Clubul Epigramistilor Baimareni - Revista Umoristica-

1. CLUBUL EPIGRAMIȘTILOR BĂIMĂRENI
– REVISTĂ UMORISTICĂ –
Spinul
„Epigrama este o floare cu trei petale… și un spin”
(G. Barbu)
Anul XIII, Nr. 2 (54), aprilie - iunie 2019

2. Revista este editată de către
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
în cadrul Programelor Culturale
Coordonator: prof. dr. Teodor Ardelean
Tehnoredactare și copertă: Alexioan Roman
Mulțumiri dlui profesor Liviu Mureșan pentru generoasa contribuție
la apariția prezentului număr
Caricaturile din acest număr au fost selectate din
minialbumul de caricaturi a lui
Aurel Ștefan Alexandrescu (ALEX).
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Preşedinte de onoare: Ioan Şiman
Preşedinte executiv: Mircea Pop-Buzeşti
Director: Vasile Ţincaş
Redactor-şef: Sever Râciu
Secretar: Nistor I. Bud
Redacţia: Vasile Ţincaş
Baia Mare, Maramureş, Bdul Unirii nr. 12A, ap. 77
Cod poştal 430272, tel. 0747178853
E-mail: vasiletincas@yahoo.com; www.rocneanu.ro
ISSN: 1841–9429

3. 1
IOAN ȘIMAN – 87 de ani
La 1 aprilie 2019 s-au împlinit 17 ani de la înființarea
Clubului umoristic „Spinul” din Baia Mare iar zece zile
mai târziu și-a aniversat frumoasa vârstă de 87 de
primăveri „părintelui” acestui club –
Ioan Șiman.
Nu e simplu, nici ușor, să vorbești
despre personalitatea prof. Ioan Șiman – poet,
epigramist și fabulist care la 1 aprilie 2002 a
înființat Clubul umoriștilor din Baia Mare.
Poetul s-a născut la Sighet la 1 aprilie
1932 și a făcut studiile universitare la Cluj-
Napoca. A trăit și a muncit ca profesor de
matematică în mai multe localități din
Maramureş -Rona de Sus, Sighet, Dumbrăvița
și Baia Mare. După ce patru decenii a slujit cu
credință și pasiune școala, pregătind multe
generații de tineri, în 1990 s-a pensionat și s-a
dedicat trup și suflet scrisului. Este cunoscut
îndeosebi pentru volumele sale de poezii, care
transmit un mesaj liric sensibil, o metaforică ideatică originală.
Omul și artistul Ioan Șiman, prin verticalitatea și moralitatea de
care a dat dovadă pe parcursul vieții sale este un model pentru toți creatorii
de frumos din Cetatea băimăreană.
Ca epigramist debutează în presă în „Graiul Maramureşului” în
1994 iar de atunci scrie mereu sonete, fabule dar , mai ales , epigrame.
Ioan Șiman este un liric prin excelență, fapt dovedit cu prisosință
de cele 18 cărți de poezie publicate în perioada 1995-2019 din care
amintim: ÎNVÂRTITA CU… VORBE, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,
2005; ÎN PORUNCILE FIRII, Editura Transilvania, 2011; RIPOSTA LA
NĂRAVUL DE DREPT, vol. I, II și III, Editura Biblioteca Judeţeană „Petre
Dulfu” Baia Mare, 2014; UMOR CU CAPU-N PLUS, Baia Mare, 2015-
2016 și PE FAȚĂ, PRIN DOS, Baia Mare, 2019

4. 2
Scriitorul este membru al U.E.R. din 2002, membru titular al
Asociației Scriitorilor băimăreni, a fost preşedintele Clubului umoristic
„SPINUL” de la înfiinţare şi până la retragere. Colaborează trimestrial la
revista EPIGRAMA, participă la concursuri şi festivaluri naționale de umor.
Ioan Şiman este un scriitor prolific care zilnic creează o poezie, o
epigramă, un sonet sau un rondel, având o tematică variată şi un autentic
spirit artistic, așa încât apare în faţa noastră ca un adevărat creator de artă,
de frumos ce stăpâneşte întru totul prozodia- ştiinţa desăvârşită a creaţiei.
Ca răsplată a eforturilor sale de-a lungul celor peste 25 de ani, a
fost recompensat cu numeroase premii și diplome la concursuri locale și
naționale.
Pentru deliciul cititorilor, redăm câteva epigrame din creaţia
sărbătoritului:
EVOLUŢIE
Cum pământul se învârte,
N-au habar cei cu propteli,
Da-s cu ochii pe ciozvârte
Şi trăiesc din învârteli.
AVOCATUL CU APLOMB
Conjunctura l-a-nvăţat
Că-i noroc, să fii integru:
Grabnic s-a făcut bogat
Din a face… albul, negru!
ÎN POLITICĂ
Eşti partizan, te crezi cuminte
Şi optimist, te dai zelos;
Când cu minciuna mergi 'nainte
Pe faţă, în dos eşti… ticălos!
La minunata vârstă de 87 de ani, colegii de la Clubul „SPINUL” îi
urmează sănătate, bucurii şi aniversarea împreună a unui secol .
Nistor BUD

