SlideShare a Scribd company logo

Razboiul de independenta a romaniei

1 of 10
Download to read offline
Razboiul de independenta a romaniei
Războiul de Independență a României este numele
folosit în istoriografia română pentru participarea
Principatelor Unite la Războiul ruso-turc din 1877 – 1878
. În urma acestui război, România a ob ținut
independența față de Imperiul Otoman. Pe 4 (sv),/ 16
aprilie (sn) 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au
semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse
să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu
condiția respectării integrității teritoriale a României. În
România a fost declarată mobilizarea trupelor.
Aproximativ 120.000 de soldați au fost masa ți de-a
lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual
atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului
Otoman pe 12 (sv) / 24 aprilie (sn) 1877, iar trupele ruse
un intrat în România pe la Ungheni, pe la nou construitul
pod de peste Prut.
Contextul politic
 La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o
    suprafață de 121.000 km2, cu o populație de circa 5 milioane de
   oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în pronvinciile
istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca
 și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de
                          vasal al Imperiului Otoman.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printru-
un amplu proces de modernizare economică, socială și politică. Aceste
 transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru independen ței,
   atât față de puterea suzerană, cât și de limitările impuse de marile
 puteri europene. Atât în timpul domniei lui Cuza cât și după abdicarea
 sa, s-a desfășurat o amplă activitate propagandistică de către românii
  aflați în diferite state europene, în încercarea de influențare a opiniei
      publice internaționale în favoarea intereselor românești. Dupa
     abdicarea lui Cuza, prin variate forme politice si diplomatice, s-a
 desfasurat prin intermediul românilor din străinătate o ampla activitate
   propagandistica pentru influențarea opiniei publice internaționale și
   crearea unui curent favorabil intereselor românești. În acela și timp,
 oamenii politici români au întărit legăturile cu reprezentan ții mi șcărilor
                       de eliberare națională din Balcani.
Organizarea apărării strategice
 Imediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în
      două corpuri în vederea apărării strategice a malului
    românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac
   otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate
Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca
    două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure
apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul
   2 e armată format tot din două divizii să asigure apărarea
   capitalei împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și
Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate
  în regiunea Bucureștiului și constau în două regimiente de
   dorobanți, un regiment de roșiori și alte câteva formațiuni
 auxiliare. În această desfășurare, armata română a asigurat
apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea
  trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului
  pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea
                     de 11 – 12 aprilie 1877.
Proclamarea independenței
 Imperiul Otoman a reacționat la acțiunilor politice și militare ale românilor și a luat o
        serie de măsuri de descurajare: suspendarea diplomațiolor români de la
        Constantinopol, sechestrarea unor nave românești încărcate cu cereale,
bombardarea orașelor Brăila și Reni, atacarea pichetelor de frontieră, șa. Ministrul de
    război român Alexandru Cerna a ordonat în această situație trupelor române să
    riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. În cadrul
  sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a doua zi, Parlamentul
    României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiiul Otoman și recunoștea
                      existenței stării de război dintre cele două state.
       Pe 9 (sv)/21 mai (sn) 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența
       României. A doua zi, 10 (sv)/22 mai (sn), actul a căpătat putere de lege prin
  semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății
tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această
 ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie
     acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă
   puterile europene au primit cu rezervă Proclamați de Independență (Franța) sau
 chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost
                              favorabilă luptei poporului român.
       Mai înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat
  coopereze activ cu România în acțiunile de război, ceea ar fi înreptățit Principatele
   Unite să participe și la tratativele de pace care ar fi pus capăt conflictului. Situația
                  militară foarte grea în care au ajuns la un moment dat
Luptele
 LupteleImperiul Rus a concentrat pentru luptele din Balcani 260.000 de
    soldați cu 802 tunuri , iar Imperiul Otoman 186.000 de solda ți cu 210
  tunuri. Acțiunile armatei țariste au început în iunie, când trupele ruse au
traversat Dunărea în Dobrogea. Traversarea fluviului s-a făcut în parte sub
      protecția flotilei românești (vedetele „România”, „Ștefan cel Mare”,
    „Fulgerul” și „Rândunica”). După câteva zile, rușii au trecut la for țarea
  fluviului cu gruparea principală, care fusese concentrată în zona Roșiorii
    de Vede –Alexandria – Zimnicea – Turnu Măgurele. Armata română a
 asigurat siguranța traversării Dunării de către ruși prin bombardamentele
din 14-16 iunie asupra pozițiilor otomane. Tot pentru asigurarea siguran ței
   armatei ruse, românii au organizat posturi de supraveghere la vărsare
Oltului în Dunăre. Pentru facilitarea mișcărilor trupelor ruse și împiedicarea
 manevrelor otomane, bateriile românilor de la Calafat, Corabia, Bechet au
  executat bombardamente intense a căilor de comunica ție turce ști. Ru șii
 au beneficiat din plin de sprijinul artileriei române și, după un atac energic
                       au cucerit pe 4 iulie cetatea Nicopol.

