as

1. PROIECT DIDACTIC
DATA: 9. 02. 2012
ŞCOALA cu clasele I-IV Oniceni
ÎNVĂŢĂTOR:Florea Elena Loredana
CLASA: I
DISCIPLINA: Cunoaşterea mediului
SUBIECTUL: Câinele şi pisica
TIPUL LECŢIEI: comunicare-însuşire de noi cunoştinţe
DURATA: 50 minute
OBIECTIVE FUNDAMENTALE
- Formarea reprezentărilor despre câine şi pisică pe baza
perceperii sistematice a părţilor componente vizibile ale corpului ;
- Dezvoltarea dragostei faţă de animale şi a respectului faţă de mediul
înconjurător.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1- să recunoască câinele şi pisica;
O2- să enumere părţile componente ale corpului animalelor;
O3- să descrie corpul animalelor;
O4- să desprindă elementele esenţiale cu privire la modul de viaţă şi
hrănire;
O5- să răspundă corect la ghicitori;
O6- să participe activ la activitatea de grup şi individuală;
O7- să prezinte interes pentru activitate;
O8- să se ajute reciproc şi să fie toleranţi;
O9- să manifeste grijă pentru protejarea mediului înconjurător.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observarea, diagrama Venn, metoda
cubului , exerciţiul, problematizarea.

2. MATERIAL DIDACTIC: planşe, fişe, manualul, ghicitori, textul legendei „Câinele,
prietenul omului”, cub
FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual, în perechi, pe grupe
BIBLIOGRAFIE
1. Cunoaşterea Mediului- manual pentru clasa I, autori Sorina Cuzum şi Gabriela
Vasiloancă , Editura Sigma, Bucureşti 2004;
2. Programa Şcolară clasele I şi a II-a, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti 2004.
3. Natura pe inţelesul copiilor, autori: Florica Dumitrescu, Carmen Stănculescu, Ed.
Carminis

3. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele lecţiei
Conţinut esenţial
Strategia didactică Metode de
evaluare
formativă
Metode şi
procedee
Mijloace Forme de
organizare a
activităţii
Moment organizatoric Se pregătesc cele necesare desfăşurării orei de
cunoasterea mediului şi se creează o atmosferă
destinsă,plăcută pentru activitatea ce se va desfăşura.
Conversaţia Frontal
Reactualizarea
cunoştinţelor
anterioare
Adresez elevilor urmatoarele întrebări:
Care este titlul lecţiei despre care am discutat ora
trecută la cunoaşterea mediului?
Unde trăiesc animalele domestice?
Daţi exemple de animale domestice?
Ce foloase are omul de la ele?
Conversaţia
Manualul
Frontal Evaluare orala

4. Captarea
atenţiei
Citesc elevilor o glumă:
O pisică şi un câine stau de vorbă:
-Care e pictorul tău preferat? întrebă câinele.
-Walt Disney.
-bine, dar acesta n-a fost pictor, ci cineast… cel cu
desenele animate …
-E drept, însă l-a desenat pe şoricelul Mickey atât de
frumos… răspunse pisica.
conversaţia glumă frontal
Anunţarea subiectului
lecţiei şi a obiectivelor
acesteia.
Se anunţă subiectul lecţiei şi câteva dintre obiectivele
ce urmează a fi atinse pe parcursul lecţiei noi.
Vom discuta astazi despre câine şi pisică , despre
hrana acestora, foloasele pe care le aduc omului şi
despre părţile corpului acestora.
Explicaţia

5. Dirijarea învăţării Se intuiesc imaginile cu câinele şi pisica din manual.
Prin intermediul unor întrebări ajutătoare se scot în
evidenţă caracteristicile celor două animale :
- Cum arată câinele ? Dar pisica ?
- Din ce este alcătuit corpul lor ?
- Cu ce este acoperit corpul lor ?
- Câte membre au ?
- Cu ce se hrănesc ?
- Cine le asigură hrană şi adăpost?
- De ce le îngrijeşte omul?
Se observă pe planşe alcătuirea corpului la câine şi
pisică
( cap, trunchi, membre).
Se descriu , cu ajutorul planşelor didactice , părţile
corpului şi se încearcă prezentarea a cât mai multe
Observaţia
Conversaţia
Explicaţia
Planşe
Individual şi
frontal
Evaluare orală
Evaluare
scrisă
Observare
sistematica

