O prezentare pptx despre hidrografia Europei și a României, ce include informații științifice specifice temei respectivele + ilustrații. Aceasta prezentare este realizată pentru elevii care sunt în clasa a 12-a și doresc sa îmbunătățească cunoștințele despre geografia Europei, dar si a României.

3. Europa dispune de importante resurse de apă, aparţinând unor tipuri variate, dar neuniform
distribuite spaţial.
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ HIDROGRAFIA EUROPEI
1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ, prin caracteristicile elementelor climatice: zonele vestice au râuri și
fluvii cu debite mari, constante; cele din est și sud-est au debite mici; iernile geroase pot reduce debitul,
prin îngheț; aceeași consecință o au temperaturile mari de vară; topirea zăpezilor face ca râurile nordice
să aibă debite mari primăvara și la începutul verii.
2. Caracteristicile cantitative și calitative ale circuitului apei în natură.
3. Configurația țărmurilor, care permite sau nu pătrunderea apelor spre interior.
4. Relieful, care presupune că râurile mari ca lungime și debit își au izvoarele în munții înalți.
Intervine apoi panta albiei, tipul de rocă ce permite sau nu infiltrări, etc
5. Solurile, care pot sau nu să permită pierderea apei prin infiltrare.
6. Întinderea continentului, care nu permit formarea unor artere hidrografice curgătoare cu
dimensiuni foarte mari.

4. a. Apele subterane
Sunt prezente mai ales în formaţiunile sedimentare și contribuie, în funcţie de climat,
cu 10-25% la volumul de apă ce se scurge pe râuri.
b. Oceane şi mări
Oceanul Atlantic – influenţează Europa prin intermediul Curentului Atlanticului de
Nord; modifică elementele climatice (climat temperat oceanic care presupune precipitaţii
bogate, ceea ce conduce la debite bogate ale râurilor din Vestul Europei).
Oceanul Arctic – influentează Europa prin mase de aer reci venite dinspre nord.
Mări exterioare
N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Albă, Marea Barents
S: : Marea Mediterană
Mări interioare, pe platforma continental
Marea Baltică (cu Golful Botnic) și Marea Neagră.

5. EUROPA -
OCEANE ȘI
MĂRI MĂRGINAȘE
Cifrele de pe hartă indică:
1. Str. Gibraltar
2. Str. Calais
3. Str. Bosfor
4. Str. Dardanele
5. Str. Kerci
6. Str. Skagerak
7. Str. Kattegat

6. c. Fluvii şi râuri
Caracteristicile climei influenţează debitele râurilor şi scurgerea, distingandu-se
urmatoarele tipuri de scurgere :
- nordic: fluviile se varsă în Oc. Arctic; scurgere redusă iarna din cauza înghețului;
dezghețul, care începe din sud, provoacă inundații în nord unde râurile sunt încă înghețate; debite
mari primăva și vara ; ex. PECIORA, DVINA de NORD;
- vestic: fluviile se varsă în Oc. Atlantic; scurgere bogată tot anul, cu un maxim de iarnă ;
ex. LOARA, SENA;
- sudic: fluviile se varsă în M. Mediterană; scurgere bogată iarna și primăvara pentru
fluviile din Alpi (RHONUL, PADUL); debite foarte mici vara și toamna, când unele râuri seacă;
- central: râurile se varsă în Marea Baltică sau Marea Neagră; regim complex cu ape mari
primăvara, viituri de vară și ape mici de toamnă și iarnă ; ex. DUNĂREA, VISTULA
- estic: fluviile se varsă în Marea Caspică, cu ape mici iarna și vara, debite bogate
primăvara ; ex. VOLGA
Sisteme de alimentare a râurilor: Râurile din Europa au alimentare pluvială, pluvionivală
(în sectorul montan, unde zăpezile persistă, subterană, din ghețari sau lacuri.

7. PRINCIPALELE
RÂURI
ȘI
FLUVII
ÎN EUROPA
Oka

8. Spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord;
Spre Oceanul Atlantic sunt orientate fluviile: Dvina de Vest, Vistula, Oder, Elba, Rhin,
Tamisa, Sena, Loara, Duero, Garonne, Guadalquivir;
Spre mările din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru, Dunăre, Marița,
Pad, Ron, Ebro
Ierarhizarea fluviilor după lungimea cursului:
Volga, Dunărea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru, Rhin, Elba;
Ierarhizarea fluviilor după debit:
Volga, Dunărea, Peciora, Rhin,Nipru, Vistula, Don
Fluviile Europei se varsă prin:
- delte : Dunărea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistula;
- estuare: Elba, Tamisa, Sena, Loara.