Recommended

2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.ppt2_alexandru_macedon.ppt
2_alexandru_macedon.pptDANIELTALOS
 
Studiu alexandru macedon
Studiu alexandru macedonStudiu alexandru macedon
Studiu alexandru macedonCiric Geanina
 
Statul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaStatul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaRodica Antocica
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticܐܕܪܝܐܢ ܟܘܣܬܝ
 
Imperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxImperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxIrina95595
 
Razboiul de secesiune
Razboiul de secesiuneRazboiul de secesiune
Razboiul de secesiunegruianul
 

More Related Content

What's hot

Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaDaniela Stanica
 
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianIulian Marius
 
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiCarol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiVictoria Stratan
 
Mihai Viteazul
Mihai ViteazulMihai Viteazul
Mihai Viteazulianaramona
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.pptDianaGrecu5
 
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docPortretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docDexteR914621
 
Familia Regala a Romaniei
Familia Regala a Romaniei Familia Regala a Romaniei
Familia Regala a Romaniei Melina Bîzu
 
Mihai viteazul 3
Mihai viteazul 3Mihai viteazul 3
Mihai viteazul 3Ami Amv
 
Egiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorEgiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorgruianul
 
Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare Nistor Mirela
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel MareAngesha
 

What's hot (20)

Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui Cuza
 
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
 
Regele Carol I
Regele Carol IRegele Carol I
Regele Carol I
 
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiCarol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
 
Mihai Viteazul
Mihai ViteazulMihai Viteazul
Mihai Viteazul
 
1 decembrie 1918
1 decembrie 19181 decembrie 1918
1 decembrie 1918
 
Primul razboi mondial
Primul razboi mondialPrimul razboi mondial
Primul razboi mondial
 
Reptile
ReptileReptile
Reptile
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.ppt
 
Napoleon
NapoleonNapoleon
Napoleon
 
Mircea cel Bătrân
Mircea cel BătrânMircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân
 
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.docPortretul lui Stefan cel Mare.doc
Portretul lui Stefan cel Mare.doc
 
Stefan cel mare
Stefan cel mareStefan cel mare
Stefan cel mare
 
Familia Regala a Romaniei
Familia Regala a Romaniei Familia Regala a Romaniei
Familia Regala a Romaniei
 
Mihai viteazul 3
Mihai viteazul 3Mihai viteazul 3
Mihai viteazul 3
 
Egiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorEgiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilor
 
Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare Arhitectura romana - scurta prezentare
Arhitectura romana - scurta prezentare
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
1 decembrie 1918
1 decembrie 19181 decembrie 1918
1 decembrie 1918
 
Iluminism
IluminismIluminism
Iluminism
 

Similar to Razboiul de independenta a romaniei

Razboiuldeindependenta
RazboiuldeindependentaRazboiuldeindependenta
Razboiuldeindependentaadasada2
 
Participarea romaniei la primul razboi mondial
Participarea romaniei la primul razboi mondialParticiparea romaniei la primul razboi mondial
Participarea romaniei la primul razboi mondialbohter
 
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)Ora De Istorie
 
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...private
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel MareLucian
 
