Download to read offline
![INTERACTIUNEA PRODUSE DIN PLANTE-MEDICAMENT
Grapefruit proaspăt (Citrus paradisi) i sucul de grapefruit: este cunoscut a
ș
fi un inhibitor puternic al CYP3A4 intestinal, i astfel
ș inhibă metabolismul
intestinal i cre te biodisponibilitatea a numeroase droguri (>85
ș ș
cunoscute), crescând riscul de supradozare i de apari ie a reac iilor
ș ț ț
adverse [din care mai mult de jumătate sunt severe – ex: torsada vârfurilor
(tulburare gravă de ritm cardiac), rabdomioliza (distrugere musculară),
toxicitate medulară, depresie respiratorie, sângerări gastro-intestinale,
toxicitate renală, etc.];
inhibitorii CYP3A4 importan i clinic din sucul de grapefruit sunt cunoscu i
ț ț
ca furanocumarine ( bergamotin i 6’7’- dihidroxibergamotin); ei inhibă
ș
ireversibil metabolismul medicamentelor la nivel intestinal nu i la nivel
ș
hepatic formând legături covalente cu CYP3A4 până când se
sintetizează noi enzime active (~24 ore); rezultatul este cre terea
ș
concentra iei plasmatice a drogului implicat.
ț Riscul este semnificativ când
intervalul de timp între consumarea grapefruitului i administrarea
ș
medicamentului este mai mic de 4 ore; totu i, chiar i un interval de 10
ș ș
ore prezintă un risc de 50% de interac iune, în timp ce dupa 24 ore
ț
rămâne un risc de 25%; riscul dispare complet după 3 zile deoarece
acesta reprezintă timpul pentru reînnoirea completă a activită ii CYP3A4
ț
intestinal.](https://image.slidesharecdn.com/interactiuni-medicamentoase-250406144557-5fdfb16b/75/INTERACTIUNI-MEDICAMENTOASE-cursul-4-pptx-31-2048.jpg)
INTERACTIUNI-MEDICAMENTOASE-cursul 4.pptx
- 1.
- 2. Interacţiunile medicamentoase(drug-drug interactions – DDI) se traduc prin modificarea efectului anticipat al unui preparat farmaceutic, ca urmare a administrării simultane cu anumite medicamente sau substanţe. Acest fenomen se produce pe fondul schimbării modului de absorbţie sau de metabolizare a substanţelor medicamentoase în organism. Prezenţa concomitentă a mai multor agenţi medicamentoşi poate modifica intervalul în care aceştia rămân în circulaţie şi se elimină din corp. Cel mai adesea, consecinţele DDI constau în creşterea toxicităţii medicamentelor şi în diminuarea, până la anulare, a efectului terapeutic al medicaţiei administrate.
- 3. Interacţiunile medicamentoase aparla asocierea a două sau mai multe medicamente administrate concomitent. Medicamentele pot acţiona independent fără a se influenţa reciproc, sau mai frecvent, pot determina interacţiuni care modifică efectul terapeutic în sensul intensificării sau al diminuării lui. Atât medicamentele cât i substan ele nutritive sunt în esen ă ș ț ț substan e chimice care, prin natura i aspectul lor interac ioneaza cu ț ș ț anumite loca ii din organism. O substan ă poate produce un efect ț ț doar dacă ajunge la intele fiziologice în concentra ii suficiente. ț ț Efectul acestei interac iuni poate fi terapeutic sau toxic în func ie de ț ț concentra ia atinsă la nivelul situsurilor de ac iune. ț ț Concentra ia atinsă ț este dependentă de mai mul i factori: ț -doza, -modul de formulare, -ruta de administrare, -rata i extensia absorb iei, ș ț -distribu ia în organism i legarea de esuturi, ț ș ț - biotransformarea i excre ia. ș ț
- 5. Fereastra terapeutică aunui medicament este reprezentată de limitele concentra iei sale sanguine în care medicamentul poate trata eficient ț o boală fără apari ia efectelor toxice; sub o anumită concentra ie ț ț minimă drogul devine inactiv în timp ce peste o anumită concentra ie ț apare toxicitatea; concentra ia cea mai eficientă a medicamentului ț trebuie să fie in fereastra terapeutică.
