In this power point project you generally have all the information about the Black Sea! Do not hesitate to download it!

2.  Marea Neagră este situată între Europa și Asia și se învecinează cu Rusia,Ucraina,România,Bulgaria,Turcia și Georgia.

3. Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure legături externe - prin Strâmtoarea Bosfor,
Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alături de încălzirea relativ moderată a apei de
către Soare, determină lipsa aproape totală a curenților marini verticali și existența doar a curenților orizontali
pe un imens traseu circular împotriva sensului acelor de ceasornic. Temperatura apei variază la suprafață: vara
până la 29 de grade Celsius care ajung iarna până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime
de 150–200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime [CO2,H2S]. Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai
mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5–10 m.

4. * Sunt mai multe fluvii și râuri care se varsă în Marea Neagră.
*În zona europeană principalele sunt Casimcea, Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul și Kubanul.
* În Asia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră sunt Scaria, Enige, Câzâl-Irmac și Ieșil-Irmac.
*Alte ape care se varsă în Marea Neagră sunt Cioruhul în Armenia, Rionul în Georgia, Provadia și Camcia în Bulgaria etc.
*Un aport mare de ape este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov.
*Pe de altă parte, în august 2010, un grup de cercetători britanici de la universitatea din Leeds au studiat sub partea de nord-
vest a Mării Negre o importantă scurgere de apă freatică dulce, al cărei debit este de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei.
Marea Neagră, vedere din satelit

5. • Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc
cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii , pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și
pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o
specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate
cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă
evaluate.

6.  Aceste specii fac parte din fauna Mării Negre.Prin aceste imagini vă puteți da seama că Marea
Neagră este un ,,paradis acvatic natural,,.
Pisică de mare
Guvid
Meduză
Actnie

7.  Biotopul pontic poate fi împărțit în 4 etaje principale.
Etajul supralitoral
 Etajul supralitoral este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional. Zona prezintă o umiditate
accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine
locală. De obicei materiile organice se află în descompunere, formând depozite cu miros de metan și sulfură de hidrogen. Flora este
formată mai ales din anumite forme de alge - rar licheni cu rezistență la variații de mediu și hidrofile. Cu o frecvență mai redusă se
întâlnesc și angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacterii aerobe și - mai puțin - anaerobe,
fauna include numeroase crustacee, insecte și viermi. Mare parte din aceste vietăți se hrănesc din depozitele de materie organică.
Vierme Insectă Crustacee

8.  Etajul mediolitoral cuprinde zona de spargere a valurilor (între circa. 0 și -0,5 m altitudine). Cele mai cunoscute
viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în
special animale capabile de îngropare rapidă în substrat.
Etajul mediolitoral
Midie
Stridii

9. Etajul sublitoral
 Etajul sublitoral (infralitoral) este aflat la adâncimi de 0,5 până la 12 (maximum 17,7) metri. Este zona
cea mai favorabilă vieții, în care se află majoritatea speciilor de plante și cea mai mare parte a biomasei
organismelor multicelulare. Etajul sublitoral cuprinde porțiunea de fund marin permanent imersată, situată între
limita inundării permanente și adâncimea care permite existența organismelor fotosintetizante.

10. Etajul elitoral
Etajul elitoral se situează de la limita inferioară a algelor unicelulare sau pluricelulare (60 m) până la
marginea platformei continentale.
În Marea Neagră, din cauza euxinismului, nu există etajele batial, abisal și hadal, apele adânci fiind anoxice.
Alge unicelulare

11. În 1997, hidrologul William Ryan și geologul Walter Pitman, americani, descoperă lucrările hidrologilor și sedimentologilor români,
bulgari și ruși, publicate în analele institutelor de cercetări marine de la Constanța, Varna și Sevastopol, și relatând cercetările întreprinse prin
anii 1970, îndeosebi analiza cu metoda carbon-14 a cochiliilor subfosile de moluște de apă dulce, prezente în straturile de sub sedimentele
marine actuale de pe platforma continentală. Analizele concordă: cochillile respective au circa 7000 de ani. Cercetătorii români, bulgari și ruși
conclud că acum 7000 de ani, Marea Neagră a cunoscut, cel puțin în straturile de ape superficiale, un episod ligohalin (adică de mare scădere
a salinității), datorat, poate, scurgerii spre bazinul pontic a unei mase de apă de topire post-glaciară prin fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman
emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui
Ghilgameș.
Marea Neagră actuală (albastru deschis) și lacul Pontic (albastru închis) în ipoteza Ryan-Pitman.

12. Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare indo-europene), o
denumeau „Axaina”, adică „albastru închis”. În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică „marea
primitoare”, poate prin preluarea fonetică a denumirii „Axaina”.
O altă ipoteză este că denumirea i-ar fi fost dată de Turcii Selgiucizi (Selçuk Türklar) instalați în Anatolia din secolul XI,
apoi generalizată de Otomani (Osmanlı Türklar), conform căreia nordul era simbolizat de culoarea neagră. Pentru turci,
Marea de la Nord era Marea Neagră. Termenul a fost tradus în rusește, românește, bulgărește pe măsură ce aceste popoare
au avut acces din nou la țărmurile mării. Această ipoteză este dezbătută inclusiv în rândurile turcologilor, dat fiind ca
desemnarea tradițională a punctelor cardinale prin culori, la Turci, nu totdeauna folosește Kara (adică „întunecat”) pentru
Miazănoapte și Ak (adică „luminos”) pentru Miazăzi, cum este cazul aici (Karadeniz fiind Marea Neagră, la nord de Turcia,
iar Akdeniz fiind Marea Mediterană la sud de Turcia) : de obicei, se folosesc alte culori. Culorile au fost folosite și la
identificarea vlahilor: caravlahii sunt vlahii de nord (Bosnia și Herțegovina), diferiți de vlahii din Grecia.
Litorarul Mării Negre acum 100 de ani

13. Insula Șerpilor (Ucraina, la 44 km la est
de Sulina): singura insulă pelagică
stâncoasă din Marea Neagră.
Capul Caliacra (Bulgaria, la 80 km
la sud de Constanța): ultimul sălaș
al focilor dispărute Monachus
monachus albiventer.

14. • Cele mai importante 20 de orașe de pe coasta Mării Negre sunt:
• Turcia Istanbul (Turcia) – 14.377.000 (metropolitană, 2014)
• Turcia Samsun (Turcia) – 1.261.800 (2013)
• Ucraina Odesa (Ucraina) – 1.014.700 (2014)
• Rusia Soci (Rusia) – 399.600 (2015)
• Ucraina Sevastopol (Ucraina) – 354.800 (2015)
• Bulgaria Varna (Bulgaria) – 336.000 (2015)
• Ucraina Herson (Ucraina) – 324.400 (2014)
• România Constanța (România) – 283.800 (2011)
• Rusia Novorossiisk (Rusia) – 256.600 (2014)
• Turcia Trabzon (Turcia) 243.700 (2012)
• Bulgaria Burgas (Bulgaria) – 206.400 (2015)
• Turcia Ordu (Turcia) – 195.800 (2015)
• Georgia Batumi (Georgia) – 154.100
• Ucraina Kerci (Ucraina) 147.700 (2015)
• Turcia Zonguldak (Turcia) – 109.800 (2012)
• Ucraina Ialta (Ucraina) – 78.200 (2014)
• Georgia Suhumi (Georgia) – 62.900 (2011)
• Georgia Poti (Georgia) – 48.000 (2012)
• România Mangalia (România) – 36.300 (2011)
• România Năvodari (România) – 33.000 (2011)

15.  Spațiul maritim al României are aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, constând din:
-ape maritime interioare – 753 de kilometri pătrați,
-mare teritorială – 4.487 de kilometri pătrați,
-zonă contiguă – 4.460 de kilometri pătrați, și
-zonă economică exclusivă – 10.300 de kilometri pătrați.
În albastru închis, apele
teritoriale și zona economică
excluzivă a României în
Marea Neagră.