SlideShare a Scribd company logo
1 of 3
Download to read offline
Sectoarele Dunării în România:

      Defileul carpatic (144 km)
      Sectorul sud-pontic (566 km)
      Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km)
      Sectorul predobrogean (80 km)
    Sectorul deltaic (90 km)
       Caracterele sectoarelor romanesti:
       Sectoarele Dunarii se mai pot imparti astfel:
    Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si
       sectorul „defileului” deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din
       Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km
    Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul „luncii”) deoarece fluviul scapat de
       stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie)
       formandu-si o lunca larga pe malul romanesc.
    Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul „baltilor” deoarece Dunarea se
       desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar
       mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche
    Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece
       adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor
       de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t.
       Bratele Dunarii:
            Bratele Borcea si Ostrov
            Bratul Dunarea Veche
            Bratul Valciu
            Bratul Calia
            Bratul Chilia
            Bratul Sulina
            Bratul Sfantul Gheorghe
        Porturi la Dunare in Romania:
     Principalele porturi la Dunare din Romania sunt: Orsova, Drobeta Turnu Severin,
Tulcea,Galati.
 Afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei:
      Olt ,Vedea, Argeș , Jegălia, Ialomița , Siret , Prut, Timis, Cerna, Jiu.
Jiul se varsă în Dunăre la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona
de vărsare în mare). Zona confluenta a Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor
curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu
pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi
șamd. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi
albi), păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe (din păcate copleșite de plantații
silviculturale de plopi). Poți vedea frecvent berze negre, iar dacă aici cuibăresc 20-30
de perechi, este ușor să îți închipui cam câte sunt, când au și pui zburători; adică, o
minunăție a Naturii. Stoluri de cormorani mari circulă în sus și în jos pe Jiu, intră pe
culoarul Dunării: în perioada de circa o oră petrecută la fotografierea unui apus de
soare admirat la confluență, au trecut pe acolo cel puțin două mii de cormorani.
 Importanta economica: Dunarea este o sursa considerabila de venit pentru Romania
din numeroase puncte de vedere:
    1. Importanta Hidroenergetica: Porțile de Fier I si Porțile de Fier II reprezinta
        barajele principale de pe fluviu si au potential mare de producere a energiei
        electrice
    2. Importanta pentru navigatie:Dunarea este un important mijloc de legatura a
        oraselor mari cu tarmul Marii Negre, fiind cel mai ieftin mijloc de transport.
    3. Importanta pentru piscicultura: Dintotdeauna , pestele a insemnat o sursa de
        bogatie. Dunarea are un potential ridicat de peste, astfel incat orasele cu
        deschidere la fluviu sunt alimentate economic pe baza pisciculturii, dar si
        populatia din zona Deltei isi castiga existenta pe aceasta cale.
        Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile,
        fluvio-maritime si continentale), depresiuni,faleze,plaje, ostroave, lacuri, garle
        si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.

More Related Content

What's hot

Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptSistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptClasaAlbinutelor
 
Comunicarea scrisa
Comunicarea scrisaComunicarea scrisa
Comunicarea scrisaRodica B
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rAntoArdelean
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileButuc Carmen
 
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUIIDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUIGhenadie Sontu
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruButuc Carmen
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel MareLucian
 
Radiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanuRadiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanuGeorgeta Manafu
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel MareAngesha
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice060264
 
Ucraina.pptx
Ucraina.pptxUcraina.pptx
Ucraina.pptxKromkubik
 
Hazardele endogene vulcanice
Hazardele endogene vulcaniceHazardele endogene vulcanice
Hazardele endogene vulcaniceChircu Elena
 
Tarile Vecine Romaniei - II
Tarile Vecine Romaniei - IITarile Vecine Romaniei - II
Tarile Vecine Romaniei - IIAndrei Balan
 

What's hot (20)

Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptSistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
 
Stefan cel mare
Stefan cel mareStefan cel mare
Stefan cel mare
 
Mircea cel Bătrân
Mircea cel BătrânMircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân
 
Eruptii vulcanice
Eruptii vulcaniceEruptii vulcanice
Eruptii vulcanice
 
Comunicarea scrisa
Comunicarea scrisaComunicarea scrisa
Comunicarea scrisa
 
Europa de vest
Europa de vestEuropa de vest
Europa de vest
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUIIDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
Radiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanuRadiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanu
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
Eugen Doga poet al muzicii
Eugen Doga poet al muziciiEugen Doga poet al muzicii
Eugen Doga poet al muzicii
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice
 
Pesterile
PesterilePesterile
Pesterile
 
0 roma antica
0 roma antica0 roma antica
0 roma antica
 
Ucraina.pptx
Ucraina.pptxUcraina.pptx
Ucraina.pptx
 
Hazardele endogene vulcanice
Hazardele endogene vulcaniceHazardele endogene vulcanice
Hazardele endogene vulcanice
 
Tarile Vecine Romaniei - II
Tarile Vecine Romaniei - IITarile Vecine Romaniei - II
Tarile Vecine Romaniei - II
 

Similar to Dunarea

6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptx6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptxradurealname
 
Delta dunarii
Delta dunariiDelta dunarii
Delta dunariimihanea
 
Romania tara frumoasa
Romania tara frumoasaRomania tara frumoasa
Romania tara frumoasaGeorge Marcu
 
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02sllamone
 
Romania Themes.pptx
Romania Themes.pptxRomania Themes.pptx
Romania Themes.pptxInfoDenisa
 