- 7. Interac iunile medicamentoase țpot fi rezultatul unor mecanisme farmacocinetice, farmacodinamice sau combinate. Interac iunile farmacocinetice ț implică un medicament sau o substan ă ce alterează ț absorb ia, distribu ia, metabolismul sau ț ț eliminarea unui alt medicament sau substan ă. ț Interac iunile farmacodinamice ț apar cand 2 medicamente sau substan e au mecanisme de ț ac iune similare sau inte moleculare similare, dar nu ț ț afectează parametrii farmacocinetici ai fiecăruia dintre ele; pot fi aditive, sinergice sau antagoniste.
- 8. INTERACŢIUNILE MEDICAMENTOASE DEORDIN FARMACOCINETIC Interacţiuni în cursul procesului de absorbţie a) Modificarea de pH a sucurilor gastric şi intestinal modifică ionizarea substanţelor şi poate influenţa absorbţia medicamentelor. Astfel, un pH acid reduce absorbţia medicamentelor alcaline, iar un pH alcalin scade absorbţia medicamentelor acide. b) Combinarea în tubul digestiv poate diminua absorbţia unor substanţe. De exemplu,tetraciclina în combinaţie cu metale bivalente sau trivalente formează chelaţi sau complexe greu absorbabile. Sucralfatul, un pansament gastric scade absorbţia tetraciclinei şi ciprofloxacinei. c) Sindroamele de malabsorbţie, apărute ca urmare a administrării unor medicamente,pot influenţa negativ absorbţia altor substanţe. De exemplu, neomicina prin acest mecanism inhibă absorbţia fierului, vitaminei B12 şi a acidului folic. d) Întarzierea golirii stomacului poate scădea absorbţia. Astfel, parasimpatoliticele şi opioidele pot întarzia absorbţia paracetamolului. Antiacidele întarzie absorbţia fenobarbitalului şi a izoniazidei. e. Creşterea motilităţii intestinale prin laxative, metoclopramid şi neostigmină scade absorbţia medicamentelor mai puţin solubile
- 11. Solu iile apoase,siropurile, elixirele i emulsiile ț ș nu prezintă o problemă de dizolvare i în general determină o absorb ie rapidă i adesea ș ț ș completă comparativ cu formele de dozare solide. o Suspensii: un medicament în suspensie este în formă solidă dar este fin divizat i are o suprafa ă mare; particulele de medicament pot difuza ș ț rapid între stomac i intestinul sub ire astfel încât absorb ia este relativ ș ț ț insensibilă la rata de golire gastrică. o Capsulele i tabletele ș . Diferă între ele prin faptul că în capsule materialul este mai pu in compact decât în tablete. Odată ce capsula ț se dizolvă con inutul se dispersează în general rapid. Tabletele se ț dezintegrează în general în etape, la început în granule i apoi în ș particule primare. Pe masură ce dimensiunea particulei descre te, rata ș dizolvării cre te datorită cre terii suprafe ei. ș ș ț Ca regulă generală, biodisponibilitatea unui medicament in func ie de ț forma de dozare descre te în următoarea ordine: solu ii > emulsii > ș ț suspensii > capsule > tablete > drajeuri > drajeuri enterosolubile > produse retard
- 13. Interacţiuni la nivelulprocesului de distribuţie a) Modificarea fluxului sangvin hepatic poate avea consecinţe asupra biodisponibilităţii medicamentelor metabolizate puternic de către ficat. De exemplu, propranololul scade fluxul hepatic cu reducerea metabolizării lidocainei, procainamidei şi astfel creşterea concentraţiei lor plasmatice. Izoprenalina creşte circulaţia hepatică şi scade concentraţia lidocainei în sânge. b) Deplasarea de pe proteinele plasmatice se datorează concurenţei medicamentelor care se leagă intens de acest sediu. Ca urmare a acestei interacţiuni, poate creşte eficacitatea medicamentului deplasat sau chiar apariţia unor efecte toxice ale acestuia. De exemplu, aspirina în doze mari deplasează sulfamidele antidiabetice cu apariţia hipoglicemiei, iar sulfamidele antibacteriene deplasează anticoagulantele orale cu apariţia hemoragiilor. c) Deplasarea de pe locurile de legare de la nivelul ţesuturilor poate determina creşterea concentraţiei plasmaticea unor medicamente. De exemplu, verapamilul şi chinidina pot deplasa digoxina.
