2. Introducere
Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc
materiale prime de baza si auxiliare. Aceste materiale au roluri
diferite si se adopta in functie de specificul produsului la care se
aplica si destinatia acestuia in timpul purtari.Dupa importanta pe
care o au in componenta produsului, materialele utilizate pot
avea functia de baza, fiind numite materiale de baza, sau functie
auxiliara, numite materiale auxiliare.
Materialele de baza si auxiliare au rol esential in
confectionarea produsului finit.Acestea, in functie de model, pot
conferi produsului un aspect placut fapt care-i va ridica acestuia
valoarea comerciala.
3. 1. FIBRE SI FIRE TEXTILE
Din cele mai vechi timpuri, necesitatile vestimentare ale
omului pentru apararea corpului impotriva intemperiilor au dus la
aparitia indeletnicirilor legate de obtinerea fibrelor, firelor,
tesaturilor si transformarea acestora in confectii.
1.1.FIBRE TEXTILE
Fibrele textile sunt corpuri solide , foarte subtiri , a caror
lungime depaseste mult sectiunea transversala , caracterizate prin
anumite proprietati fizico-mecanice si chimice , care pot fi
transformate in urma operatiei de filare si rasucire , in fire apte
pentru tricotare sau tesere .Operatia de filare este un proces in care
o multitudine de fibre sunt curatate , omogenizate , dispuse sub
forma continua , cu o grosime ce depinde de finetea viitorului fir.
5. 1.2. FIRELE TEXTILE
Fibrele textile pot fi transformate in fire prin procesul de filare, efectuat in
inteprinderi numite filaturi.Prin acest proces, fibrele sunt aduse la un grad
corespunzator de curatire, omogenizare si paralelizare, fiind dispuse in forma
de insiruire continua, cu o grosime care depinde de finetea firului.Aceste
insusiri se torsioneaza, pentru obtinerea aderentei necesare intre fibre,
costituind produsul finit al filaturii, si anume firul.
Firele se pot clasifica dupa natura materiei prime si dupa metoda de filare.
Dupa natura materilor prime, firele textile se clasifica in : fire din fibre
naturale si fire din fibre obtinute pe cale chimica.
Dupa procedeele de filare se intalnesc mai multe categorii de fire, si anume:
Firele de bumbac si tip bumbac
Firele de in tip in si de canepa
Firele de lana si tip lana
Firedematase d
Firele texturate
Firele speciale
6. 2. MATERIALE DE BAZA
Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il
indeplineste materialul de baza.Ca urmare,materialul de baza se
numeste materialul care indeplineste functia principala la produs
si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.Exceptie
apar la anumite produse cum ar fi pardesie, pelerine pentru
ploaie sau bluze de vant etc. unde materialul de baza poate fi
utilizat si pentru dublarea acestuia, avind in acest caz si rol de
captuseala.
Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza
sunt: tesaturile, tricoturile, blanurile, pieile naturale sau sintetice
si textile netesute.
7. 2.1.TESATURILE
Tesaturile sunt materialele textile obtinute prin
incrucisarea firelor textile.Ca urmare a modului de
realizare, tesaturile prezinta o buna stabilitate si
rezistenta la purtare.Industria textila din tara noastra
realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt utilizate
atit pentru confectionarea imbracamintei, cit si pentru
alte destinatii
8.
9. CLASIFICAREA ŢESĂTURILOR
a. DUPĂ NATURA MATERIEI PRIME
Ţesături din
fire de
bumbac şi
tip bumbac
Ţesături din
fire de lână
şi tip lână
Ţesături din
fire de mătase
si tip mătase
Ţesături din
fire de in şi tip
in şi din fire de
cânepă
10. lenjerie, rochii, fuste, bluze,
pantaloni, costume, pardesie,
paltoane
stofe de mobilă, pături,
cuverturi, perdele, draperii,
feţe de masă
covoare, mochete, carpete,
preşuri
căptuşeli, întărituri, inserţii,
feţe încălţăminte de vară şi
sport
saci, rucsacuri,genţi,
corturi, prelate
filtre, postavuri, furtun de apă,
curele de transmisie, benzi
transportoare
pansamente, comprese
Ţesaturi decorative
Ţesături pentru acoperiri
de pardosea
Ţesături pentru ambalaje şi
articole de camping
Ţesături pentru articole
sanitare
Ţesaturi tehnice
Ţesături pentru
îmbrăcăminte
Ţesături pentru furnituri
b.
