce constă în dezvoltarea grafică a unui proiect existent sau în scoaterea în eviden ță a unui aspect arhitectonic. 2. O probă scrisă ce are ca obiectiv estimarea economico-calitativă a proiectului realizat. 3. O a doua probă scrisă ce constă într-o temă sau probă grafică din materia de specialitate parcursă în facultate. 15
  • 16. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 4. O probă orală din materia ce face obiectul probei scrise, plus aspecte de legisla ție și deontologie profesională. II.2. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Spania Conform datelor prezentate de Navaro-Aston și Caven (2012), Spania se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește numărul de arhitec ți certifica ți – aproximativ 50.000. Cu toate acestea, practica arhitecturii în Spania este regionalizată, aproximativ jumătate dintre arhitec ți profesând în zonele Madrid și Barcelona. Profesia de architect și cea de arhitect tehnic sunt reglementate în Spania, iar autoritatea competentă este Ministerul Locuinței. Persoanele care doresc să exercite profesia de arhitect în Spania trebuie să ob țină mai întâi o diplomă de licență în arhitectură de la o universitate recunoscută de către Ministerul Educa ției și Culturii. Aceasta este o condiție suficientă, deoarece nu există o recunoa ștere a experien ței ca atare în scopuri practice ale exercițiului profesiei. Pe lângă formarea în disciplinele specifice din domeniul arhitecturii, în Spania arhitectul trebuie să aibă și o formare complementară în ingineria de construc ții, instala ții, montaj, proiectare structurală, studii de fezabilitate a proiectelor, inspecția tehnică a clădirilor. Practic, arhitectul spaniol este specializat și în cele patru profesii gestionate la noi de Ministerul Dezvoltării și Administra ției Publice – prin direc ția de specialitate: auditor energetic pentru clădiri, verificator de proiecte, expert tehnic cu calitatea, responsabil tehnic cu execuția. Titlul de arhitect tehnic. Legea9 12/1986 reglementează competențele tehnice ale arhitectului tehnic, subliniind faptul că acesta este independent și autonom și pe deplin responsabil pentru practica sa. Printre responsabilitățile sale în temeiul legii recunoașterii profesiei de arhitect tehnic sunt incluse: pot folosi titlul de antreprenor, validează intervențiile profesional-tehnice în lucrările de construcție, stabilirea taxelor, drepturilor și responsabilităților tuturor actorilor. În plus, conform dispozițiilor operaționale din Decretul10 119/1973 din 1 februarie, arhitecții tehnici înscriși în asociația profesională corespunzătoare pot exercita, de asemenea, funcțiile de decoratori, reglementate prin Decretul11 regal 902/1977 din 1 aprilie. Este esențială pentru exercitarea profesiei de architect tehnic aderarea la Colegiul Arhitecților Tehnici. 9 Ley 12/1986, de 1 de abril, sobre regulación de la atribuciones profesionales de los Arquitectos e Ingenieros técnicos, «BOE» núm. , de 2 de abril de 1986, páginas 11573 a 11574 (2 págs.) 10 DECRETO 119/1973, de 1 de febrero, Ejercicio de la actividad de decorador por los Arquitectos Técnicos. BOE de 3 de febrero de 1.971 11 Real Decreto regulador de las facultades profesionales de los Decoradores. «BOE» núm. 105, de 3 de mayo de 1977, páginas 9527 a 9527 (1 pág.) 16
  • 17. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Decretul12 Regal 1837/2008 prezintă în Anexa VIII (Anexa L11a_2) lista alfabetică a profesiilor şi activităţilor grupate în funcţie de nivelul de pregătire existente în Spania pentru a accede la exercitarea profesiei, în corelaţie cu nivelurile descrise în articolul 19 (articolul 11 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale). II.3. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Cehia În Cehia un arhitect atestat este un profesionist autorizat în conformitate cu Legea 13 360/1992 și este înregistrat în lista de arhitecti autoriza ți men ținu ți de Camera Cehă a Arhitec ților. Camera Cehă a Arhitecților eliberează atestate în domeniul arhitecturii, urbanismului și arhitecturii peisajului. Autoritatea competentă este Czech Chamber of Architects (Camera Cehă a Arhitecților), care este răspunzătoare de certificarea profesională pentru profesiile de: arhitect, urbanist, arhitect peisagist. Legislația care reglementează profesia este : - Legea14 nr. 360/1992 din 7 mai 1992 privind practica profesională a arhitecților înregistra ți și practica profesională a inginerilor înregistrați și tehnicienilor ce activează în construc ții, amendată prin Legea 164/1993 și Legea nr. 275/1994. - Legea15 nr. 224/2003 privind acordarea licențelor comerciale. - Legea nr. 189/2008 privind amendarea legislației referitoare la recunoa șterea calificărilor voca ționale în Republica Cehă. Condiții minime de certificare: deținerea unei diplome universitare în domeniul arhitecturii (5 - 6 ani) și a unei experiențe profesionale de minim 3 ani în cazul absolven ților în domeniu sau 5 ani în cazul celor care au absolvit studii conexe. Modalitatea de aplicare pentru certificare în Cehia: 1. Depunerea unei aplicații scrise de către: un cetă țean al Republicii Cehe sau un cetă țean al unui stat membru UE sau al Spațiului Economic European sau Confedera ției Elve țiene. 2. Camera admite un aplicant la examenul de competen ță profesională în termen de 6 luni de la primirea aplicației scrise, dacă acesta îndeplinește criteriile de formare profesională și de cetă țenie. 3. Cerințele de formare profesională: a) Studii universitare sau comparabile în domeniul arhitecturii absolvite la o institu ție de învă țământ superior / universitate recunoscută, cel puțin la nivel de master de certificare, în conformitate cu 12 REAL DECRETO 1837/2008, de 8 de noviembre, por el que se incorporan al ordenamiento jurídico español la Directiva 2005/36/CE, del Parlamento Europeo y del Consejo, de 7 de septiembre de 2005, y la Directiva 2006/100/CE, del Consejo, de 20 de noviembre de 2006, relativas al reconocimiento de cualificaciones profesionales, así como a determinados aspectos del ejercicio de la profesión de abogado. BOE núm. 280, 4618546320. 13 ACT no. 360/1992 Coll. of the 7th May 1992 on the Professional Practice of Certified Architects and on the Professional Practice of Certified Engineers and Technicians Active in Construction as amended by Act no. 164/1993 Coll., Act no. 275/1994 Coll. 14 ACT no. 360/1992 Coll. of the 7th May 1992 on the Professional Practice of Certified Architects and on the Professional Practice of Certified Engineers and Technicians Active in Construction as amended by Act no. 164/1993 Coll., Act no. 275/1994 Coll. 15 Act no. 224/2003 Coll., Trade licensing act, 2 oct. 1991. Federal Assembly of the Czech and Slovak Federative Republic 17