- 14. Interac iunile medicamentoase: ț Competiia dintre droguri ț pentru locurile de legare (interac iuni de dizlocare) ț Competi ia dintre drog i ț ș constituen ii normali ai ț organismului: acizii gra i liberi ș sunt cunoscu i a interac iona ț ț cu un numar de droguri ce se leagă în principal de albumina serică; nivelul acizilor gra i liberi cresc în ș diferite condi ii fiziologice sau ț patologice.
- 15. Interacţiuni la nivelulprocesului de metabolizare a) Inhibiţia enzimatică este realizată de unele medicamente care inhibă mai ales enzimele microzomiale oxidative hepatice, datorită competiţiei pentru locurile de legare ale substratului pentru enzimă. Ca urmare cresc efectele farmacologice şi riscurile toxice, ceea ce impune ajustarea dozei. De exemplu, cimetidina, fenilbutazona, unele sulfamide,cloramfenicolul, ketoconazolul, disulfiramul micşorează metabolizarea fenitoinei,anticoagulantelor orale, teofilinei, diazepamului şi medazepamului. b) Inducţia enzimatică se realizează prin intervenţia unor medicamente cu proprietăţi inductoare asupra enzimelor microzomiale care metabolizează xenobioticele, cu accelerarea metabolizării substanţelor cu care se administrează concomitent şi astfel scăderea concentraţiei lor plasmatice şi reducerea efectelor terapeutice. Au efect inductor enzimatic fenobarbitalul,glutetimida, fenitoina, carbamazepina, rifampicina, gliseofulvina. De exemplu, fenobarbitalul creşte metabolizarea anticoagulantelor orale, antidepresivelor triciclice, propranololului ,blocanţilor canalelor calciului, glucocorticoizilor. Rifampicina creşte metabolizarea anticoagulantelor orale, chinidinei, estrogenilor, tolbutamidei, teofilinei, beta-blocanţilor.
- 16. Interacţiuni la nivelulprocesului de metabolizare
- 17. Citocromul P450 (CYP)reprezintă o superfamilie de enzime intracelulare, fiind principalele enzime implicate în metabolismul medicamentos i ș reprezentând aproximativ 75% din activitatea enzimatică implicată în metabolismul medicamentelor. În timp ce multe droguri sunt dezactivate de enzimă, există unele care sunt activate; câteva alte molecule pur i simplu interferează cu ac iunea CYP. ș ț Inhibitor = Inhibitorii inactivează enzimele CYP specifice într-un mod ireversibil. Metabolismul va reveni la normal odată ce inhibitorul a fost eliminat i au fost produse ș noi enzime. Inductor = Inductorii cresc produc ia de enzime i, prin ț ș urmare, accelerează metabolismul. În consecin ă, ț nivelurile plasmatice ale substraturilor sunt reduse.
- 19. Interacţiuni la nivelulprocesului de eliminare a) Diureticele cresc eliminarea medicamentelor prin modificarea reabsorbţiei tubulare, iar forţarea diurezei este o metodă de tratament în cursul intoxicaţiilor acute medicamentoase. b) Modificarea pH-ului urinar influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor. Astfel, alcalinizarea urinii creşte eliminarea substanţelor acide, iar acidifierea urinii creşte eliminarea substanţelor alcaline. Competiţia pentru transportorii activi poate reduce eliminarea unor medicamente. De exemplu, asocierea dintre probenecid şi penicilină - este utilă în practica terapeutică, deoarece acesta inhibă procesul de eliminare la nivelul secreţiei tubulare a antibioticului şi-i prelungeşte prezenţa în organism.