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.ppt
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.pptTARILE ROMANE SI STATELE VECINE.ppt
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.pptBrnduaPetruescu
 
Ascensiunea rusiei
Ascensiunea rusieiAscensiunea rusiei
Ascensiunea rusieigruianul
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictMariana Dobre
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Biblioteca de Arte Tudor Arghezi
 
Istoric - 13 septembrie Ziua Pompierilor
Istoric - 13 septembrie Ziua PompierilorIstoric - 13 septembrie Ziua Pompierilor
Istoric - 13 septembrie Ziua PompierilorPompierii Români
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Cucerirea indepententei de stat
Cucerirea indepententei de statCucerirea indepententei de stat
Cucerirea indepententei de statbrenicolet
 
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaOra De Istorie
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile salesimonachihaia
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzinoSima Sorin
 
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romane
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romaneArhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romane
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romaneCristiana Toma
 
3. simbolurile româniei clasa a vi-a
3. simbolurile româniei    clasa a vi-a3. simbolurile româniei    clasa a vi-a
3. simbolurile româniei clasa a vi-aTirsaLoredana
 

Similar to Razboiul de independenta a romaniei (20)

Razboiuldeindependenta
RazboiuldeindependentaRazboiuldeindependenta
Razboiuldeindependenta
 
Participarea romaniei la primul razboi mondial
Participarea romaniei la primul razboi mondialParticiparea romaniei la primul razboi mondial
Participarea romaniei la primul razboi mondial
 
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)
Participarea romaniei la primul razboi mondial (1)
 
Ucraina
UcrainaUcraina
Ucraina
 
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...
MUZEUL DE ISTORIE SI DEZVOLTARE A TRUPELOR DE CARABINIERI ALE REPUBLICII MOLD...
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.ppt
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.pptTARILE ROMANE SI STATELE VECINE.ppt
TARILE ROMANE SI STATELE VECINE.ppt
 
Ascensiunea rusiei
Ascensiunea rusieiAscensiunea rusiei
Ascensiunea rusiei
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
 
Istoric - 13 septembrie Ziua Pompierilor
Istoric - 13 septembrie Ziua PompierilorIstoric - 13 septembrie Ziua Pompierilor
Istoric - 13 septembrie Ziua Pompierilor
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Cucerirea indepententei de stat
Cucerirea indepententei de statCucerirea indepententei de stat
Cucerirea indepententei de stat
 
Stat roman
Stat romanStat roman
Stat roman
 
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu românia
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romane
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romaneArhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romane
Arhiva Fotografica din 1919, dupa ce Ungaria a cedat in fata trupelor romane
 
3. simbolurile româniei clasa a vi-a
3. simbolurile româniei    clasa a vi-a3. simbolurile româniei    clasa a vi-a
3. simbolurile româniei clasa a vi-a
 