  • 18. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 secțiunea 3, alin. a); studiile trebuie să fie conforme cu cerințele stabilite prin punctele 1.2 și 1.3 din anexa pentru certificare în domeniul arhitecturii, prevăzute în secțiunea 4, sub. 2, alin. a). b) Studii universitare sau absolvite în cadrul unei instituții de învă țământ comparabilă, într-un domeniu de studiu prevăzut în Secțiunea 5, subsecțiunea 3, sau într-un domeniu de studiu similar în programul de studii de licență cu durata de studiu de minim patru ani, sau într-un program de master pentru certificare, în conformitate cu secțiunea 3, paragraf. b), c) Studii universitare sau absolvite în cadrul unei institu ții de învă țământ comparabilă, într-un domeniu de studiu prevăzut în Secțiunea 5, subsecțiunea 3, la nivcel de program de licență sau program de master și / sau o școală secundară sau post-secundară tehnică în domenii similare pentru certificare, în conformitate cu secțiunea 3, paragraf. c). 4. Durată totală de experiență profesională de cel pu țin 3 ani în domeniu dacă aplicantul este absolvent al unui program de studii universitare de licență sau de master în domeniu, și cel pu țin 5 ani dacă aplicantul este absolventul unui alt program de studiu. 5. Examenul de competență profesională are drept scop evaluarea cuno știn țelor și competen țelor necesare practicării profesiei, în particular: a) Demonstrarea conoștințelor profesionale, dacă acestea nu fac parte din educa ția formală recunoscută a aplicantului. b) Demonstrarea cunoștințelor legate de aspectele legale ale practicării profesiei de arhitect. 6. Taxa de certificare: 500 CZK După promovarea examenului de certificare arhitectul depune un jurământ. II.4. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Austria Profesia de arhitect este reglementată în Austria. Autoritatea competentă este: Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend – Ministerul Federal al Economiei, Familiei și Tineretului 16. Legea care reglementează profesia de architect în Austria: Legea17 Federală privind Inginerii Civili publicată în anul 1993. Accesul la profesia de arhitect în Austria Pentru accesul la profesia de arhitect (inginer civil) există următoarele condi ții: absolvirea studiilor universitare de specialitate, experiență de lucru de cel pu țin 3 ani după absolvire, promovarea examenului de inginer civil. 16 Date de contact: Stubenring 1, Abteilung I/, 31010 Wien, Phone: +43-1 71100, Fax: +43-17142718, Email: service@bmwa.gv.at, URL: www.bmwa.gv.at. 17 Bundesgesetz über Ziviltechniker (Ziviltechnikergesetz 1993 - ZTG) StF: BGBl. Nr. 156/1994 (NR: GP XVIII RV 498 AB 1492 S. 153. BR: 4745 AB 4752 S. 580.) 18
  • 19. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Examenul este oral și poate fi repetat de două ori. El cuprinde teme din următoarele domenii: legislație austriacă din domeniul administra ției, administrarea afacerii, regulile legale și profesionale aplicabile în domeniu, etică profesională. Organizațiile profesionale de la nivelul landurilor sunt: 1. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Vienna 18 2. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Styria and Carinthia 19 3. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Upper Austria and Salzburg 20 4. Chamber of architects and chartered engineering consultants for Tirol and Vorarlberg 21 II.5. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Marea Britanie În Marea Britenie, în domeniul arhitecturii sunt două profesii reglementate: architect și tehnolog arhitect înregistrat. Autoritatățile competente sunt: Profesia reglementată Arhitect Tehnolog arhitect înregistrat Autoritatea competentă Consiliul de Înregistrare al Arhitecților - Architects Registration Board 22 Institutul de înregistrare al Tehnologilor Arhitec ți - Chartered Institute of Architectural Technologists Atestarea ca arhitect în Marea Britanie se face în urma unui examen organizat în 30 de centre de testare acreditate de Consiliul de Înregistrare a Arhitec ților. Cel mai cunoscut centru de testare actreditat este cel de la Institutul Regal al Arhitecților Britanici (Royal Institute of British Architects). Formarea ca arhitect în Marea Britanie cuprinde trei nivele, cunoscute sub denumirile de Part 1, Part 2 și Part 3. Part 1 corespunde studiilor universitare de licen ță și se ob ține în urma promovării examenului de licență la univeristatea absolvită. Part 2 corespunde studiilor universitare de masterat și se ob ține în urma promovării examenului de dizertație la universitatea absolvită. Part 3 corespunde Diplomei avansate de practică profesională în arhitectură și se obține în urma frecventării unui curs de specialitate organizat de un furnizor de formare profesonală acreditat de Consiliul de Înregistrare a Arhitec ților și a promovării examenului final. Abia după promovarea examenului pentru Part 3 arhitectul se poate înregistra în Consiliul de Înregistrare a Arhitecțilorși poate practica independent profesia. În vederea atestării arhitectul trebuie să depună o cerere 23 de examinare la Consiliul de Înregistrare a Arhitecților, însoțită de următoarele documente: Curiculum Vitae, declara ție de eligibilitate, diploma/diplomele de studii universitare în original sau copie legalizată, foaia matricolă / suplimentul la diplomă în original sau copie legalizată, copie după actul de identitate (pa șaport), matricea comparativă 18 Lower Austria and Burgenland, Kadam 9, 1040 Vienna, T 01/505 17 81/0 Schönaugasse 7, 8011 Graz, T. 0316/82 63 44/0 20 Kaarstraße 2 / III, 4040 Linz, T. 0732/73 83 94/0 21 Rennweg 1, 6020 Innsbruck, T. 0512/58 83 35 22 8 Weymouth Street, W1W 5BU London, United Kingdom, tel. 0207 580 5861, fax 0207 436 5269, http://www.arb.org.uk 23 http://www.arb.org.uk/Scripts/wysiwyg/ckeditor/ckfinder/userfiles/Images/images/files/Examination%20Application%20Form(2).pdf 19 19
  • 20. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 partea 1 (studii universitare de licență în arhitectură), matricea comparativă partea 2 (studii universitare de master în arhitectură), anexă la matricea comparativă ce confirmă numărul de cuvinte utilizate (datată și semnată), planul de învățământ / programe analitice / calendarul cursurilor, taxa de examinare de 1390 lire, o fotografie tip pașaport, copie a certificatului de căsătorie dacă și-a schimbat numele, certificatul IELTS de examinare la limba engleză. După promovarea examenului, arhitectul trebuie să depună o cerere de înregistrare la Consiliul de Înregistrare a Arhitecților. Aplicația se poate face online 24 sau prin poștă25. Pentru aplicația prin poștă formularul de aplicație se poate downloada la acest link: http://www.arb.org.uk/Upload/40127-ARB-FormE-UK-PR.pdf. Cererea trebuie să fie însoțită de o copie după cartea de identitate, adresa oficială a sediului unde își exercită profesia, dovada calificărilor corespunzătoare celor trei nivele (Part 1, Part 2 și Part 3) și dovada achitării taxelor de aplicare (35 lire) și de înregistrare (246 lire plătibile în patru tran șe). Atestarea ca tehnolog arhitect înregistrat se face de către Institutul de înregistrare al Tehnologilor Arhitecți. Solicitantul trebuie să facă dovada competen ței fie ca tehnolog arhitect, fie ca tehnician arhitect, pe baza unui document care se numește: Înregistrarea performanței profesionale și ocupaționale - The Professional and Occupational Performance (POP) Record. În urma aplica ției tehnologul arhitect trebuie să promoveze un interviu profesional organizat de autoritatea competentă. II.6. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Danemarca Profesia de architect nu este reglementată în Danemarca, motiv pentru care nu există nicio autoritate competentă în acest domeniu. De asemenea, nici titlul de arhitect nu este protejat profesional în această țară. Există Asociația Daneză a Arhitecților, ai cărei membri utilizează titlul de arhitect. Funcția de arhitect nu este restricționată și nu necesită atestare, conform legisla ției daneze. Cu alte cuvinte, absolventul unui program de studii universitare acreditat în arhitectură are dreptul să profeseze în Danemarca liber, deoarece profesia de arhitect nu este reglementată. Arhitectul poate să se înscrie în Asociația Arhitec ților din Danemarca. Cum profesia nu este reglementată, Asociația Arhitecților îi va elibera un certificat de Arhitect Membru al Asocia ției Arhitec ților (MAA). Acest certificat însă nu îi dă posesorului niciun fel de drepturi suplimentare, deoarece Asocia ția Arhitecților nu este autoritate competentă, ci doar o simplă asocia ție profesională. Înscrierea în Asocia ția arhitecților nu este obligatorie. II.7. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Olanda În Olanda profesia de arhitect nu este reglementată. Titlul de arhitect este protejat, dar activită țile și serviciile de arhitectură nu sunt rezervate posesorilor acestui titlu. În acest stat legisla ția se centrează pe 24 25 http://www.arb.org.uk/i-want-to-register UK Qualifications, 8 Weymouth Street, London, W1W 5BU, T: 020 7580 5861 F: 020 7436 5269 E: info@arb.org.uk W: www.arb.org.uk 20
  • 21. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 siturile de construcții și pe clădiri. Profesioni știlor care operează în domeniul construc țiilor nu le sunt impuse reglementări, sau acestea sunt extrem de vagi. Realizarea activită ților de construc ții este deschisă oricărui operator, dar proiectele de construc ție depuse sunt analizate amănun țit de către autorită țile locale. Spre exemplu, nu există obligativitatea ca un proiect de construc ție să fie trimis de către un arhitect către autoritățile locale. Autoritățile locale au propriii lor exper ți în inginerie civilă și activită ți arhitecturale care verifică viabilitatea tehnică a proiectului, și monitorizează complian ța acestuia cu regulile de planificare urbană. Autoritățile locale sunt cele care autorizează sau resping proiectul, nu arhitectul. Reglementare privind experiența profesională – va inta în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2014. Orice student care absolvă după 31 decembrie 2014 și vrea să se înscrie în Țările de Jos în calitate de arhitect, designer de mediul urban, gradina si arhitect peisagist, sau arhitect de interior este obligat să finalizeze o perioadă de experiență profesională. Perioada experiență profesională pregătește studenții pentru exercitarea satisfăcătoare a profesiei lor. După această perioadă, în care dobândesc doi ani de experiență profesională, în practică, sub supravegherea de designeri cu experienta, active (mentori), se pot inscrie in Registrul Arhitectilor. Biroul Architectenregister are obligația legală să elaboreze norme detaliate pentru structura acestei perioade. Aceste reguli vor fi plasate sub normele profesionale publicate în anul 2012 privind perioada de experiență. Prin aceasta, Biroul Architectenregister pune în aplicare titlurile academice (Architects) Act (WAT), lege care a fost modificată în anul 2012. Reglementările oferă claritate cu privire la nivelul de cunoștințe, înțelegere și aptitudini pe care o persoană care a trecut prin perioada de doi ani de experiență profesională ar trebui să aibă. Acesta oferă, de asemenea, un răspuns clar cu privire la structura acestei perioade, supravegherea mentorului statutara necesară și modul în care perioada de experiență profesională trebuie să fi încheiată. O bază importantă pentru reglementărilor în ceea ce privește conținutul este recomandarea publicată în martie 2011 de către grupul de proiect WAT prin ordin al Biroului Architectenregister și Arhitectul șef de guvern. În 2012, Biroul Architectenregister va implica toate instituțiile de învățământ, în pregătirea regulamentării experienței profesionale. Organizațiile profesionale sunt, de asemenea, un partener de discuție importantă. În plus, vor fi organizate întâlniri în întreaga țară, în viitorul apropiat. Toate persoanele înregistrate în registru și alte părți interesate pot prezenta punctul de vedere cu privire la conținutul și pune întrebările lor la Biroul Architectenregister. Reglementările vor fi armonizate cu aceasta intrare. II.8. Atestarea și certificarea în vederea exercitării profesiei de architect în Germania 21
  • 22. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Atestarea și certificarea în profesia de arhitect în Germania este reglementată de legisla ția landurilor. Profesia de arhitect este reglementată în majoritatea landurilor, cu două excep ții: în landul Hesse și în landul Rinul de Nord – Westphalia titlul de arhitect este protejat, dar profesia nu este reglementată. În conformitate cu legislația care reglementează profesia de arhitect, titlul de arhitect este protejat. Titlul este acordat după înregistrarea în registrul arhitectilor, gestionat de camera arhitecților din landul respectiv. Înregistrarea este legată de apartenența la una dintre camerele arhitecților de land. Înregistrarea în registrul arhitecților gestionat de oricare dintre camerele arhitec ților din orice land din Republica Federală Germania se acordă la cerere pe baza dovezilor ce cuprind diploma, certificatul de examinare sau alte dovezi relevante în domeniul arhitecturii în conformitate cu articolul 46, 47 și 49 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și experiență practică relevantă de 2 ani (în Saarland 3 ani). Aplicarea pentru atestare și certificare profesională intră sub inciden ța camerelor profesionale relevante din cele 16 landuri: 1. Architektenkammer Baden-Württemberg26 2. Bayerische Architektenkammer 27 3. Architektenkammer Berlin28 4. Brandenburgische Architektenkammer 29 5. Architektenkammer der Freien Hansestadt Bremen 30 6. Hamburgische Architektenkammer 31 7. Architekten- und Stadtplanerkammer Hessen32 8. Architektenkammer Mecklenburg-Vorpommern33 9. Architektenkammer Niedersachsen34 10. Architektenkammer Nordrhein-Westfalen35 11. Architektenkammer Rheinland-Pfalz36 12. Architektenkammer des Saarlandes37 26 Danneckerstraße 54, 70182 Stuttgart, Tel: 0711 / 21 96 -0, Fax: 0711 / 21 96 -103, E-Mail: info@akbw.de, Internet: www.akbw.de Waisenhausstraße 4, 80637 München, Tel: 089 / 13 98 80 -0, Fax: 089 / 13 98 80 -99, E-Mail: info@byak.de, Internet: www.byak.de 28 Alte Jakobstraße 149, 10969 Berlin, Tel: 030 / 29 33 07 -0, Fax: 030 / 29 33 07 -16, E-Mail: kammer@ak-berlin.de, Internet: www.ak-berlin.de 29 Kurfürstenstraße 