Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Ocluzie intestinala ppt suciu ramona

10,496 views

Published on

Published in: Health & Medicine
  • Be the first to comment

Ocluzie intestinala ppt suciu ramona

  1. 1. Particularităţi de îngrijire a pacienţilor cu ocluzie intestinală Absolvent: SUCIU RAMONA CODRUTA
  2. 2. SCOP ŞI MOTIVAŢIE  Ocluzia intestinală este o afecţiune foarte des întalnită, de aceea prin această lucrare aş dori să trag un semnal de alarmă şi să conştientizez pe cei dispuşi la dialog despre gravitatea ei.  Este esenţial să se cunoască semnele de debut ale ocluziei, atitudinea terapeutică, complicaţiile şi, în mod special, cum le putem preveni.  Asistenta medicală are un rol cheie în viata bolnavului pe timpul spitalizării acestuia, ea fiind de fapt un liant între medic şi pacient. De aceea este foarte important ca în această profesie, datorită faptului că medicina evoluează, să cauţi mereu izvoare de informaţii şi să te foloseşti de acestea în munca pe care o depui în folosul pacientului.
  3. 3. DEFINIŢIE  Ocluzia intestinală este un sindrom clinic caracterizat prin întreruperea tranzitului pentru materii fecale şi gaze, cu consecinţele sale, indiferent de cauză şi mecanism.
  4. 4. CLASIFICARE1. Etiopatogenetic: - ocluzii dinamice - ocluzii mecanice2. Topografic: - înalte, localizate pe intestinul subţire - joase, ce afectează intestinul gros3. Clinico-evolutiv: - acute - subacute - cronice4. În raport cu existenţa tulburărilor vasculare ale intestinului: - neischemiante - ischemiante5. Chirurgicală: - primitive - secundare
  5. 5. ETIOPATOGENIE Cauzele ocluziilor sunt variate şi presupun intervenţia unormecanisme foarte complexe:- anemia şi hipoxia de cauze majore;- bacteriemii, viremii, toxemii;- afecţiuni toraco-pleuro-pulmonare şi pericardice;- afecţiuni retroperitoneale (hematoame, tumori, fibroze, pancreatita acuta).- instalarea acuta a ascitei;- hemoperitoneu- peritonitele purulente localizate sau generalizate;- septicemia juxtaperitoneală.- corpi străini intraluminali, reprezentaţi de calculi biliari, fecaloame,- substanţe mucilaginoase(laxative), ghem de ascarizi, stenturi diverse .- torsiune de ovar;- colica reno-ureterala;- colica biliară;- distensia acută a vezicii urinare.
  6. 6. MANIFESTĂRI CLINICE1. Durerea: - bruscă, intensă, continuă,sincopală, însoţită de paloare, anxietate şi transpiraţii, în ocluziile prin strangulare şi în cele spastice - mai puţin violentă, cu evoluţie spre intensitate maximă, sub formă de colici de luptă cu perioade de acalmie în ocluziile prin obstrucţie - surdă, continuă, însoţită de distensie treptată, în ocluziile paralitice - localizată iniţial la nivelul obstacolului cu iradiere ulterioară în tot abdomenul sau dorsal, în volvulusul intestinului subţire.2. Vărsăturile: - aproape întotdeauna sunt însoţite de semn de stază: greţuri, sughit şi eructaţii.3. Întreruperea tranzitului pentru fecale şi gaze4. Distensia abdomenului este urmarea încetării peristalticii şi acumularii de lichide şi gaze în intestine5. Percuţia evidenţiază timpanism localizat sau generalizat
  7. 7. EXPLORĂRI PARACLINICEA. PROBE DE LABORATOR:- hemoconcentraţie cu creşterea hematocritului şi leucocitoză asociate cu hipovolemie, determinate de vărsături, fuga plasmei, şi încetarea absorbţiei intestinale.- azotemie şi creşterea creatininei sangvine , ce se agravează treptat, ajungând la 50-70 mg% şi respectiv 4-6 mg%;- tulburări electrolitice, biologice şi proteice.B. EXPLORĂRI IMAGISTICE:- radiografia abdominală simplă- irigoscopia- radiografia gastro-duodenală cu bariu- endoscopia digestivă- ecografia abdominală- tomografia computerizată- angiografia mezenterică
  8. 8. TRATAMENTUL1. Reechilibrarea volemică, electrolitică şi acidobazică:- pivotul central al reechilibrării este serul fiziologic cu ioni de Na+ , Cl¯, Ca²+ si K+, în conformitate cu ionograma.- cu cât o ocluzie obturată e mai veche, cu atât timpul de reechilibrare preoperatorie va fi mai lung.- tot în această etapă se tratează eventualele insuficienţe viscerale ( digitalizare rapidă, oxigenoterapie, compensarea diabeticului, diuretice).2. Pregătirea preoperatorie:- instituirea sondei de aspiraţie naso-gastrice sau prin intubaţie duodenală sau intestinală cu sonda Miller-Abbott- plasarea unui cateter venos periferic sau cateter venos central- sondajul uretro-vezical- plasarea preoperatorie a unei sonde groase transrectocolonice3. Tratamentul chirurgical4. Tratamentul postoperator:- menţinerea sondei de aspiraţie până la reluarea tranzitului digestiv- se continuă reechilibrarea volemică, ionică si acidobazică- antibioterapie- tratament simptomatic