5. 3
EPIGRAME
– crâmpeie din cotidian –
Ioan ŞIMAN
NU NE VINDEM ŢARA!
Bine ar fi ca să refacem
Starea din anii trecuţi;
Numai că lipsuri ne facem
Cu dregătorii... vânduţi.
PREVIZIUNE
În România Educată
Renunţ la doctor, profesor
Şi mai ales judecător...
Vreau popă doar... dintr-o bucată.
MAREA SIMILITUDINE
Între culte şi partide...
Lupte aprigi s-au purtat,
Fiecare va conchide:
„Eu sunt cel adevărat!”
PENTRU POFTELE DOAMNEI
Soţia să şi-o mulţumească
A dat din coate un netot,
Când condamnat-e să plătească
Acum , pe doamnă-o doare-n cot.
APARTENENŢĂ POLITICĂ
Socialist şi democrat,
Probabil două mame-ai supt,
La un partid de-ai aderat
Poţi fi un mare şef... corupt.
OPTICĂ DE VIAŢĂ
Vrei în veci, distrat, viril,
Tinereţi făr’ bătrâneţe,
Dar, când mintea-i de copil,
Bătrâneţi cu tinereţe.
ÎN DEMOCRAŢIE FORTUITĂ
Dacă portdrapel e viciul,
Ca un demnitar-model te lupţi:
Operezi în beneficiul
Cetăţenilor imuni... corupţi.
CONCORDIA MUZELOR
Iată care este treaba !
Cât ar fi de invocate
Muzele, chiar de-s ciudate,
Nu se păruiesc degeaba.
HARNICUL, APOI
N-a-nvăţat să stea degeaba,
E-ntre semeni mai dihai,
Cât trăieşte-şi face treaba...
Ce-o să facă apoi... în rai?!
ELIBERAREA SCRIBILOR DIN
PUŞCĂRIE
Exces de legi nelegiuite,
Corupţii generează ură
Cu scribi eliberaţi – elite,
S-avem inflaţie-n... cultură.

6. 4
VULPOIUL ISPĂŞIT
– FABULĂ –
Ioan ŞIMAN
Vulpoiul, neaoş patriot,
S-ascundă cât e de netot,
Şi-a pus veşminte democrate
Iar carnivorele curate,
Din arealul protector,
Să îl aleagă-n fruntea lor.
Scrutinul bine pregătit
A fost catalogat cinstit,
Prezente numai răpitoare
Terestre, dar şi zburătoare:
Bursuci şi dihori, ş-o hienă,
O gaie, o coţofană-n trenă.
Au fost numiţi toţi acoliţii,
Aceia doldor- de ambiţii,
Desigur, şi de frumuseţe,
Vulpoaice tinere-ndrăzneţe.
Puşi pe eternă stăpânire,
Comit program de ispăşire:
Cum nu se vor juca cu focul
În codru; ca să sfinţească locul,
Vulpoiul -mare orator,
Se dă alesul de popor.
Dar intră-n vorbă o vulpiţă,
Îşi varsă focul prin guriţă:
- Ei bine, şefule, deseară
Ospăţu-n zi aniversară
Se poate făr’ găinărie,
Ca jocul fără veselie?
Răspuns-a şeful pus în priză..:
– Am ordonat ieri o surpriză:
Vânează toţi, azi, fără viză!
Vulpoaica ce-a fentat un urs
Rosteşte un pripit discurs:
– Vedeţi că-n timp de uscăciune
Uşor apare vreo minune,
Din joc alege-se tăciune!
Vulpoiul năpădit de-un gând:
„Tot preasătulu-i preaflămând”.
A dat, prompt, iama-ntr-un coteţ
Cu păsări ş-un cocoş isteţ.
Trezit instinctul de-apărare,
Găinile l-au prins în gheare,
L-au ciugulit ca să plătească
Nemernicia cea vulpească.
În dimineaţa ce-a urmat
Stăpânul urs s-a minunat:
„În fine şi-a mâncat norocul,
Păcat că-i ciuruit cojocul”.
Povestea asta chiar s-a scurs
Pe plaiurile unui urs.
Morala:
Când frica nu va fi teroare,
Nici joc, instinctul de-apărare,
Corupţia va fi uitată,
Va fi minune-adevărată.