- 20. INTERACTIUNI FARMACODINAMICE Interac iunilefarmacodinamice se caracterizează prin ț efectele aditive, sinergice sau antagoniste ce apar în timpul utilizării concomitente a două sau mai multor droguri i determină răspuns antitumoral sau ș toxic. Efect aditiv: efectul a 2 droguri este egal cu suma efectelor individuale Efect sinergic: efectul a 2 droguri este mai mare decat suma efectelor lor individuale Efect de poten are ț : un drog fără efect propriu notabil poten ează ț activitatea celuilalt drog Efect antagonic: efectul a 2 droguri este mai mic decat suma efectelor lor individuale sau se anulează Dependente de secven ă ț : când ordinea în care cele 2 droguri sunt administrate le modulează efectele
- 21. În cazul efecteloraditive i sinergice ar putea ș rezulta răspuns sau toxicitate excesive. În cazul efectului antagonic ar putea rezulta reducerea răspunsului la unul sau la ambele droguri sau supresia răspunsului.
- 22. INTERACTIUNE ALIMENT –MEDICAMENT Ointerac iune medicament-aliment ț este consecin a unei rela ii fizice, ț ț chimice sau fiziologice între un medicament i un produs consumat ș ca hrană sau ca nutrient prezent într- un aliment derivat din plante, sau ca supliment alimentar. O astfel de interac iune se poate ț manifesta clinic prin compromiterea stării de sănătate datorită modificării farmacocineticii i / sau ș farmacodinamicii medicamentului sau a substan ei alimentare. ț
- 23. Mecanismele de bazăprin care produsele alimentare exercită astfel de efecte includ, în general, procese fiziologice, fizico-chimice i ș /sau biochimice. Mecanismele fiziologice - golirea gastrică întârziată, - fluxul biliar stimulat / crescut al bilei sau - fluxul sanguin splanhnic stimulat/crescut - modificările pH-ului sau florii gastro-intestinale Mecanismele fizicochimice -formulele de nutritie enterala incompatibile cu anumite agenti care se pot lega de proteinele din acesti compusi -tetraciclinele si fluorochinolonele(ATB cu spectru larg) care se pot lega de produsele ce contin cationi bivalenti (ex calciu din produsele lactate) -mesele bogate in grasimi pot creste absorbtia unor medicamente ,datorita solubilitatii lor Mecanismele biochimice -interferen a cu formarea sau func ia unui cofactor (o substan ă a cărei ț ț ț prezen ă este esen ială pentru activitatea unei enzime) ț ț -efectul farmacodinamic de poten are a unui medicament ț -modificarea func iei unei enzime de metabolizare/transportor de ț medicament
- 25. Efectul alimentelor asuprafarmacocineticii unui medicament administrat oral depinde de: o formularea drogului (tablete, capsule, solu ie,etc) ț i ș proprietă ile sale chimice ț : acid/bază; -afinitatea pentru apă sau pentru lipide ( drogurile cu afinitate pentru lipide au o absorb ie crescută când sunt administrate cu ț alimentele; -cele cu afinitate pentru apă se absorb mai bine pe stomacul gol -absorb ia medicamentului poate fi alterată i de factori nelega i ț ș ț de structura sa chimică: dimensiunea particulei, prezentarea sub formă de sare, polimorfismul cristalelor, capsule gastrorezistente, prezen a excipien ilor (ca lian ii i factorii de dispersie) – ace tia ț ț ț ș ș pot influen a u urin a dizolvării i astfel rata absorb iei. ț ș ț ș ț -fiziologia gastro-intestinală i ș -tipul i cantitatea de hrană consumată. ș
- 26. Pe lângă schimbareaobiceiurilor alimentare (evitarea consumului unor alimente, evitarea unor asocieri), una din metodele de manageriere a interac iunilor alimente-drog i deci de ț ș îmbunătă ire a tratamentului o ț reprezintă planificarea administrării orale a drogului raportat la orarul meselor (înainte, în timpul, după mese).