6. informaţii despre înfăţişarea lor.
Se lucrează un exerciţiu în care elevii trebuie să
precizeze părţile corpului unui câine şi unei pisici.
Se atrage atenţia că şi aceste animale au nevoie de
îngrijire şi trebuie ocrotite de către om.
Se recită o strofă dintr-o poiezioara ce-I îndeamnă
pe elevi să ocrotească şi să îngrijească animalele:
“ Să ocroteşti cu bunatate
În cale-ţi orice vietate!
De la aste mici făpturi
Poţi lua si tu învăţături.”
Exerciţiul

7. Diagrama Venn
Lucraţi în perechi!
Găseşte asemănări şi deosebiri între câini şi pisici
pornind de la caracteristici, mod de viaţă şi de
hrănire.
Diagrama Venn În perechi Observare
sistematică
Obţinerea performanţei
şi asigurarea feed-
back-ului
Metoda cubului
Se împarte clasa în două grupe şi fiecare grupă în
subgrupe:
Grupa căţeilor:
1. Descrie modul de viaţă al câinelui.
2. Compară corpul câinelui şi al pisicii.
3. Asociază animalul cu hrana şi adăpostul
potrivit.
4. Analizează – ghici !
Când e frig, stă covrig.
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan!
Metoda cubului
Explicaţia
Problematizarea
Pe grupe Observare
sistematică
Evaluare orală
şi scrisă

8. 5. Aplică – Ajută-mă să mă prezint! –joc de rol
6. Argumentează: este câinele un animal
folositor omului.
Grupa pisicilor:
1. Descrie modul de viaţă al pisicii.
2. Compară corpul câinelui şi a pisicii.
3. Asociază animalul cu hrana şi adăpostul
potrivit.
4. Analizează – ghici !
Cine îndrăgeşte focul
Şi-şi spală mereu cojocul
Toarce-ntruna cu mult spor,
Fără furcă şi fuior?
5. Aplică – Ajută-mă să mă prezint! –joc de rol
6. Argumentează: este pisica un animal folositor
omului.
Activitate în
completare
Moment de lectură:
Se citeşte legenda „Câinele, prietenul
omului”(legendă populară).
Lectura Frontal
Încheierea activităţii Se fac aprecieri asupra modului de lucru.

9. ANEXA 1
DIAGRAMA VENN
CÂINELE PISICA

10. Câinele, prietenul omului
Demul, tare demult, îndată după apariţia sa în lumea animalelor, câinele se simţea
neajutorat şi singur. Ajunsese de batjocura celorlalţi semeni, mai ales din partea tigrilor, leilor,
lupilor, panterelorşi a altor fiare care aveau colţi ca şi el şi-şi procurau hrana sfâşiind alte
vietăţi. Câinele însă nu vroia să plece singur la vânătoare.
-Fricosule! strigau la el celelalte fiare. Ai să mori de foame dacă ţi-i teamă să
vânezi căprioare, iepuri, mistreţi şi alte vieţuitoare aşa cum vânăm noi. Sati şi aştepţi numai
pomana altora? Ruşine.
Dar câinele, cu toată ruşinea, nu lua în seamă bătaia de joc şi se hrănea cu resturile de
la ospăţurile celor mai tari ca el. La drept vorbind, nu-i convenea o astfel de situaţia
înjositoare.
În una din zile, văzând cât de uşor a ucis lupul un ied şi cum s-a ospătat pe săturate din
el, câinele s-a minunat. A crezut că lupul este cea mai puternică vietate de pe pământ şi se
apropie de el cu mult respect.
- Domnule lup, i se adresă câinele făcând o plecăciune, ia-mă şi pe mine tovarăş cu
tine, că mult bine ţi-oi aduce!
-Vino, frate, aprobă lupul, lingându-se pe bot după ospăţ. Sunt bucuros că voi avea
alături un tovarăş de ispravă la vânătoare.
Plecară împreună la vânătoare. Reuşiră să doboare împreună un mistreţ. Nu apucară să
se înfrupte din el, că auziră un mormăit fioros. Lupul strigă îngrozit:
-Hai să fugim!
-De ce să fugim, domnule lup? întrebă curios câinele.
-Tu n-ai auzit? răspunse lupul rupând-o la fugă. Vine ursul! Vrei să ne omoare cu
puterea lui?
-Aha, îşi spuse câinele. Vasăzică lupul nu e cel mai tare. Ia să mă rog eu de urs să mă
ia tovarăş.
În timp ce ursul se ospăta din mistreţ, câinele se apropie şi-l rugă umil:
-Stimate domnule urs, mă închin puterii dumneavoastră şi v-aş ruga, dacă nu e cu
supărare. Să mă luaţi şi pe mine alături de dumneavoastă la bine şi la rău, că vă voi fi
credincios şi de ajutor!
-Bine, mă javră fricoasă, te iau, răspunse ursul mândru şi dispreţuitor. De azi poţi intra
în solda mea. Uite, ia şi tu un ciolan de mistreţ, să ai ce roade până facem rost de alt vânat.
Câinele nu mai putea de bucurie. Îşi găsise un stăpân de care se teamea până şi lupul.