52, 14467 Potsdam, Tel: 0331 / 27 59 10, Fax: 0331 / 29 40 11, E-Mail: info@ak-brandenburg.de, Internet: www.akbrandenburg.de 30 Geeren 41/43, 28195 Bremen, Tel: 0421 / 17 00 07, Fax: 0421 / 30 26 92, E-Mail: info@architektenkammer-bremen.de, Internet: www.architektenkammer-bremen.de 31 Grindelhof 40, 20146 Hamburg, Tel: 040 / 44 18 41 -0, Fax: 040 / 44 18 41 -44, E-Mail: info@akhh.de, Internet: www.akhh.de 32 Bierstadter Straße 2, 65189 Wiesbaden, Tel: 0611 / 17 38 -0, Fax: 0611 / 17 38 -40, E-Mail: info@akh.de, Internet: www.akh.de 27 33 Alexandrinenstraße 32, 19055 Schwerin, Tel: 0385 / 590 79 -0, Fax: 0385 / 590 79 -30, E-Mail: info@architektenkammer-mv.de, Internet: www.architektenkammer-mv.de 34 Friedrichswall 5, 30159 Hannover, Tel: 0511 / 280 96 -0, Fax: 0511 / 280 96 -19, E-Mail: info@aknds.de, Internet: www.aknds.de 35 Zollhof 1, 40221 Düsseldorf, Tel: 0211 / 49 67 -0, Fax: 0211 / 49 67 -99, E-Mail: info@aknw.de, Internet: www.aknw.de 36 Hindenburgplatz 6, 55118 Mainz, Tel: 06131 / 99 60 -0, Fax: 06131 / 61 49 26, E-Mail: lgs@akrp.de, Internet: www.akrp.de 37 Neumarkt 11, 66117 Saarbrücken, Tel: 0681 / 954 41 -0, Fax: 0681 / 954 41 -11, E-Mail: info@aksaarland.de, Internet: www.aksaarland.de 22
  • 23. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 13. Architektenkammer Sachsen38 14. Architektenkammer Sachsen-Anhalt39 15. Architekten- u. Ingenieurkammer Schleswig-Holstein40 16. Architektenkammer Thüringen41 38 Goetheallee 37, 01309 Dresden, Tel: 0351 / 317 46 -0, Fax: 0351 / 317 46 -44, E-Mail: dresden@aksachsen.org, Internet: www.aksachsen.org Fürstenwall 3, 39104 Magdeburg, Tel: 0391 / 536 11 – 0, Fax: 0391 / 536 11 – 13, E-Mail: info@ak-lsa.de, Internet: www.ak-lsa.de 40 Düsternbrooker Weg 71, 24105 Kiel, Tel: 0431 / 570 65 -0, Fax: 0431 / 570 65 -25, E-Mail: info@aik-sh.de, Internet: www.aik-sh.de 41 Bahnhofstraße 39, 99084 Erfurt, Tel: 0361 / 210 50 -0, Fax: 0361 / 210 50 -50, E-Mail: info@architekten-thueringen.de, Internet: www.architekten-thueringen.de 39 23
  • 24. UNIUNEA EUROPEANĂ III. GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Procesele de recunoștere a calificărilor dobândite în alte state membre ale Uniunii Europene III.1. Cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor /profesiilor reglementate în Uniunea Europeană La nivelul Uniunii Europene există instrumente clare ce favorizează transferul calificărilor şi competenţelor în scopuri academice sau profesionale. Scopul implementării acestor instrumente este facilitarea dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor, mai exact asigurarea dreptului individului de a exercita o activitate profesională sau de a se forma într-un stat membru. Există două tipuri de astfel de instrumente: a) sistemul de recunoaştere a calificărilor pentru profesiuni reglementate și b) instrumente care vizează să asigure vizibilitatea competenţelor şi calificărilor la scară europeană: Europass şi punctele naţionale de referinţă pentru calificări profesionale. În fiecare stat membru există două puncte de informare, respectiv Punctul Naţional de Referinţă pentru calificări profesionale şi Reţeaua ENIC-NARIC. O persoană care a studiat într-o țară membră UE poate cere recunoa șterea în altă țară membră UE, cu scopul de a-și continua studiile sau de a-și exercita profesia. Recunoaşterea calificărilor este responsabilitatea organismelor de recunoaştere, existente în fiecare ţară. Există două feluri de recunoaştere “internaţionala”: • Recunoaşterea academică, care permite persoanei să urmeze sau să continue studiile sau îi conferă dreptul de a folosi un titlu naţional sau un grad în ţara gazdă pe baza titlului sau gradului dobândit în ţara de origine; • Recunoaşterea profesională se referă la metodologiile şi procedurile de evaluare în scopul practicării profesiei/ ocupaţiei. Recunoaşterea academică şi recunoaşterea profesionala au obiective diferite şi în majoritatea statelor membre UE sunt abordate diferit, cu instrumente diferite. Fiecare țară UE are propriul sistem de profesii reglementate. Astfel, o profesie poate fi reglementată într-o țară membră UE și poate să nu fie reglementată în alta. În țara în care profesia nu este reglementată, solicitantul trebuie să meargă pe linia recunoa șterii academice pentru a-și exercita profesia, în timp ce în țara în care profesia nu este reglementată se merge pe linia recunoașterii profesionale. Pentru arhitect, dacă profesia este reglementată în statul membru de origine se recunoaște titlul profesional, iar dacă profesia nu este reglementată i se recunoaște titlul profesional doar dacă arhitectul a realizat activități în domeniul arhitecturii cel puțin doi ani consecutivi din ultimii 10. În cazul profesiei de arhitect condi țiile minime de formare sunt armonizate la nivel european prin Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale a Parlamentului European și a 24
  • 25. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Consiliului Europei, profesia intrând în categoria a șa-numitelor profesii sectoriale. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale prevede două situații: arhitecții care doresc să practice profesia cu caracter permanent, respectiv arhitec ții care doresc să practice profesia cu caracter temporar în alt stat membru UE. De asemenea, regulile stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică diferit, astfel: 1. Dacă cetățeanul dorește să lucreze sau să studieze într-un alt stat membru UE – regulile stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică doar pentru arhitecții cu formarea profesională finalizată care doresc să- și exercite profesia în alt stat membru UE, nu și celor care doresc să-și continue studiile în alt stat membru UE. Ace știa din urmă trebuie să se adreseze Centrelor de Informare de Recunoaștere Academică (NARIC) pentru informa ții legate de recunoa șterea academică a diplomelor - http://www.enic-naric.net/. 2. Cetățenia cetățeanului – regulile stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică doar cetățenilor a 30 de țări: cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, plus Islanda, Norvegia și Lichtenstein. Pentru a beneficia de prevederile Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale , la momentul aplicării pentru recunoaștere, arhitectul trebuie să fie cetățean al uneia dintre aceste țări. Se aplică de asemenea și celor cu na ționalitate dublă. Exemplu: un arhitect cetățean brazilian care are și cetă țenie portugheză. Directiva se aplică și cetățenilor altor țări (în afara celor 30) care sunt membri ai familiei unui cetă țean UE. Exemplu: Un arhitect brazilian care deține o diplomă de arhitect ob ținută în Portugalia, casătorit cu un cetă țean portughez. Dacă familia decide să se staabilească în Fran ța, cetă țeanul poate beneficia de recunoașterea profesiei de arhitect în Franța conform Directivei 2005/36/CE privind recunoa șterea calificărilor profesionale. 3. În ce țară a fost obținută calificarea - Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică doar dacă arhitectul a obținut calificarea profesională în unul dintre cele 30 de state prevăzute de directivă. Se consideră calificarea profesională de arhitect ob ținută într-un stat membru dacă cetățeanul a obținut o diplomă de absolvire a unui program de studii în arhitectură, cu durata minimă prevăzută în directivă, într-un stat membru UE. Nu se aplică pentru cetă țenii UE care au obținut calificarea profesională în alt stat. Exemplu: Un cetățean francez care a obținut calificarea de arhitect în Canada și dorește să practice arhitectura în Fran ța – pentru recunoa șterea calificării lui se supune legislației naționale a Franței. a) Furnizarea temporară de servicii în profesia de arhitect Arhitectul care este legal stabilit într-un stat membru și dore ște să furnizeze temporar servicii în domeniul arhitecturii în alt stat membru UE va face acest lucru conform prevederilor Directivei 2005/36/CE 25