- 27. Interactiuni medicamente – alimente 1.Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin 30 de minute inainte de masa Pansamente gastrice Hepatoprotectoare Purgative Antihelmintice Diuretice
- 28. 2. Medicamente cetrebuie administrate in afara meselor (1 ora inainte de masa sau 3 ore dupa) Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele (exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol Analgezice Preparate cu hormoni tiroidieni Anticonvulsivante Anticoagulante Antianemice Antihistaminice Antitusive Bronhodilatatoare Sedative Tranchilizante Vasodilatatoare Vitamine 3. Medicamente administrate cu 20-45 minute inainte de masa Anorexigene (30-45 minute) Antispastice (20-30 minute) Fenobarbital Stimulatoare ale secretiei gastrice (15-20 minute) Sulfamide hipoglicemiante
- 29. 4. Medicamente administratein timpul meselor sau imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte) Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina) AAS –acid acetisalicilic Antiinflamatoare Biguanide Carbamazepina Digitalice orale Fier Griseofulvina Hidroclorotiazida Hidrocortizon Indometacin Izotretinoin Lovastatina Metronidazol Metoprolol, Propranolol Nifedipin Nitrofurantoin Prednison, Prednisolon Salazopirina Spironolocatona Teofilina Verapamil
- 30. 5. Medicamente administratela 30 minute - 2 ore dupa masa Antiacide Coleretice Colecistochinetice Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore) 6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate Clorura de potasiu Tetracicline
- 31. INTERACTIUNEA PRODUSE DINPLANTE-MEDICAMENT Grapefruit proaspăt (Citrus paradisi) i sucul de grapefruit: este cunoscut a ș fi un inhibitor puternic al CYP3A4 intestinal, i astfel ș inhibă metabolismul intestinal i cre te biodisponibilitatea a numeroase droguri (>85 ș ș cunoscute), crescând riscul de supradozare i de apari ie a reac iilor ș ț ț adverse [din care mai mult de jumătate sunt severe – ex: torsada vârfurilor (tulburare gravă de ritm cardiac), rabdomioliza (distrugere musculară), toxicitate medulară, depresie respiratorie, sângerări gastro-intestinale, toxicitate renală, etc.]; inhibitorii CYP3A4 importan i clinic din sucul de grapefruit sunt cunoscu i ț ț ca furanocumarine ( bergamotin i 6’7’- dihidroxibergamotin); ei inhibă ș ireversibil metabolismul medicamentelor la nivel intestinal nu i la nivel ș hepatic formând legături covalente cu CYP3A4 până când se sintetizează noi enzime active (~24 ore); rezultatul este cre terea ș concentra iei plasmatice a drogului implicat. ț Riscul este semnificativ când intervalul de timp între consumarea grapefruitului i administrarea ș medicamentului este mai mic de 4 ore; totu i, chiar i un interval de 10 ș ș ore prezintă un risc de 50% de interac iune, în timp ce dupa 24 ore ț rămâne un risc de 25%; riscul dispare complet după 3 zile deoarece acesta reprezintă timpul pentru reînnoirea completă a activită ii CYP3A4 ț intestinal.
- 32. Portocalele i suculportocalelor de Sevilla ș i ș pomelo s-a raportat a con ine ț furanocumarine în concentra ii ț comparabile cu sucul de grapefruit i deci ș inhibă CYP3A4 intestinal având efecte asemănătoare cu grapefruitul. Sunătoarea (Saint-John’s wort) - cunoscută plantă utilizata ca remediu induce CYP3A4 dar inhiba CYP1A1, CYP1B1 si CYP2D6. Măcri ul ș : este o specie de plantă acvatică = Nasturtium officinalae ; este cunoscut de asemenea ca inhibitor al CYP2E1 Gen iana (Hydrastis Canadensis) ț este o plantă perenă din familia Ranunculaceae, originară din sud-estul Canadei i estul SUA; ș prin intermediul celor 2 alcaloizi – berberina i hidrastina- alterează activită ile ș ț enzimatice CYP2C9, CYP2D6 si CYP3A4.