11. Într-una din zile, plecară la vânătoare într-o savană. Prinsese o antilopă şi, când să-i
guste carnea, auziră în spatele lor un răget cumplit.
-Ia-ţi tălpăşiţa imediat, javră, strigă ursul la câine.
-De ce, domnule urs? se miră câinele.
-Tu nu ai auzit cine se apropie de noi? Vrei să ne facă de petrecanie la amândoi? Hai
să fugim!
-Dar cine vine? schelălăi câinele.
-Leul, regele animalelor! El e cel mai tare dintre toţi!
Şi, cât ai clipi, ursul se făcu nevăzut.
-Măi, a naibii treabă, se oţărî câinele. Vasăzică este cineva mai tare şi decât ursul! Ce
bine ar fi dacă m-ar lua leul lângă el!
Se duse lângă leu şi se aşeză în genunchi:
-Mărite leu… şi Prea Înălţate Rege al tuturor animalelelor,…mă rog cu supuşenie să…
Dar nu apucă să termine, că leul scoase un geamăt de moarte şi se prăbuşi cu trupul
străpuns de o ţepuşă din lemn. Nu departe de leuzări o vietate cu numai duoă picioare, ţinând
în mână o vergea îndoită şi legată cu sfoară. Atunci câinele îşi dădu seama că are de-a face cu
o făptură mult mai puternică şi mai deşteaptă decât toate animalele pe care le cunoscuse. Se
târî schelălăind până la picioarele acelei fiinţe, despre care află că se cheamă om. Începu să se
gudure şi să-i lingă picioarele.
Omul întinse o mână şi mângâie blând capul câinelui acceptându-l lângă el. De atunci
câinele a devenit cel mai credincios prieten al omului.

12. METODA CUBULUI
GRUPA CĂŢEILOR:
1. Descrie modul de viaţă al câinelui.
2. Compară corpul câinelui şi al pisicii.
3. Asociază animalul cu hrana şi adăpostul potrivit.
Câinele – grajd grăunţe
coteţ fân
vizuină oase
cuşcă cartofi
4. Analizează – ghici !
Când e frig, stă covrig.
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan!
5. Aplică – Ajută-mă să mă prezint! –joc de rol
6. Argumentează: este câinele un animal folositor omului.

13. GRUPA PISICILOR:
1. Descrie modul de viaţă al pisicii.
2. Compară corpul câinelui şi a pisicii.
3. Asociază animalul cu hrana şi adăpostul potrivit.
Pisica - grajd grăunţe
cartofi cartofi
coş lapte
vizuină fân
4. Analizează – ghici !
Cine îndrăgeşte focul
Şi-şi spală mereu cojocul
Toarce-ntruna cu mult spor,
Fără furcă şi fuior?
5. Aplică – Ajută-mă să mă prezint! –joc de rol
6. Argumentează: este pisica un animal folositor omului.