9. 0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
VOLGA DUNĂREA URAL NIPRU DON PECIORA NISTRU RIN ELBA
FLUVIILE DIN EUROPA, DUPĂ LUNGIME (în kilometri)

10. FLUVIILE DIN EUROPA, DUPĂ DEBIT (în mᶟ/s)
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
VOLGA DUNĂREA PECIORA RIN NIPRU VISTULA DON

11. d. Lacurile din Europa
După modul de formare lacurile pot fi :
1. lacuri glaciare, formate în depresiunile create de foştii gheţari cuaternari de calotă: Ladoga,
Onega, Vänern, Vättern ; în Finlanda sunt peste 450.000 cuvete lacustre, etc.;
2. lacuri formate în depresiunile create de gheţarii alpini: Geneva (Léman), Garda, Como (410 m
adâncime), Lacul Boden, Lacul Maggiore, Lacul Zürich, etc;
3. lacuri tectonice, formate în depresiuni de origine tectonică: Marea Caspică, Lacul Balaton;
4. lacuri vulcanice, formate în craterele vulcanilor stinşi din Islanda, Franţa (Nemi), Italia (Bolsena,
Albano);
5. lacuri de baraj artificial / hidroenergetice, construite pe marile fluvii : pe Volga (Lacul Rîbinsk);
6. lacuri carstice, formate pe roci calcaroase: în Alpii Dinarici;
7. lacuri de tip lagune, limane maritime situate pe ţărmul mării: cele din nord-vestul Mării Negre,
din sudul Franţei;
După suprafaţă lacurile se clasifica astfel :
1. lacuri mici: în sare, în regiuni carstice, lacuri tectonice;
2. lacuri mari: lacurile glaciare din nordul continentului.

12. Lacuri în Europa

13. LACUL LADOGA

14. LACUL GENEVA sau LEMAN
LACUL BODEN sau CONSTANȚA

16. GRUPA DE VEST - RÂURILE SUNT COLECTATE DE DUNĂRE, PRIN INTERMEDIUL TISEI
• Vişeu
• Iza
• Someş - Someşul Mare
- Someşul Mic
- Lăpuş
- Almaş
- Agrij
- Crasna
• Barcău
• Crişul Repede
• Crişul Negru
• Crişul Alb
• Mureş - Arieş
- Ampoi
- Târnava - Târnava Mică
- Târnava Mare
- Sebeş
- Strei
RÂURILE INTERIOARE

17. RÂURILE INTERIOARE
GRUPA DE SUD-VEST - RÂURILE SUNT SCURTE, COLECTATE DE TISA SAU DIRECT DE DUNĂRE
• Bega
• Timiş - Bistra
- Pogăniş
• Bârzava
• Caraş
• Nera
• Cerna

18. RÂURILE INTERIOARE
GRUPA DE SUD, RÂURILE SUNT COLECTATE DE DUNĂRE, PE TERITORIUL ROMÂNIEI
• Jiu - Jiul de Vest şi Jiul de Est
- Motru
- Gilort
- Amaradia
• Olt - Râul Negru
- Timiş
- Cibin - Hârtibaci
- Sadu
- Lotru
- Topolog
- Olteţ
• Vedea
• Argeş - Vâlsan
- Râul Doamnei - Râul Târgului
- Argeşel
- Neajlov
- Dâmboviţa - Colentina
• Ialomiţa - Prahova - Doftana
- Teleajen
• Călmăţui

19. RÂURILE INTERIOARE
GRUPA DE EST, CU RÂURI COLECTATE DE DUNĂRE
PRIN INTERMEDIUL SIRETULUI ŞI PRUTULUI
• Siret - Suceava - Suceviţa
- Moldova - Moldoviţa
- Neamţ
- Bistriţa - Bicaz
- Cracău
- Trotuş - Oituz
- Caşin
- Tazlău
- Putna - Milcov
- Râmnicul Sărat
- Buzău - Bâsca Mică şi Bâsca Mare
- Slănic
- Bârlad - Vaslui
- Tutova
• Prut - Başeu
- Jijia - Sitna
- Bahlui