11. nu sunt finisate
au fost supuse operaţiei de albire
se prezintă într-o singură culoare
au desene complicate, cu un contur
delimitat precis şi cu un colorit variat
sunt obţinute din fire colorate în
urzeală şi bătătură, cu dungi, carouri
sau diferite figuri
firele formează bucle pe o parte sau
pe ambele părţi a ţesăturii
prezintă un strat de fibre omogen, pe
o parte sau pe ambele părţi
nu există diferenţă de aspect între faţă
şi dos, putând fi folosite pe ambele
feţe
ţesături cu desene foarte complicate,
realizate prin modul de legare a
firelor, combinat cu efecte de culori
Ţesaturi albite
Ţesături uni
Ţesături imprimate
Ţesături cu efecte de
culori
Ţesaturi cu bucle
Ţesături scămoşate
Ţesături cu două feţe
Ţesături Jacard
Ţesături crude
c.
12. 2.2.TRICOTURILE
Tricoturile sunt materiale textile care se produc prin
buclarea succesiva sau simultana a unuia sau mai
multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea
lor intr-o anumita ordine.
Tricotul format prin buclari succesive se formeaza
dintr-un singur fir si se numeste tricot simplu, iar
tricotul format prin buclari simultane se numeste tricot
urzit.
13.
14. 2.3. BLANURILE
La confectionarea imbracamintei exterioare se folosesc din ce
in ce mai mult blanurile.Acestea pot avea rolul de material de
baza, fiind utilizate pentru cinfectionarea fetei produsului, sau rol
de garnitura aplicat la gulere, revere, cu margini si mansete,
precum si rol de captusala sub forma de mesada.Dupa originea
lor blanurile pot fi naturale si artificiale.
Blanurile naturale se obtin prin sacrificarea animalelor
domestice sau salbatice.
Blanurile artificiale sunt materialele textile plusate care prin
operatii de finisare speciale imita blanurile naturale de
astrahan,caracul, castor, urs, leopard etc.
Blanurile artificiale se pot obtine prin tesere sau prin tricotare
aplicindu-se pe suprafata acestora smocul de fire care imita parul
de pe pielea animalului
15. In tara noastra, se utilizeaza mai
multe tipuri de blanuri naturale,
dintre cele mai importante sunt:
Blanuri de ovine
Blana de astrahan
Blana de vulpe
Blana de vidra
Blana de nutrie
Blanurile artificiale :
Blana artificiala astrahan
Blana artificiala caracul
Blana artificiala urson
16. 2.4. MATERIALE DE BAZA NOI
Evolutia permanenta a tehnologiilor industriale creeaza posibilitatea
obtinerii de materiale noi pentru imbracaminte.Ca urmare, pe langa materialele,
clasice cunoscute, au aparut o serie de materiale noi cum ar fi produsele caserate,
textilele netesute, pielea artificiala etc.Acestea se obtin fie prin prelucrarea si
combinarea unor materiale clasice, fie prin tehnologii noi.
Produsele caserate sint materiale textile care se obtin prin dublarea sau
triplarea cu produse buretate pe cale termofuzibila, rezultand asfel un produs cu
caracteristici noi.Materialele caserate formeaza o categorie de materiale de baza
noi in care rolul principal il au tesaturile si tricoturile.