- 33. Cafeina Nu numai alimenteleafectează metabolismul medicamentos ci, în anumite cazuri , i drogurile interac ionează cu aditivi alimentari, ș ț alterându-le metabolismul. Unul din ace ti aditivi este cafeina care în ș afara faptului că poate fi considerată ea însă i un drog, se găse te în ș ș cantită i importante în cafea, ceai, băuturi nealcoolice precum i în alte ț ș băuturi i alimente energizante. ș Consumul de băuturi ce con in cafeină seara târziu în combina ie cu ț ț astfel de medicamente determină insomnii nocturne; este de asemenea poten at efectul diuretic al cafeinei. ț Ciprofloxacinul inhibă metabolismul cafeinei ducând la cre terea ș efectelor acesteia; Cimetidina are efect asemănător pe metabolismul cafeinei crescându-i nivelul sanguin astfel încât, la consumatorii de cafea trebuie administrat un alt antagonist H2 (ex: ranitidina, famotidina). Prednisonul i contraceptivele orale cresc de asemenea nivelurile ș cafeinei datorită inhibi iei metabolizării cafeinei. ț
- 34. Produsele lactate/ calciul Utilizareaproduselor lactate ce con in calciu determină o interac iune ț ț chimică i anume formarea de chela i între ionul de calciu i medicament ș ț ș ceea ce conduce la scăderea absorb iei acestuia. ț Exemplul tipic îl reprezintă interac iunea dintre produsele lactate i ț ș medicamentele antiacide. Fluorochinolonele (ex: ciprofloxacin, levofloxacin) pot deveni ineficiente când sunt administrate concomitent cu produse lactate sau suplimente de calciu; Bifosfona ii (fixatori de calciu: alendronat, riserdonat, ibandronat) au o ț biodisponibilitate scăzută, o cantitate mică de drog fiind absorbită atunci când se administrează împreună cu orice tip de aliment sau bautură alta decât apă Nivelele de cefuroxim (un antibiotic cefalosporină) scad când se administrează împreună cu produse lactate. Alte cefalosporine nu par a fi afectate. Ca regula generală, administrarea de produse lactate i/sau suplimente cu ș calciu trebuie separată de drogul cu care interac ionează prin cel pu in 2-4 ț ț ore.
- 35. Alcoolul Alcoolul are adeseainterac iuni dăunătoare atât ț cu medicamentele eliberate pe bază de re etă, ț cu medicamentele eliberate fără prescrip ie ț medicală dar chiar i cu unele remedii pe bază ș de plante. Acestea pot determina: grea ă i ț ș vărsături, dureri de cap, somnolen ă, ame eli, ț ț le in, modificări ale tensiunii arteriale, ș comportament anormal, pierderea coordonarii, accidente. Combinarea administrării de medicamente cu alcool poate cre te riscul apari iei unor ș ț complica ii: leziuni hepatice, probleme cardiace, ț hemoragii interne, insuficien ă respiratorie, ț depresie. În unele cazuri, interac iunile cu alcoolul pot ț scădea eficacitatea medicamentelor sau le fac inutile. În alte cazuri pot face medicamentele dăunatoare i chiar toxice pentru organism. ș
- 36. Chiar i încantită i mici alcoolul poate intensifica ș ț efectele adverse ale medicamentelor ca: somnolen a i senzatia de „cap greu” ceea ce ț ș poate interfera cu concentrarea i capacitatea ș de a folosi un utilaj sau de a conduce o ma ină i ș ș poate duce la accidente serioase, chiar fatale. Pentru că alcoolul poate interac iona advers cu ț sute de medicamente utilizate în mod obi nuit, ș este important a citi etichetele de avertizare i de ș a întreba medicul sau farmacistul dacă este sigură utilizarea alcoolului îimpreună cu medicamentele sau produsele din plante pe care le lua i. ț