20. RÂURILE INTERIOARE
GRUPA DE SUD-EST, CU RÂURI SCURTE, CARE SE VARSĂ ÎN LACURILE DE PE LITORAL DE TIP LIMAN
MARITIM SAU LAGUNĂ.
• Teliţa → se varsă în lacul Babadag
• Taiţa → se varsă în lacul Babadag
• Slava → se varsă în lacul Goloviţa
• Casimcea → se varsă în lacul Taşaul

21. Identificați,
cu ajutorul unei
hărți, râurile
marcate
cu cifre
de la 1 la 45!

22. CLASIFICAREA LACURILOR DIN ROMANIA
Clasificare dupa
originea cuvetei
lacustre
Tipul de lac Exemple / Asezare Observatii
Lacuri glaciare Bucura si Zanoaga (Gr. Retezat-Godeanu)
Galcescu si Iezerul Sureanu (Gr. Parang)
Podragu Mare, Balea, Iezer, Avrig (Gr. Fagaras)
Lala si Buhaescu (M. Rodnei)
- s-au format prin acumularea apei
din ploi si zapezi in circuri glaciare
- exista cca. 170 l. glaciare
- Bucura = cel mai extins
- Zanoaga = cel mai adanc
Lac vulcanic Sf. Ana (Muntele Ciomatu) - lac unicat in Romania
Lac de baraj natural L. Rosu (pe Bicaz, s-a surpat muntele in 1837) - lac unicat in Romania
Lacuri in masive calcaroase Varasoaia (M. Apuseni)
Zaton (Pod. Mehedinti)
- au caracter permanent sau temporar
Lacuri in masive de sare Slanic, Telega (Subcarpatii de Curbura)
Ocnele Mari (Subcarpatii Getici)
Sovata/Ursu – in est,Ocna Mures – in vest, Ocna
Sibiului – in sud (pe marginea D.C. a Trans.)
Costiui si Ocna Sugatag (Depr. Maramuresului)
- sunt folosite terapeutic
- la Ocna Sibiului este L. fara Fund
L. sarate /dulci de campie Amara (langa Slobozia)
Sarat (langa Braila)
- sunt situate in crovuri
Lacurile din Delta Rosu, Puiu, Puiulet, Bogdaproste, Isac,
Obretin, Gorgova, Fortuna, Matita, Merhei,
Tatanir
- in lunca Dunarii sunt de asemenea
lacuri : Bistret (Dolj), Crapina (Pod.
Dobrogei)
Limane fluviatile Oltina, Bugeac,Vederoasa (la Dunare, Dobrogea)
Mostistea (la Dunare, Campia Romana)
Snagov, Caldarusani (pe Ialomita)
Balta Alba (pe Buzau)
- se formeaza prin bararea unor
afluenti, la varsarea lor in rauri sau
fluvii
Limane maritime Tasaul, Techirghiol, Mangalia (Pod. Dobrogei) - se formeaza prin bararea unor rauri
la varsare in mare
- in Tasaul raul Casimcea
- Techirghiol are namol terapeutic
- Mangalia are ape sulfuroase
1. Lacuri naturale
Lagune maritime Razim, Golovita, Zmeica, Sinoe (la sud de Delta)
Siutghiol (langa Constanta)
- se formeaza prin bararea unor
golfuri
Iazuri si helestee Dracsani (pe Sitna, Campia Jijiei)
Zau de Campie, Geaca, Catina (C.Transilvaniei)
Floreasca,Herastrau,Tei(pe Colentina-Bucuresti)
- au fost create pentru a retina apa pt.
perioada secetoasa, pentru
piscicultura ...
2. Lacuri antropice
Lacuri hidroenergetice Portile de Fier I, Ostrovu Mare (pe Dunare)
Izvorul Muntelui (pe Bistrita), Vidraru (pe
Arges), Vidra (pe Lotru), Stanca-Costesti (pe
Prut), Fantanele si Tarnita (pe Somesul Mic)
- pe Olt sunt in total 32 lacuri, pe
Arges 15, pe Bistrita 13, pe Sebes 5
- L. Izvorul Muntelui este cel mai
mare hidroenerg. pe raurile interioare

