3. • Oamenii de la sate mâncau multe lucruri
pe care azi tot mai puţini români le mai
mănâncă: ştir, podbal, frunze de sfeclă,
hrişcă, mei, bob, ulei de cânepă, jufă
(julfă) - tot un produs obţinut din sămânţă
de cânepă; semăna cu un fel de brânză şi
era folosit ca umplutură de post la plăcinte
şi turte ori amestecat cu "tocmagi" (tăiţei).
4. • Poate cel mai frapant aspect este consumul mic
de produse de origine animală, şi nu numai din
motivul că respectau zilele de post.
• Adesea ţăranii vindeau produsele de origine
animală, precum păsările de curte ori untul de
vacă, pentru a avea cu ce să cumpere lucruri pe
care nu le puteau produce singuri în gospodărie,
iar pentru propria lor hrană se mulţumeau mai
curând cu produse vegetale, adăugând la
nelipsita mămăligă de porumb fel de fel de
fierturi de frunze şi fructe, doar din când în când
ouă, peşte sărat şi rareori carne.
5.
6. • Cei mulţi şi lipsiţi se mulţumeau cu bucate simple,
în mare măsură legume ieftine şi cereale, căci
lactatele şi mai ales carnea nu erau la îndemâna
oricui şi oricând.
• Brânza cu smântână era
o mâncare prea scumpă
pentru a fi mâncată în
zile obişnuite, aşa rezultă
din afirmaţia: “Ea se
mânâncă în dumineci şi
serbători...”, iar carnea
de pasăre, friptă, apare
aproape ca o mâncare
de lux, gustată doar la
ocazii speciale.
7. ALIMENTATIA MODERNA
• Produsele traditionale sunt usor indepartate
din alimentatia publica, fiind inlocuite cu
alimentele moderne ultra-procesate, lipsite
aproape complet de nutrienti, dar foarte
convenabile din punct de vedere economic.
• Noile alimente sunt ieftin de produs si de
achizitionat, au o durata de valabilitate
crescuta si, in mod aparent, sunt superioare
din punct de vedere organoleptic.
8.
9. • Din punct de vedere chimic, compozitia
alimentelor moderne este mult diferita de cea
a alimentelor traditionale. Cuvintele de ordine
sunt “rafinat”, “procesat”, “modificat”,
“aditivat”, “intensiv”.
• Totul trebuie produs cat mai rapid, cu costuri
si eforturi cat de mici, fiind cat de atragator si
convenabil posibil pentru consumator, cel
putin pe termen scurt.
10. • Culturile moderne sunt formate
din plante fie hibridizate, fie
modificate genetic, care prezinta o
rezistenta crescuta fata de
daunatori, sunt mai bine adaptate
diferitelor conditii de mediu si
ofera o productie mult mai mare
la hectar.
• Se utilizeaza ingrasaminte,
pesticide si alte substante chimice
care produc daune insemnate
mediului, iar o parte din ele
persista in alimente ca si
contaminanti, ajungand in cele din
urma in organismul nostru.
11. • Pesticidele ce se acumuleaza in vegetale prezinta
un risc crescut pentru om pentru ca acestea
constuie hrana omului si a animalelor, care sunt la
randul lor hrana pentru om. Astfel se ajunge la un
nivel foarte mare de pesticide in organismul
uman.
• Pesticidele pot fi toxice direct, atunci cand
substanta activa produce efecte vizibile si
indirect, prin substantele ce rezulta din
prelucrarea pesticidelor de catre organism.
Toxicitatea indirecta se manifesta pe o perioada
lunga si poate duce la mutatii, cancer, malformatii
si sterilitate.
12. • Intrucat o parte insemnata a alimentelor e produsa in
zone mult departate de locul de consum, multe plante
sunt culese cu mult inainte de coacere, fapt ce rezulta
intr-un continut total de vitamine si antioxidanti mult
mai scazut decat cel normal.
• Cele care sunt culese la coacere completa se altereaza
rapid (cazul fructelor si legumelor) si trebuie tratate cu
substante care le pastreaza nealterate.
13. • Alimentele ultra-rafinate au ajuns ingrediente de baza
in orice bucatarie. Faina alba, zaharul, amidonul, orezul
alb, uleiurile ultra-rafinate si grasimile hidrogenate sunt
incarcate cu sute de calorii, dar lipsite de aproape orice
compus nutritiv cum ar fi vitaminele, mineralele,
antioxidantii, enzimele, care sunt indepartate in urma
procesarii.
• Multe din aceste alimente nu au existat pana acum
cateva zeci sau sute de ani, cand metodele moderne de
procesare au facut posibila obtinerea lor. In conditiie in
care alimentele noastre de baza nu contin nimic
nutritiv, nu e de mirare ca bolile moderne sunt de
neoprit.
14.
15. • Dincolo de metodele obtinere a alimentelor,
metodele de prelucrare prezinta si ele unele
inconveniente. E bine cunoscut faptul ca se
utilizarea o gama larga de aditivi in industria
alimentara, dintre care unii au provocat
neoplazii animalelor de experiment.
• Rolul indulcitorilor, aromatizantilor,
potentiatorilor de gust si colorantilor este de a
oferi alimentelor procesate calitati
organoleptice pe care nu le detin in realitate.
16.
17. • Rolul conservantilor este de a impiedica
desfasurarea reactiilor enzimatice si microbiene
pentru a preveni alterarea, insa nu se ia in calcul
modul in care actioneaza odata patrunse in
organism.
• Tinand cont insa de nivelele de stres, poluare si
radiatii cu care ne confruntam zilnic, de
alimentatia proasta a oamenilor, de sedentarism,
de chimicalele utilizate in produsele cosmetice si
de efectele adverse ale medicamentelor, s-ar
putea ca nici macar aceste doze bine
reglementate in teorie sa nu fie sigure pentru
consumul uman.
18. • Nu trebuie trecut cu vederea riscul
contaminarii cu substante extrase
din ambalajele cu potential toxic,
cum sunt cele din plastic si
aluminiu.
• Este bine cunoscut faptul ca sub
actiunea razelor solare, a caldurii si
a aciditatii astfel de substante pot
trece in masa alimentului si
ulterior in organismul nostru.
• Exista suficiente studii care sa
ateste, spre exemplu, nocivitatea
plasticului, implicat in aparitia
anumitor forme de cancer prin
efectul pro-estrogenic pe care il
induce.
19. CONCLUZII
• Desi existente intr-o mare diversitate alimentele
contin o multitudine de elemente nocive;
• Continutul mare in calorii al alimentelor alaturi de
sedentarism duc la o crestere a ponderii
supraponderalilor in populatie;
• Este important sa fim atenti la datele
inscriptionate pe etichetele produselor
alimentare si sa le cumparam in mod responsabil;
• Sa incercam sa revenim la alimentele traditionale
evitand astfel alimentele procesate;