  • 26. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 privind recunoașterea calificărilor profesionale referitoare la furnizarea temporară de servicii. Regulile pentru furnizarea temporară de servicii sunt mult mai flexibile decât cele pentru stabilire. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un arhitect pentru furnizarea temporară de servicii profesionale într-un alt stat membru UE sunt: - Să fie stabilit legal într-unul dintre cele 27 de state membre UE sau într-una dintre țările: Norvegia, Islanda, Lichtenstein. În acest caz arhitectul beneficiază de recunoa ștere automată a calificării, dacă posedă calificarea provăzută de statul membru respectiv în Anexa 5 a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Această calificare trebuie să atesteze o formare cel pu țin de nivelul minim stabilit de Directivă. - Este fizic pe teritoriul statului membru UE în care dore ști să prestezi activitatea preofesională temporară. Conform definiției din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale , o persoană este legal stabilită dacă îndepline ște toate condi țiile pentru a practica profesia într-un stat membru și dacă nu este subiectul niciunei restric ții, chiar și temporare, a dreptului de practică profesională. Solicitantul poate fi legal stabilit într-un stat membru UE ca angajat sau ca profesionist autonom și nu este obligatoriu să practice activ profesia în momentul aplica ției. Exemplu: Un arhitect francez înscris în registrul profesional al arhitec ților din Fran ța este legal stabilit chiar dacă nu practică activ profesia în momentul respectiv în Fran ța. Acesta poate cere dreptul de prestare temporară de servicii în Germania. Pe de altă parte, dacă arhitectul nu este înscris în registrul profesional, nu este considerat legal stabilit. Declarația. Pentru prima prestare temporară de servicii pe teritoriul unui stat membru UE, este posibil să fie necesară depunerea unei declara ții prin care arhitectul să informeze autoritatea competentă din statul respectiv despre această intenție. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale nu obligă statele membre UE să solicite o astfel de declara ție, este o op țiune pe care fiecare stat o poate aplica în limitele directivei. Dacă statul membru alege să solicite o astfel de declara ție, aceasta este valabilă timp de un an. După aceea, dacă arhitectul dore ște să furnizeze în continuare servicii în regim temporar, este necesar să depună o nouă declaraie, de asemenea valabilă un an. Declarația trebuie să fie redactată în scris, dar poate fi trimisă atât ca scrisoare, cât și ca fax, e-mail etc. Ea poate fi trimisă oricând înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciului profesional. În unele state membre UE trebuie luat în considerație faptul că este necesar un timp de până la 5 luni pentru a o examina. Pentru a afla care este autoritatea competentă din statul membru către care trebuie să trimită declarația pentru prestarea temporară de servicii rofesionale, arhitectul poate consulta punctele na ționale de contact42. 42 http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/docs/contact-points/infopoints_en.pdf 26
  • 27. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 În declarație se includ următoarele informații: numele complet, informa ții de contact (adresă, număr de telefon, adresă de e-mail etc.), cetă țenia, profesia pentru care cetă țeanul este calificat în statul membru UE unde este stabilit legal și profesia pe care dore ște să o exercite în statul membru gazdă. De asemenea trebuie furnizate informații legate de asigurarea de răspundere profesională: numele companiei de asigurări și numărul de contact. De asemenea, se menționează dacă arhitectul dore ște să presteze temporar activită ți profesionale pe teritoriul respectivului stat membru pentru prima dată sau dacă aplică pentru o înnoire a autorizației. Statul membru gazdă nu poate sub nicio formă să-i ceară solicitantului să precizeze în declaraie locul și/sau data și/sau durata serviciului prestat pe teritoriul său, nici să furnizeze o adresă de pe teritoriul său unde își va desfășura activitatea. Documente ce por fi solicitate odată cu declara ția: - Dovada naționalității - Un document care să certifice faptul că arhitectul este legal stabilit într-un stat membru și că nu are interdicție de a practica profesia nici măcar temporară – atestat de la autoritatea competentă din statul membru de stabilire și copie după certificatul de liberă practică (drept de semnătură). - Evidența calificărilor profesionale - Dovada că nu a fost condamnat niciodată pentru fapte deosebit de grave, daca dore ște să lucreze în domenii de înaltă securitate și statul membru UE solicită acela ți lucru și pentru cetă țenii săi. Autoritatea competentă din statul membru gazdă nu poate solicita originale ale documentelor, dar poate cere copii legalizate ale documentelor principale, cum ar fi calificările profesionale și documentele care dovedesc experiența profesională. Dacă cetă țeanul nu poate furniza copii legalizate ale acestora autoritatea competentă are obligația de a verifica autenticitatea documentelor respective prin consultare cu statul membru UE unde solicitantul este legal stabilit. În cazul profesiei de arhitect nu este necesară solicitarea de traduceri autorizate ale documentelor, deoarece calificările sunt cuprinse în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale cu denumirile lor originale, și pot fi verificate cu u șurin ță de către autoritatea competentă. Dacă titlul profesional deținut de arhitect nu se regăse ște în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale , acesta nu beneficiază de recunoa ștere automată și calificarea acestuia va fi examinată de autoritatea competentă din statul membru gazdă. În acest caz autoritatea competentă poate solicita următoarele tipuri de informa ții despre formarea profesională a cetățeanului: durata totală a studiilor, disciplinele studiate și numărul de ore, raportul dintre cursurile teoretice și aplicațiile practice, experien ța profesională, , formarea continuă – cursuri și seminarii urmate pentru completarea studiilor. Decizia autorității competente poate fi de mai multe feluri: 27