Razboiul de independenta a romaniei

  • 2. Războiul de Independență a României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatelor Unite la Războiul ruso-turc din 1877 – 1878 . În urma acestui război, România a ob ținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 4 (sv),/ 16 aprilie (sn) 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masa ți de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12 (sv) / 24 aprilie (sn) 1877, iar trupele ruse un intrat în România pe la Ungheni, pe la nou construitul pod de peste Prut.
  • 3. Contextul politic La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km2, cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în pronvinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printru- un amplu proces de modernizare economică, socială și politică. Aceste transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru independen ței, atât față de puterea suzerană, cât și de limitările impuse de marile puteri europene. Atât în timpul domniei lui Cuza cât și după abdicarea sa, s-a desfășurat o amplă activitate propagandistică de către românii aflați în diferite state europene, în încercarea de influențare a opiniei publice internaționale în favoarea intereselor românești. Dupa abdicarea lui Cuza, prin variate forme politice si diplomatice, s-a desfasurat prin intermediul românilor din străinătate o ampla activitate propagandistica pentru influențarea opiniei publice internaționale și crearea unui curent favorabil intereselor românești. În acela și timp, oamenii politici români au întărit legăturile cu reprezentan ții mi șcărilor de eliberare națională din Balcani.
  • 4. Organizarea apărării strategice Imediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în două corpuri în vederea apărării strategice a malului românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 e armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și constau în două regimiente de dorobanți, un regiment de roșiori și alte câteva formațiuni auxiliare. În această desfășurare, armata română a asigurat apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea de 11 – 12 aprilie 1877.
  • 5. Proclamarea independenței Imperiul Otoman a reacționat la acțiunilor politice și militare ale românilor și a luat o serie de măsuri de descurajare: suspendarea diplomațiolor români de la Constantinopol, sechestrarea unor nave românești încărcate cu cereale, bombardarea orașelor Brăila și Reni, atacarea pichetelor de frontieră, șa. Ministrul de război român Alexandru Cerna a ordonat în această situație trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. În cadrul sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a doua zi, Parlamentul României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiiul Otoman și recunoștea existenței stării de război dintre cele două state. Pe 9 (sv)/21 mai (sn) 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. A doua zi, 10 (sv)/22 mai (sn), actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamați de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. Mai înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat coopereze activ cu România în acțiunile de război, ceea ar fi înreptățit Principatele Unite să participe și la tratativele de pace care ar fi pus capăt conflictului. Situația militară foarte grea în care au ajuns la un moment dat
  • 6. Luptele LupteleImperiul Rus a concentrat pentru luptele din Balcani 260.000 de soldați cu 802 tunuri , iar Imperiul Otoman 186.000 de solda ți cu 210 tunuri. Acțiunile armatei țariste au început în iunie, când trupele ruse au traversat Dunărea în Dobrogea. Traversarea fluviului s-a făcut în parte sub protecția flotilei românești (vedetele „România”, „Ștefan cel Mare”, „Fulgerul” și „Rândunica”). După câteva zile, rușii au trecut la for țarea fluviului cu gruparea principală, care fusese concentrată în zona Roșiorii de Vede –Alexandria – Zimnicea – Turnu Măgurele. Armata română a asigurat siguranța traversării Dunării de către ruși prin bombardamentele din 14-16 iunie asupra pozițiilor otomane. Tot pentru asigurarea siguran ței armatei ruse, românii au organizat posturi de supraveghere la vărsare Oltului în Dunăre. Pentru facilitarea mișcărilor trupelor ruse și împiedicarea manevrelor otomane, bateriile românilor de la Calafat, Corabia, Bechet au executat bombardamente intense a căilor de comunica ție turce ști. Ru șii au beneficiat din plin de sprijinul artileriei române și, după un atac energic au cucerit pe 4 iulie cetatea Nicopol.