Pielea artificiala (sintetica) este un material de baza obtinut pe acelasi
principiu cu produsele caserate.Pielea artificiala se utilizeaza la confectionarea
unor obiecte vestimentare ca paltoane, pardesie, fuste, jachete si pantaloni.Pentru
obtinerea pielii artificiale se folosesc trei straturi de material si anume: fata
materialului, suportul textil si captusala.
17. 3. MATERIALELE AUXILIARE
Ca materiale auxiliare se considera materialele
utilizate la confectionarea imbracamintei, care, in
functie de produs si model, unele pot lipsi din
componenta produsului.Principalele materiale auxiliare
sunt : captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si
diverse garnituri.
3.1. MATERIALELE PENTRU CAPTUSELI
Captuselile au rolul sa dubleze detaliile produselor,
marindu-le rezistenta la purtare, sifonabilitate si
stabilitate a formei si a dimensiunilor.Tesaturile
utilizate la captusirea vestimentatiei trebuie sa fie
lucioase, sa se muleze pe conformatia corpului si sa
asigure o buna aerisire a corpului.
Principalele materiae utilizae pentru captusirea
imbracamintei sunt: serjul, atlazul, satinul, golful si
captusala de maneci.
18. 3.2. MATERIALE PENTRU INTARITURI
Intariturile sunt materialele textile care dubleaza unele
detalii ale imbracamintei.Aceste materiale au rolul de a mari
rezistenta la purtare, la sifonare si de a asigura stabilitate pe
conformatia corpului.
Dupa modul de obtinere, intariturile pot fi tesute si netesute.
3.3. ATA DE CUSUT
Ata de cusut este un material auxiliar folosit la asamblarea
si prelucrarea imbracamintei sau pentru alte scopuri.
In industria de confectii ata de cusut are diferite
intrebuintari si se produce din fire naturale sau sintetice
19. 3.4. FURNITURI SI GARNITURI
La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de
baza si auxiliare se mai folosesc o serie de furnituri si
garnituri care completeaza,intregesc si ornamenteaza
produsul confectionat.Aceste materiale se aplica in functie
de cerintele produsului si modelului confectionat, precum si
de tehnologia de fabricatie adoptata.
Furnituri :
Vatelina
Buretul
Moleschinul
Elasticul
Banda intaritoare pentru subtiere
Nasturi
Copcile
Fermoarele
Capsele
20. Garnituri.
Dantela se produce din fire de bumbac, matase sau fire
sintetice.Dantela se aplica la confectionat lenjerie si
imbracaminte subtire ca: rochii, bluze si fuste.
Suitasul se aplica imbracamintei exterioare in scop
ornamental.Suitasul se produce din fire de bumbac,matase sau
fire sintetice in culori variate.
Coltisorii sunt garnituri din fire de bumbac, matase sau fire
plastice ce se produc prin tesere sau prin procedee speciale, in
forma de zig-zag.Coltisorii se aplica in scop ornamental prin
coasere la detaliul unui produs sau la intregul produs.
Pentru exemplificare am realizat anexa cu diferite tipuri de
furnituri si garnituri .
21. Alegerea materialelor in functie de tipul produsului
Materialele de baza sunt reprezentate de materialulele care formeaza
fata produsului . Materialul de baza poate fi diferit , functie de produs , model
si anotimpul in care se poarta .
Materialele auxiliare au rolul de a pastra proprietatile materiei prime,
din care este realizat produsul , iar acestuia sa-i asigure o calitate ireprosabila ,
sa-i completeze aspectul estetic si sa-i mentina in timpul purtarii forma data
prin confectionare .
Datorita solicitarilor si deformarilor elastice la care este supus
produsul textil in timpul purtarii , se aleg cu grija pe langa forma produsului si
procesul tehnologic de confectionare (care cuprinde utilajele de asamblare ) si
materialele prime si auxiliare, care sa permita functionalitatea perfecta a
produsului.