  • 28. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 1. Autoritatea competentă poate decide să nu verifice calificarea profesională a solicitantului și să-i acorde dreptul de furnizare temporară de servicii. 2. Autoritatea competentă poate decide să verifice calificarea profesională a solicitantului și: b) Să-l autorizeze să furnizeze serviciul c) Să-i interzică să furnizeze serviciul d) Să-i solicite să adopte măsuri adiționale – în acest caz doar după ce au fost îndeplinite aceste măsuri solicitantul va fi informat e decizia autorită ții competente, care poate fi fie de autorizare pentru furnizarea de servicii, fie de interdic ție. Măsurile compensatorii. Autoritatea competentă îl poate obliga pe arhitect la adoptarea unor măsuri adiționale dacă există diferențe substanțiale între formarea profesională absolvită de acesta și cea din țara gazdă. Acestea se adoptă doar în cazul în care experien ța profesională a cetă țeanului și/sau cursurile de formare profesională continuă absolvite nu sunt de natură a compensa diferen țele de formare ini țială. Măsurile compensatorii pot fi fie sub forma unui test de aptitudini, fie sub forma unei perioade de stagiu profesional. Termenul în care autoritatea competentă din statul membru gazdă ia o decizie referitoare la furnizarea temporară de servicii profesionale este situat între o lună de la primirea aplica țiilor și a documentelor suport (în cazul în cafre nu există probleme de procesare a dosarului) și patru luni de la primirea aplicațiilor și a documentelor suport (în cazul în cafre sunt întâmpinate probleme de procesare a dosarului). Dacă autoritatea competentă decide aplicarea de măsuri compensatorii, decizia va fi luată abia după îndeplinirea de către arhitect a acestei condi ții. În acest caz aplicantul trebuie să adopte măsurile compensatorii în luna imediat următoare deciziei. Dacă arhitectul îndeplinește toate condițiile legate de libertatea furnizării de servicii, prevăzute de legislația națională a statului membru gazdă de transpunere a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, și autoritatea competentă nu răspunde în perioada prevăzută, după ce această perioadă s-a încheiat el poate furniza serviciul pe teritoriul statului membru gazdă. În timpul furnizării temporare de servicii pe teritoriul unui stat membru UE arhitectul trebuie să respecte toate regulile profesionale și de conduită rela ționate cu profesia sa, în vigoare în respectivul stat. În schimb este exceptat de obligația de a se înregistra la organiza ția sau forul profesional relevant din statul respectiv și de asigurarea de răspundere profesională. b) Exercitarea profesiei de arhitect cu caracter permanent pe teritoriul unui alt stat membru UE Cănd un arhitect dorește să se stabilească într-un alt stat membru UE pentru a-şi exercita profesia calificarea lui va fi verificată mai amănun țit și formalită țile pe care trebuie să le îndeplinească sunt mai complexe. Pentru a afla care este autoritatea competentă din statul membru către care trebuie să trimită 28
  • 29. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 dosarul pentru recunoașterea calificării profesionale, arhitectul poate consulta punctele na ționale de contact43. Documentele care trebuie să însoțească aplicația sunt: - Dovada naționalității - Dovada atestării competențelor profesionale sau calificării care îi da cetă țeanului acces la profesia de arhitect - Dovada experienței profesionale în cazul în care calificarea este ob ținută într-un al treilea stat nonmembru UE și este deja recunoscută într-un alt stat membru UE – în acest caz autoritatea competentă din statul în care arhitectul dorește să se stabilească poate solicita un certificat eliberat de autoritatea competentă din statul membru UE în care el are deja calificarea recunoscută, care să ateste că acesta șia exercitat profesia pe teritoriul respectivului stat membru UE timp de cel pu țin 3 ani. - Dovada integrității profesionale, reputației și bancare – o declara ție din care să reiasă că nu a fost suspendat de la practicarea profesiei datorită unor abateri profesionale grave sau penale. - Certificat medical din care să reiasă că starea de sănătate îi permite practicarea în bune condi ții a profesiei, după caz. - Dovada situației financiare și asigurarea de sănătate. - Certificat de conformitate – emis de statul membru de origine și care să ateste coresponden ța dintre calificarea solicitantului și cea cuprinsă în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. - În cazul în care calificarea arhitectului nu este prevăzută în Anea V sau VI sau în alte situa ții specifice descrise de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale – un atestat emis de statul membru de origine privind exercitarea efectivă și legală a profesiei timp de cel pu țin 3 ani consecutivi din ultiii cinci ani. În anumite cazuri, atestatul trebuie de asemenea să stipuleze că solicitantul este autorizat să folosească titlul de arhitect în statul membru de origine înainte de data stipulată în Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale pentru statul membru respectiv. Autoritatea competentă din statul membru gazdă nu poate solicita originale ale documentelor, dar poate cere copii legalizate ale documentelor principale, cum ar fi calificările profesionale și documentele care dovedesc experiența profesională. Dacă cetă țeanul nu poate furniza copii legalizate ale acestora autoritatea competentă are obligația de a verifica autenticitatea documentelor respective prin consultare cu statul membru UE unde solicitantul este legal stabilit. 43 http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/docs/contact-points/infopoints_en.pdf 29
  • 30. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 În cazul profesiei de arhitect nu este necesară solicitarea de traduceri autorizate ale documentelor, deoarece calificările sunt cuprinse în Anexa V la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale cu denumirile lor originale, și pot fi verificate cu u șurin ță de către autoritatea competentă. Perioada de procesare a aplicației. În primul rând autoritatea competentă trebuie să informeze aplicantul în termen de o lună în legătură cu primirea aplica ției și dacă există documente lipsă. Autoritatea competentă trebuie să ia o decizie într-un temen de maxim trei luni de la primirea dosarului complet, pentru cazurile care se încadrează în regulile de recunoa ștere automată, și în maxim cinci luni pentru cazurile care se încadrează în regulile generale de recunoa ștere. Recunoașterea îi dă arhitectului dreptul de a-și practica profesia pe teritoriul respectivului stat membru UE la fel ca orice alt cetățean al statului respectiv care beneficiază de acela și drept. Cu alte cuvinte, el trebuie să se supună acelorași legi, reglementări, prevederi administrative și cod de practică profesională, cărora se supun și cetățenii statului membru UE gazdă. Recunoașterea automată a calificării de arhitect Pentru a beneficia de