  • 7. Trecerea Dunării de către armata română Marele cartier general româna a hotărât pe 11 iulie să răspundă cererilor rușilor și să faciliteze concentrarea de trupe țariste la Plevna prin trimiterea unei brigăzi de infanterie și a alteia de cavalerie la Nicopol. Pe 16 iunie primele unități române au traversat Dunea și controlul ora șului Nicopol a fost preluat în întregime de români. Marele duce Nicolae a hotărât să atace cu toate forțele asedieze Plevna. Atacurile rușilor au fost respinse cu pierderi foarte mari de apărarea foarte hotărâtă a turcilor[8]. . Într-o telegramă cifrată, marele duce Nicolae s-a adresat princepelui Carol I cerându-i ajutorul: „Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunarea cu armata după cum dorești. Între Jiu și Corabia demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcșrilor mele” [8] Principele Carol I a acceptat propunerea marelui duce Nicolae să devină comandantul suprem al trupelor ruse și române de la Plevna. Condițiile de cooperare urmau să fie discute ulterior. În seara zilei de 19 iulie, noi unități române au traversat Dunărea, iar artileria de pe malu stâng al fluviului și- a intensificat bombardamentele. În plus, armata română a fost reorganizată pe 23 iulie în vederea îndeplinirii noilor sarcini. Astfel, a fost creată Armata de operațiuni de sub comanda generalui Alexandru Cernat, (43.414 militari, 7.170 cai, 110 tunuri). Pentru apărarea frontierei dunărene a fost creat Corpul de observație 11.380 militari, 1.350 cai, 74 tunuri), iar milițiile din Oltenia au fost mobilizate. În urma discuțiilor celor două părți, s-a hotărât ca la baza cooperării să fie pusă respectarea unită ții de comandă a armatei române, iar la Plevna să se constituie o sungură grupare ruso-română numită „Armata de vest”, pusă sub comanda principelui Carol I. Până pe 25 august, trei divizii române s-au alăturat Armatei de vest. În această zi, consiliul de război aliat a hotărât ca să fie lansat un al treilea asalt asupra Plevnei pe 30 august 1877.
  • 8. Asediul Plevnei și bătălia de la Rahova Fortificațiile de la Plevna ocupau o poziție strategică extrem de importantă. Aici se încruci șau mai mult căi de comunicație importante care legau Nicopol, Rusciuk, Sofia, Tîrnovo și Tirnovo, Filipopol. Asalturile Armatei de vest s-au desfășurat în condiții extrem de grele: în afara terenului accidentat, a fortificațiilor foarte puternice, serviciile de contrainforma ții nu ob ținuseră toate datele necesare despre plasarea în teren a redutelor otomane. La sfârșitul primei zile a celui de-al treilea asalt al Plevnei singurul câștig a fost ocuparea redutei Grivița 1 de către români. Consiliul de război de pe 1 septembrie a tras învățămintele necesare din eșecul celui de-al treilea atac al Plevnei. La acest consiliu au participat pe lângă principele Carol I, țarul Alexandru, marele duce Nicolae, ministrul rus de război și o sereie de generali ruși. S-a hotărât să se înceteze orice atac direct, în schimb urmând să se întărească încercuirea fortificațiilor otomane și împiedicarea aprovizionării celor asediați. Rusia urma de asemenea să aducă în zonă trupe proaspete. După două zile de lupte, fortificațiile de la Rahova au fost cucerite, aceasta fiind o victorie fiind ob ținută cu participarea exclusivă a militarilor români. Odată cu întărirea încercuirii Plevnei, situația trupelor otomane a devenit foarte critică. Osman Pașa a refuzat oferta aliată de capitulare. În schimb, în condițiile crizei de muni ție, alimente și furaje, comandamentul otoman a hotărât părăsirea Plevnei și retragerea spre Sofia. În noaptea de 27 – 28 noimebrie, otomanii au încercat să părăsească Plevna la adăpostul întunericului și ce ței. Manevrele unei mase de oameni de aproximativ 50.000 de oameni (militari și civili care doreau să plece odată cu armata) nu au rămas neobservate. Românii au fost cei care au remarcat primii că otomanii au părăsit redute Grivița 2. După acest moment a urmat o avalanșă de evenimente, care au culminat cu capitularea necondiționată alui Osman Pașa în fața colonelului Mihail Cerchez. Gruparea otomană care a capitulat în frunte cu Osman Pasa mai număra 10 generali, peste 130 de ofițeri superiori, 2.000 de ofițeri inferiori și aproximativ 40.000 de soldați. Au fost capturate peste 70de tunuri și un mare număr de arme de infanterie. [9]
  • 9. Urmări Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman a fost semnat la San Stefano pe 3 martie 1878. Imperiul Rus nu s-a arătat dispus să-și respecte promisiunile făcute în tratatul semnat pe 4 aprilie 1877 de consulul rus Dimitri Stuart (cu aprobarea țarului Alexandru al II-lea) și de premierul român de la acea dată, Mihail Kogălniceanu. La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia ocupa pe post de „compensație” județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), care reintraseră în componența Moldovei după Războiul Crimeii prin prevederile Tratatului de la Paris din 1856. Principele Carol I a fost profund nemulțumit de impunerea acestor cedări, care contravenea în mod flagrant cu tratatul ruso-român de pe 4 aprilie 1877. Otto von Bismarck a reușit să-l convingă pe principe să accepte acest aranjament, care oferea noi oportunită ți României din punct de vedere economic datorită accesului la Marea Neagră și controlului asupra traficului pe Dunăre[10].