  9. 9. COMPLICAŢII- necrozele intestinale, perforaţiile diastatice- peritonitele generalizate sau localizate- şocul hipovolemic- şocul mixt disvolemic şi septic- plamânul critic ARDS (sindromul de detresă respiratorie a adultului)- insuficienţe acute cardio-respiratorii, renale, hepatice;- leziuni acute digestive de stres ( HDS)- trombembolism pulmonar- dilataţia gastrică acută- sindrom de ansa oarbă ( în urma derivaţiilor interne care exclud largi segmente intestinale din tranzit),- septicitate peritoneală, fistule digestive, supuraţii parietale severe- evisceraţii- ocluzia intraocluzie ( prelungirea patologică a parezei postoperatorii intestinale)- ocluzia recidivantă- aspiraţia traheobronşică a lichidului de vărsătură, cu pneumonie sau bronhopneumonie secundară
  10. 10. STATISTICĂPe parcursul elaborării lucrării de licienţă din anul 2011 numărulinternaţilor cu ocluzie intestinală au fost în număr de 85 din care la 32 s-aintervenit chirurgical.
  11. 11. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREABOLNAVULUI  Rolul esenţial al asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasa să-şi recastige sau să-şi menţină sanatatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care individul le-ar îndeplini singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste sarcini astfel încât pacientul să-şi recastige independenţa cât mai repede posibil.  Asistenta medicală sau nursa este acea persoană care, în conceptia Virginiei Handerson, mai poate fi numită şi “mama profesională”, ea definind asistenta medicală ca fiind: “conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, dragostea de viaţă pentru cel care a încercat să se sinucidă, ochii pentru cel orb, mână pentru cel cu mâna amputata, voce pentru cel prea slab pentru a vorbi, cunoştinţe şi înţelegeri pentru tânara mamă”.
  12. 12. STUDIU DE CAZPROBLEME:Durere cauzată de plaga operatorieInsomnii dormiţionaleAnxietateOBIECTIVE: Pacienta să nu prezinte dureri la nivelul plăgii în următoarele 2 zile. Pacienta va avea un somn liniştit, odihnitor în următoarele 2 nopţi. Pacienta nu va prezenta semne de anxietate în următoarele trei zile INTERVENŢII: Antialgice: TRAMAL=4 x 10 mg/zi;im ALGOCALMIN= la nevoie;im; am monitorizat în permanenţă funcţiile vitale: T, puls, R, am aerisit foarte bine salonul înainte de culcare, i-am asigurat o lenjerie de pat curată; am sfătuit-o pe mama ei să-i citească o poveste înainte de culcare am vorbit pe un ton calm, liniştit cu ea şi cu mama ei; am explicat pe înţelesul ei, absolut tot ceea ce are legătură cu boala, cu evoluţia ei;
  13. 13. EPICRIZA  Pacienta M.R.A. , 10 ani, internată în servicul nostru cu diagnosticul de –Ocluzie intestinală- se externează a 9-a zi postoperator, în stare ameliorată.  S-a intervenit chirurgical în data de 12.12.2011, având o evoluţie intraoperatorie şi implicit intraanestezică favorabilă. Intraoperator, s-a practicat laparotomie mediană supra şi subombilicală, se constată la nivelul ileonului 2 bride care strangulează parţial lumenul intestinal.  Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, pacienta reluându-şi destul de repede independenţa. Pacienta se externează la 9 zile postoperator, în stare bună, echilibrată cardio-respirator, tranzit prezent, fără semne de intoleranţă digestivă.  Se externează cu recomandarea evitării efortului fizic timp de o lună, regim alimentar timp de 3 luni şi cu revenirea la control conform înţelegerii cu medicul chirurg.
  14. 14. CONCLUZII  Ocluzia intestinală, o afecţiune intotdeauna gravă, reclamă o atitudine terapeutică de urgenţă, cu o reechilibrare medicală riguroasă şi de cele mai multe ori, asociată cu un gest chirurgical al cărui obiectiv principal este rezolvarea complicaţiei ocluziei.  Cele mai frecvente cauze de ocluzii sunt ocluziile obstructive, urmate de cele prin strangulare.  Cele mai frecvente simptome sunt: vărsăturile, distensia abdominală, întreruperea tranzitului intestinal şi durerea.  Majoritatea pacienţilor au semne certe radiologic de ocluzie intestinală  Toţi pacienţii necesită reechilibrare hidro-electrolitică şi tratament cu antibiotice şi antialgice.  Complicaţiile majore ale ocluziilor sunt reprezentate de: infecţii, necroză, perforaţii, peritonite, complicaţii pulmonare, şoc.  Scopul îngrijilor acordate de către personalul medical este acela de a , ajuta  pacientul să-şi recupereze starea de bine fizic şi psihic în vederea reintegrării ulterioare în viaţa socială.

×