recunoaștere automată, arhitectul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - Să dețină o calificare precizată de statul membru respectiv în Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, Anexa V. - Această calificare trebuie să ateste o perioadă de formare care îndepline ște cerin țele minime stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale . Acest lucru este valabil, de regulă, dacă formarea universitară a candidatului a început după anul de referin ță cuprins în Anexa V la calificarea și statul membrul UE respectiv, și nu înainte de acesta. Exemplu:Un arhitect spaniol care deține o calificare formală „titulo oficial de arquitecto” ob ținută la Universidad Europea de Madrid, și care și-a început studiile cel mai devreme în anul universitar 1998/1999 (Anexa V, punctul 5.1.7.) poate beneficia de recunoaștere automată. Un arhitect italian ce deține calificarea formală „laurea specialistica di architettura” ob ținută la Politechico di Bari și care și-a început studiile după anul universitar 1999/2000, dar nu a ob ținut „diploma di abilitazione all ezercizio indiependente della professione”, necesară în Italia în completarea calificării universitare (Anexa V, punctul 5.1.7.), nu poate beneficia de recunoa ștere automată. SOLVIT este o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează, fără utilizarea procedurilor legale, pentru a rezolva problemele apărute de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă de către autorităţile publice. In fiecare stat, membru al Uniunii Europene, există un centru SOLVIT, care furnizează aceste servicii în mod gratuit. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate 30
  • 31. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 publică pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile în care frecvenţa problemelor este mare şi există reclamaţii pentru a fi tratate prin SOLVIT sunt: recunoaşterea profesională a calificărilor şi diplomelor; accesul la educaţie; permise de şedere; drepturile la vot; securitatea socială; drepturile de ocupare a unui loc de muncă; permisele de conducere; înregistrarea vehiculelor cu motor; controlul de frontieră; accesul pe piaţă al produselor; accesul pe piaţă al serviciilor; stabilirea ca independent; achiziţiile publice; impozitarea; libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor. In fiecare stat membru al Uniunii Europene există un centru SOLVIT 44 care furnizează aceste servicii în mod gratuit.. Orice reclamaţie prin SOLVIT implică pentru rezolvare patru etape: Etapa 1 – acceptarea cazului, se verifică baza legală, dacă documentele incluse în bază de către centrul de origine nu sunt suficiente se solicită documente suplimentare; Etapa 2 – obţinerea soluţiei: se contactează autoritatea competentă implicată în cazul reclamat şi se colaborează cu aceasta în vederea obţinerii unei soluţii corecte şi în conformitate cu legislaţia europeană; Etapa 3 – propunerea soluţiei (implementată sau nu) - soluţia trebuie să fie reală, practică şi în conformitate cu legislaţia europeană; Etapa 4 – dacă soluţia nu a fost implementată în momentul propunerii, se face monitorizarea acesteia - un caz este soluţionat, doar atunci când soluţia este implementată şi rezolvă problema clientului. Statele membre ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a se asigura că persoanele fizice şi întreprinderile pot face uz în mod eficient de drepturile lor legate de piaţa unică, garantând o aplicare eficace şi o punere în executare a legislaţiei privind piaţa unică de către instanţele naţionale, prin furnizarea de informaţii de bună calitate, instrumente şi proceduri de e-guvernare, precum şi prin realizarea de investiţii în mecanisme destinate soluţionării rapide a problemelor. Potenţialul SOLVIT este încă insuficient exploatat ca instrument cheie de soluţionare a problemelor la nivel naţional/european, parţial din cauza personalului insuficient din diverse centre ale SOLVIT şi în aceeaşi măsura datorită informării insuficiente a cetăţenilor europeni despre competenţele acestor centre. Centrele SOLVIT din cele opt state membre cuprinse în acest ghid sunt: SOLVIT Italia: Presidenza Consiglio Ministri, Dipartimento Politiche Comunitarie, Piazza Nicosia 20, IT 00186 Roma, Tel. +39 06 677 95 844, Fax. +39 06 677 95 044, solvit@palazzochigi.it SOLVIT Republica Cehă: Odbor vnitřního trhu a služeb EU, Ministerstvo průmyslu a obchodu, Na Františku 32, CZ - 11015 Praha 1, Tel. +420 22 422 1701, Fax. +420 22 485 3079, solvit@mpo.cz 44 În România Centrul SOLVIT are ca date de contact: Guvernul României, Departamentul pentru Afaceri Europene, Bvd. Aviatorilor nr. 50A, Sector 1, Bucureşti 011854, România, Tel.:+4021.308.53.60, Fax:+4021.318.55.24, E-mail: solvit@dae.gov.ro 31
  • 32. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 SOLVIT Danemarca: Danish Business Authority (Internal Market Centre), Langelinie Allé 17, DK - 2100 Copenhagen, Tel. +45 35 46 62 00 (the hotline), Tel. +45 35 46 66 16, Tel. +45 35 46 66 73, SOLVIT@erst.dk SOLVIT Germania: Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie, Scharnhorststr. 34-37, DE 10115 Berlin, Fax. +49 3018 615 5379, solvit@bmwi.bund.de SOLVIT Spania: SOLVIT – España, Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperación, Serrano Galvache 26, ES - 28033 Madrid, Tel. +34 91 379 9999, Fax. +34 91 394 8684, solvit@ue.maec.es SOLVIT Olanda: Ministerie van Economische Zaken, Landbouw en Innovatie, Bezuidenhoutseweg 30, Postbus 20101, NL - 2500 EC, Den Haag, Tel. +31 70 379 7708, Fax. +31 70 379 7014, solvit@mineleni.nl SOLVIT Austria: Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend, SOLVIT Center, Abteilung C1/2, Stubenring 1, AT - 1010 Wien, Tel. +43 1 71100-5119, Tel. +43 1 71100 – 5293, Tel. +43 1 711005187, Fax. +43 1 71100-2207, solvit@bmwfj.gv.at SOLVIT Marea Britanie: Department for Business, Innovation and Skills, 1 Victoria Street, UK - London SW1H 0ET, Tel. +44 20 7215 2833, Fax. +44 20 7215 2234 solvit@bis.gsi.gov.uk III.2. Recunoașterea calificării de arhitect în Italia Italia a implementat Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale prin Decretul legislativ nr. 206 din 6 noiembrie 2007 45. Prin acest decret se stabilesc regulile pe baza cărora cetăţenii statelor membre UE pot exercita pe teritoriul Italiei profesia reglementată pentru care sunt calificaţi în statul membru de origine. Textul transpunerii se referă la asa numitele profesii “reglementate” definite la art. 4, alin. 1, lit. a) din acest decret. Decretul se aplică solicitanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, care doresc să exercite pe teritoriul naţional italian, ca angajaţi sau autonomi –inclusiv liberi profesionişti, o profesie reglementată in baza unei calificări profesionale,o bţinute într-un stat membru al Uniunii Europene şi condiţiile în care se va permite exercitarea acestei profesii. De asemenea, certificarea competenţelor se realizează în baza unor acte normative cu caracter general. Profesia pe care solicitantul doreşte să o exercite pe teritoriul italian va fi cea pentru care a fost calificat în statul membru de origine în cazul în care activităţile sunt comparabile şi poate fi exercitată în regim de stabilire sau de prestare transfrontalieră temporară şi ocazională. 45 “Attuazione della direttiva 2005/36/CE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali, nonche' della direttiva 2006/100/CE che adegua determinate direttive sulla libera circolazione delle persone a seguito dell'adesione di Bulgaria e Romania” 32