23. LACUL SF. ANA

24. LACUL ROŞU

25. LACUL OCNA ŞUGATAG

26. LACUL VĂRĂŞOAIA

27. LACUL IZVORUL MUNTELUI

28. LACUL URSU

29. LACUL DRACŞANI

30. DUNĂREA
Este al doilea fluviu ca mărime din Europa, dar primul ca importanță, legând Marea Nordului
de Marea Neagră prin axa Rhin-Main-Dunare. Străbate zece țări (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croatia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și patru capitale
(Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad). Izvorăște din Muntii Pădurea Neagră, străbate o regiune
de contact între lanțul muntos alpin și podișurile hercinice, Câmpia Panonică, Munții Carpați
(formând cel mai lung defileu din Europa), Câmpia Română, vărsându-se în Marea Neagră printr-
o deltă. Principalii afluenți sunt Inn, Tisa, Sava, Olt, Siret. Traseul european include trei sectoare:
cursul superior, până aproape de Viena; cursul mijlociu, între Viena și Baziaș; cursul inferior, de
la Baziaș la vărsare.
Traseul românesc măsoară 1075 km și include patru sectoare:
- defileul, între Baziaș – Gura Văii / Porțile de Fier, lung de 144 km; actualmente are aspectul unui
lac imens, după ce în trecut prezenta praguri și stânci în albie;
- Lunca Dunării, între Gura Văii și Călărași, la sud de Câmpia Română, într-o albie unitară, cu
pante reduse, cu rare despletiri și ostroave; - Bălțile Dunării, între Călărași – Brăila, cel mai larg
sector, cu doua despletiri care includ Insula Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei;
- Dunărea maritimă, în aval de Brăila, care include și Delta Dunării.

31. TRASEUL
EUROPEN
AL
DUNĂRII

32. INSULA
ADA KALEH

33. Scurgerea prezintă diferențieri regionale, impuse de nuanțele climatice :
- Iarna (precipitații solide și temperaturi negative), scurgere minimă, cu excepția râurilor din
SV, unde pătrund mase de aer umede și mai calde ce determină ploi ori topirea zăpezii;
- Primavara se produc “apele mari de primăvară”, însumând 45-55% din totalul scurgerii (ploi
și topirea zăpezilor);
- Vara sunt debite mari la munte (ploi), dar ele scad spre câmpie; se pot produce viituri, ca
urmare a averselor;
- Toamna este secetoasă, scurgerea însemnând 5% la câmpie și 15% la munte, determinând
“ape mici”.
Ierarhizarea râurilor după lungimea cursului: Mureș, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş,
Jiu
Ierarhizarea râurilor după debit: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş
Sisteme de alimentare a râurilor:
- pluvială;
- pluvionivală-în sectorul montan;
- subterană;

34. 3. Marea Neagră
Marea Neagră reprezintă un rest din Marea Sarmatică (ce se întindea de la bazinul Vienei până la Marea
Caspică);
PARTICULARITĂȚI
Este o mare de tip continental, fiind legată cu Oceanul Planetar prin intermediul strâmtorilor Bosfor (spre
Marea Marmara) și Dardanele (spre Marea Egee şi Marea Mediterană) ;
Are maree reduse (sub 10 cm).
Prezintă curenţi circulari provocați de vânt dar si curenţi de transfer între Marea Neagră şi Marea
Mediterană. Bilanţul hidrologic este pozitiv , datorită aportului adus de fluvii şi precipitaţii. Prezintă două straturi de
apă şi de salinitate, facilitate de lipsa curenţilor verticali. Salinitatea este redusă (17-18 ‰ până la 200 m adâncime,
respectiv 21-22 ‰ la adâncimi peste 200 m, unde se acumulează și gaze toxice - hidrogen sulfurat).
Relieful Mării Negre:
- Platforma continentală (0...200 m), cu aspect de câmpie submarină cu înclinare slabă si extinsă.
- Abruptul continental (-200... -2000 m)
- Bazinul Mării Negre (situat la adâncimi mai mari de 2000 m, o “câmpie” submarină întinsă şi netedă.
Litoralul românesc al Mării Negre:
Măsoara 244 Km si se desfăşoară între Sulina şi Vama Veche. Țărmul este jos, în nord, de la Sulina la
Capul Midia, cu deltă, lagune, plaje, cordoane de nisip. De la Capul Midia la Vama Veche țărmul este înalt, cu faleză.

35. Identificați
țările riverane
Mării Negre și
principalele
porturi!