- 37. Exemple de interaciuni ț întâlnite frecvent: -alcool i medica ia cardiologică – poate determina tahicardie (bătăi ș ț cardiace rapide) i adesea modificări ale valorilor tensiunii arteriale ș -alcool i antiinflamatoarele nesteroidiene – cre te riscul infarctului ș ș miocardic, accidentelor vasculare cerebrale, ulcerelor i sângerărilor ș gastrice -alcool i somnifere – poate conduce la insuficien ă respiratorie, pierderea ș ț controlului motor i comportament neobi nuit ș ș -una din cele mai cunoscute cauze de leziune hepatică severă (incluzând în unele cazuri necesitatea transplantului) este combina ia dintre alcool i ț ș antialgicul acetaminophen (paracetamol, Tylenol) -alcool i medica ia anticoagulantă – poate conduce la hemoragii ș ț interne -alte interac iuni serioase apar în asocierea cu antihistaminice ț (antialergice) i cu remedii din plante ca: sunătoarea, valeriana, lavanda, ș mu e elul. ș ț
- 38. INCOMPATIBILITAŢILE MEDICAMENTOASE Incompatibilităţile medicamentoasereprezintă acele asocieri medicamentoase care sunt nedorite, nefolositoare, chiar periculoase deoarece pot duce la anularea efectului terapeutic sau la apariţia unor efecte adverse grave. Pot avea loc - înaintea procesului de absorbţie (in vitro), fiind numite incompatibilităţi farmaceutice - după absorbţia în organism (in vivo), care se numesc incompatibilităţi farmacodinamice.
- 39. Incompatibilităţile farmaceutice auloc înaintea pătrunderii medicamentelor în organism. Pentru soluţiile injectabile sau perfuzii pot surveni complexări, precipitări, oxidări sau reacţii fizico-chimice cu apariţia inactivării. Exemple Aminofilina nu se amestecă cu nici un alt medicament în seringă, iar în perfuzie nu se amestecă cu clorura de calciu, penicilina , noradrenalină, izoprenalină. Ampicilina nu se amestecă cu alte medicamente. Atropina sulfat nu se amestecă cu bicarbonat de sodiu, noradrenalină. bicarbonatul de sodiu nu se amestecă cu săruri de calciu, atropină, adrenalină. calciul gluconat nu se amestecă cu bicarbonat şi tetracicline. Dopamina nu se amestecă cu alte medicamente. Diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă, nu se diluează. Digoxinul nu se amestecă cu alte medicamente. fierul injectabil nu se amestecă cu vitamina C fitomenadiona (vitamina K1 nu se amestecă cu alte medicamente. furosemidul nu se amestecă cu alte medicamente
- 40. Gentamicina nuse amestecă cu alte medicamente. heparina nu se amestecă cu Gentamicină, barbiturice, opioide. hidrocortizonul hemisuccinat nu se amestecă cu insulină, opioide. insulina nu se amestecă cu aminofilină, heparină. lidocaina nu se amestecă cu bicarbonat de sodiu. Metotrexatul nu se amestecă cu alte medicamente. noradrenalina nu se amestecă cu aminofilină, bicarbonat de sodiu, ser fiziologic,. nitroprusiatul de sodiu nu se amestecă cu alte medicamente. penicilina - potasică nu se amestecă cu aminofilină, vitaminele Incompatibilităţile farmacodinamice au loc in vivo. De exemplu, nu se asociază antibiotice bactericide de tipul penicilinelor cu antibiotice bacteriostatice de tipul tetraciclinelor sau al cloramfenicolului.
- 41. !!! Tema Realizati untabel in care sa specificati diferite interactiuni medicamentoase ce pot apare in tratamentul neoplazic .