  • 33. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Pe baza prevederilor art. 56, alin. 4, şi art. 57 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, Departamentul pentru coordonarea politicilor comunitare de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri este coordonator naţional şi Punct Naţional de Contact 46. Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale de arhitect, Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale oferă un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului formării şi care prevede recunoaşterea automată. Pentru recunoaşterea în sistemul general, cererea de recunoaştere este adresată Autorităţii Competente din Statul Membru gazdă (Italia). Această cerere trebuie să fie însoţită de o serie de documente şi certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetăţenii UE care doresc să se stabilească în această ţară sunt47: 1. O copie a unui document de identitate valabil, în care nu există semnătura persoanei în cauză. 2. O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu indicarea examenelor susţinute necesare pentru a determina posibila existenţă a unor diferenţe semnificative faţă de formarea naţională, prevăzute la articolul 14 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale ) 3. O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când este prevăzută de ţara în care s-a obţinut calificarea; 4. O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care titlul a fost obţinut, numai dacă sunt furnizate în această ţară; 6. Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în exercitarea profesiei, eliberat de autoritatea competent din ţara de origine şi / sau de provenienţă. 7. Certificat care prezintă in detaliu orice activitate de muncă în ţara de origine, ca urmare a absolvirii calificării pentru care se solicită recunoaşterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată). În cazul profesiilor reglementate şi în România şi în Italia, sunt necesare următoarele acte: 1. Certificat sau altă atestare eliberată de către autoritatea competentă din Romania din care să rezulte că respectiva diplomă autorizează, în ţara de provenienţă, exercitarea profesiei solicitantului; 2. Programa detaliată a studiilor cu indicarea clară a orelor efectuate şi a subiectelor dezbătute pentru fiecare materie, cât şi a numărului de ore de stagiu realizate, eliberată de şcoala care a emis diploma; 3. Certificat care să ateste activitatea desfasurată în ţara de origine sau de provenienţă, ulterioară obţinerii diplomei pentru care se solicită recunoasterea; 46 47 Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento Politiche Comunitarie, Ufficio Mercato Interno e Competitività, Piazza Nicosia 20, 00186 ROMA, ITALIA, e-mail: puntonazionaledicontattoqualificheprofessionali@politicheeuropee.it, Website: www.politichecomunitarie.it. Persoane de contact: Dott.ssa Lucia Monaco e-mail: lu.monaco@palazzochigi.it, Dott.ssa Maria Giuseppina Castellano e-mail: g.castellano@palazzochigi.it, Tel.: 0039 06 677 92 548- Fax: 0039 06 6779 5064. Sursa: Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER L’INFORMAZIONE E L’EDITORIA - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva 2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali 33
  • 34. UNIUNEA EUROPEANĂ 4. GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Certificat care să ateste efectuarea unor perioade de stagii efectuate, a unor cursuri de specilizare sau obtinerea altor diplome. Toate documentele scrise într-o limbă străină trebuie să fie însoţite de o traducere în limba italiană, certificată în conformitate cu textul original, eliberată de către Autoritatea diplomatică sau consulară italiană din ţara care a emis diploma, sau de către un traducător oficial dintr-un tribunal italian. Utilizarea fotocompiilor de către cetăţenii UE se face conform legii DPR 445/2000, care impune ca acestea să fie însoţite de o declaraţie de conformitate cu originalul pe proprie răspundere a aplicantului. Autoritătile vor verifica prin sondaj veridicitatea acestor declaraţii. Documentele în original nu vor putea fi retrase ulterior de către interesat sau împuternicit, la încheierea procedurii de recunoaştere a diplomei. Profesia de arhitect este reglementată în Italia, iar autoritatea competentă este Ministero dell'istruzione, dell'università e della ricerca. Un inginer civil poate executa unele lucrări de construcţii și arhitectură dar nu poate profesa ca arhitect. III.3. Recunoașterea calificării de arhitect în Spania Decretul48 Regal 1837/2008 prezintă în Anexa VIII (Anexa L11a_2) lista alfabetică a profesiilor şi activităţilor grupate în funcţie de nivelul de pregătire existente în Spania pentru a accede la exercitarea profesiei, în corelaţie cu nivelurile descrise în articolul 19 (articolul 11 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale). Profesiile reglementate în Spania în domeniul arhitecturii sunt arhitect și arhitect tehnic, iar autoritatea competentă este Ministerul Locuin ței (Ministerio de la Vivienda). Recunoașterea pentru profesia de architect în Spania se face direct, conform prevederilor Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale . Însă, dacă aplicantul nu îndeplinește condițiile minime de formare profesonală prevăzute în directivă, sau dacă diploma sa nu se regăse ște în Anexa V, se aplică mecanismele de compensare comune statelor membre: test de aptitudini sau o perioadă de practică profesională, care se pun în aplicare înainte de recunoașterea titlului. Dosarul cuprinde următoarele documente: Cererea de recunoa ștere a diplomei obținute într-o țară a UE adresată Ministerului Educației (model oficial standard), fotocopia legalizată al titlului academic și profesional, copie legalizata a dovezii de cetățenie, traducerea oficială în spaniolă a titlului academic și profesional. Rezultat: Certificatul de recunoa ștere a titlului profesional. După ob ținerea acestuia arhitectul are obligația de a se înscrie în colegiul profesional corespunzător regiunii în care dore ște să se stabilească și are dreptul să practice profesia doar în regiunea respectivă. 48 REAL DECRETO 1837/2008, de 8 de noviembre, por el que se incorporan al ordenamiento jurídico español la Directiva 2005/36/CE, del Parlamento Europeo y del Consejo, de 7 de septiembre de 2005, y la Directiva 2006/100/CE, del Consejo, de 20 de noviembre de 2006, relativas al reconocimiento de cualificaciones profesionales, así como a determinados aspectos del ejercicio de la profesión de abogado. BOE núm. 280, 4618546320. 34