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluiLitoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluicorry05
 
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docx
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docxObiective turistice pe Valea Doftanei.docx
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docxDiaconescuDoina1
 
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşieAndreeaIlie04
 

Similar to Dunarea (20)

Dunarea
DunareaDunarea
Dunarea
 
6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptx6. Hidrografia Europei și a României.pptx
6. Hidrografia Europei și a României.pptx
 
1 dunarea
1 dunarea1 dunarea
1 dunarea
 
Delta dunarii
Delta dunariiDelta dunarii
Delta dunarii
 
Romania
Romania Romania
Romania
 
DELTA DUNARII
DELTA DUNARIIDELTA DUNARII
DELTA DUNARII
 
Delta Dunarii
Delta DunariiDelta Dunarii
Delta Dunarii
 
Judetul Olt
Judetul OltJudetul Olt
Judetul Olt
 
127396007 bulgaria
127396007 bulgaria127396007 bulgaria
127396007 bulgaria
 
Romania tara frumoasa
Romania tara frumoasaRomania tara frumoasa
Romania tara frumoasa
 
Dealurile
DealurileDealurile
Dealurile
 
Marea Neagra
Marea NeagraMarea Neagra
Marea Neagra
 
Marea Neagra.pptx
Marea Neagra.pptxMarea Neagra.pptx
Marea Neagra.pptx
 
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
 
Dolj 2
Dolj 2Dolj 2
Dolj 2
 
Romania Themes.pptx
Romania Themes.pptxRomania Themes.pptx
Romania Themes.pptx
 
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluiLitoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
 
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docx
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docxObiective turistice pe Valea Doftanei.docx
Obiective turistice pe Valea Doftanei.docx
 
Deptransilvaniei2 (5)
Deptransilvaniei2 (5)Deptransilvaniei2 (5)
Deptransilvaniei2 (5)
 
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
 

More from Berbece Liliana (13)

Relatii si atitudini
Relatii si atitudiniRelatii si atitudini
Relatii si atitudini
 
Protejati mediul
Protejati mediulProtejati mediul
Protejati mediul
 
Planete
PlanetePlanete
Planete
 
Planete pitice
Planete piticePlanete pitice
Planete pitice
 
Legende geografice romanesti
Legende geografice romanestiLegende geografice romanesti
Legende geografice romanesti
 
Imagini din europa
Imagini din europaImagini din europa
Imagini din europa
 
Europa de sud
Europa de sudEuropa de sud
Europa de sud
 
Drepturile copilului 2
Drepturile copilului 2Drepturile copilului 2
Drepturile copilului 2
 
Bucurestiul
BucurestiulBucurestiul
Bucurestiul
 
Valea oltului si muresul
Valea oltului si muresulValea oltului si muresul
Valea oltului si muresul
 
Europa de nord
Europa de  nordEuropa de  nord
Europa de nord
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Calatorie pe marte
Calatorie pe marteCalatorie pe marte
Calatorie pe marte
 

Dunarea

  • 1.
  • 2. Sectoarele Dunării în România:  Defileul carpatic (144 km)  Sectorul sud-pontic (566 km)  Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km)  Sectorul predobrogean (80 km)  Sectorul deltaic (90 km) Caracterele sectoarelor romanesti: Sectoarele Dunarii se mai pot imparti astfel:  Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul „defileului” deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km  Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul „luncii”) deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc.  Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul „baltilor” deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche  Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Bratele Dunarii:  Bratele Borcea si Ostrov  Bratul Dunarea Veche  Bratul Valciu  Bratul Calia  Bratul Chilia  Bratul Sulina  Bratul Sfantul Gheorghe Porturi la Dunare in Romania: Principalele porturi la Dunare din Romania sunt: Orsova, Drobeta Turnu Severin, Tulcea,Galati. Afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei: Olt ,Vedea, Argeș , Jegălia, Ialomița , Siret , Prut, Timis, Cerna, Jiu. Jiul se varsă în Dunăre la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona de vărsare în mare). Zona confluenta a Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu
  • 3. pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi șamd. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi albi), păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe (din păcate copleșite de plantații silviculturale de plopi). Poți vedea frecvent berze negre, iar dacă aici cuibăresc 20-30 de perechi, este ușor să îți închipui cam câte sunt, când au și pui zburători; adică, o minunăție a Naturii. Stoluri de cormorani mari circulă în sus și în jos pe Jiu, intră pe culoarul Dunării: în perioada de circa o oră petrecută la fotografierea unui apus de soare admirat la confluență, au trecut pe acolo cel puțin două mii de cormorani. Importanta economica: Dunarea este o sursa considerabila de venit pentru Romania din numeroase puncte de vedere: 1. Importanta Hidroenergetica: Porțile de Fier I si Porțile de Fier II reprezinta barajele principale de pe fluviu si au potential mare de producere a energiei electrice 2. Importanta pentru navigatie:Dunarea este un important mijloc de legatura a oraselor mari cu tarmul Marii Negre, fiind cel mai ieftin mijloc de transport. 3. Importanta pentru piscicultura: Dintotdeauna , pestele a insemnat o sursa de bogatie. Dunarea are un potential ridicat de peste, astfel incat orasele cu deschidere la fluviu sunt alimentate economic pe baza pisciculturii, dar si populatia din zona Deltei isi castiga existenta pe aceasta cale. Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni,faleze,plaje, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.