prezentarea cuprinde principalele informatii despre ambalarea marfurilor

1. AMBALAREA MĂRFURILOR
Prof.TANASE RODICA

2. Introducere
 Din punct de vedere etimologic, ambalajul conţine
prefixul „en” şi cuvântul „balla”, al cărui sens este „de a
strânge în balot”. Ambalarea derivă din cuvântul latin
„condere” cu sensul de a stabili, a stabiliza, prezentare
stabilă.
 Din punct de vedere comercial, ambalajul este „un
container care permite asigurarea în cele mai bune
condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi
transportului produselor”. Din acelaşi punct de vedere,
ambalarea poate fi definită ca: „realizarea unui înveliş
material, sau primul conţinător al unui produs care
constituie o unitate de vânzare en detail”.

3. AMBALAJUL
 Ambalajul este un sistem fizico-chimic
complex, cu funcţii multiple, care asigură
menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea
calităţii produsului căruia îi este destinat.
 Ambalajul favorizeazã identificarea
produsului, înlesnind atragerea de cumpărători
potenţiali, pe care îi învaţă cum să folosească,
să păstreze produsul şi cum să apere mediul
înconjurător de poluarea produsă de
ambalajele uzate sau de componenţii de
descompunere ai acestora.

4. FUNCTIILE AMBALAJELOR
1. Funcţia de conservare şi păstrare a
calităţii produselor sau funcţia de
protecţie
2. Funcţia de transport, manipulare şi
depozitare numită şi funcţia de
raţionalizare
3) Funcţia de reclamă şi promovare a
vânzării sau funcţia de comunicare

5. CLASIFICAREA AMBALAJELOR
 - după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor:
 ambalaje din hârtie şi carton; din sticlă; din metal; din materiale plastice; din lemn, înlocuitori
din lemn şi împletituri; din materiale textile; din materiale complexe.
 - după sistemul de confecţionare:
 ambalaje fixe; demontabile; pliabile.
 - după tip:
 plicuri; pungi; plase; lăzi; cutii; flacoane; borcane etc.
 - după domeniul de utilizare:
 ambalaje de transport; de desfacere şi prezentare.
 - după specificul produsului ambalat:
 ambalaje pentru produse alimentare; pentru produse nealimentare; pentru produse
periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective.
 - după gradul de rigiditate:
 ambalaje rigide; semirigide; suple.
 - după modul de circulaţie al ambalajului:
 ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.
 - după sistemul de circulaţie:
 sistem de restituire a ambalajelor; sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor.

6. Metode de ambalare a mărfurilor
Tendinţele actuale remarcate în concepţia ambalajelor și a metodelor de
ambalare sunt:
• reducerea consumului de materii prime si materiale;
•cresterea duratei de conservare a produselor;
•sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de
confecţionare;
•facilitarea reintegrării in mediu a ambalajelor in etapa post-consum.
•Din procedeele de ambalare derivă mai multe metode
de ambalare: ambalare colectiva; ambalare
porţionata; ambalare in folii contractibile; ambalare in
vid; ambalare in atmosfera modificata; ambalare sub
presiune; ambalare aseptica.

7. RECICLAREA AMBALAJELOR
 Relaţia “dezvoltare economică – echilibru ecologic” ridică numeroase şi
complexe probleme comune întregii omeniri, cu atât mai mult cu cât , de
exemplu, în timp ce economiştii consideră specializarea ca o virtute,
ecologiştii o consideră un risc.
 Principiul suveranităţii consumatorului nu este acceptat de ecologişti,
care reproşează, de exemplu, excesul de ambalare a produselor.
 Se vor lua măsuri pentru a se asigura că utilizatorii de ambalaje, inclusiv
consumatorii, obţin informaţiile necesare despre:
 sistemele de returnare, colectare şi recuperare care le sunt
disponibile;
 rolul lor în contribuţia la reutilizarea, recuperarea şi reciclarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;
 semnificaţia marcajelor de pe ambalajele existente pe piaţă.

8. SIMBOLURI PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORULUI SI A MEDIULUI
 punctul verde: produsele se desfac pe piaţă de un producător sau
comerciant care a aderat la “ECO-Ambalaj”, adică îşi asumă
responsabilităţile recuperării ambalajelor respective.
 simbolul “a arunca la coş”, care invită cumpărătorii să nu arunce
oriunde, în natură, ambalajul, ci în locuri special amenajate;
 triunghiul care conţine în interior o cifră. Semnificaţia acestei
cifre poate varia. Italienii indică, de regulă, grosimea materialului
plastic din care este confecţionat ambalajul, natura acestuia
găsindu-se sub triunghi, în timp ce, în Franţa, cifra poate indica
materialul utilizat sau conţinutul procentual de material reciclat
utilizat.
 simbolul “magnet” , apare numai pe cutiile metalice, indicând că
sunt realizate din tablă de oţel reciclabil;
 simbolul “ambalaje reciclabile”
 simbolul “ambalaje reutilizabile”

9. Simboluri grafice