7. 5

8. 6
„ZÂMBETE ÎN PRIER”
– 3-4 MAI 2019, VIŞEUL DE SUS –
Recenzie de Viorica GĂINARIU TAZLĂU
Sărbătorile Pascale Ortodoxe au creat un decalaj de o săptămână pentru
desfăşurarea Festivalului Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în
Prier”, dar de ce să nu zâmbim şi în luna mai?
Jurizarea temelor propuse pentru epigramă, parodie, gazel şi volum
este în fiecare an solicitată unor personalităţi epigramistice de marcă din altă
localitate, acum fiind rândul oltenilor Any Drăgoianu şi Petre Gigea-Gorun.
Tot doamnei Any Drăgoianu îi mulţumim pentru volumul colectiv
„EPIGRAME DE 5 STELE”, realizat de domnia sa în care sunt publicaţi aproape
toţi „spiniştii”, fiind o reală surpriză faptul că ni l-a adus la Vişeul de Sus.
Singura umbră de regret a fost lipsa, din motive de sănătate , a
domnului George Corbu, preşedinte al U.E.R., acum reprezentat cu brio de
către d-l Mihai Sălcuţan, vicepreşedinte.
Alături de iniţiatorul şi sufletul acestui festival ajuns la cea de-a
XVII-a ediţie, care este prof. Lucian Perţa, s-au alăturat, ca de obicei, și
doamna dr. Anuţa Pop, directoarea Centrului Cultural-Social, Iuliu
Copândean, muzeograf, Gabriela Szeraz, documentarist şi Gabriel
Cojocaru, din partea editurii „Grinta” din Cluj-Napoca, care a tipărit într-o
apariţie artistică unicat madrigale ilustrate „Din Vişeu pe Vaser, sus/
Madrigale ce s-au spus”, ale autorilor din întreaga ţară, au completat juriul.
Am remarcat şi în acest an implicarea autorităţile locale din urbe,
care au contribuit la buna desfăşurare a acestui act cultural şi l-am reîntâl-
nit cu plăcere pe domnul primar Vasile Coman, iar din partea bisericii
preoții Vasile Luţai şi Ioan Dunca ne-au fost alături până la sfârşitul
festivalului.
Recitalul de creaţii proprii oferit de Smaranda Iuga, Ioan Fîrte Adi,
Vasile Mureşan, Vasile Ţincaş, Nicolae Şerban şi Viorica Găinariu Tazlău,
membri ai Clubului „SPINUL” a fost apreciat de întreaga asistenţă.
Trebuie să apreciem eforturile celor care au organizat acest Festival
Naţional şi faptul că Maramureşul rezistă în circuitul satirei şi umorului, al
epigramei în special, unde puţini au mai rămas şi îi mulţumim domnului
prof. Lucian Perţa, un bun colaborator al revistei „Spinul”.
Festivalul s-a ţinut,
Că primirea-i fără pată
Şi aici, dac’ v-a plăcut,
Mai veniţi şi altădată!

9. 7
EPIGRAME
Viorica GĂINARIU TAZLĂU
REPROFILARE
Demult s-a tras spre ape line
Și pescuia tot ce pluteşte;
Cu timpu’ a-câştigat mai bine
Și-a devenit şi el un... „peşte”!
„PESCAR” LA VÂRSTA A
TREIA
Bogat, cu bani, n-are probleme,
Una frumoasă îşi doreşte;
Nu e respins şi nu se teme,
Că „balta vieţii are peşte”!
DORINŢA PESCARILOR
ROMĂNI
Când românii pescuiesc
Vor şi-un peştişor de aur
Și i-ar spune ce doresc,
Pe ruseşte, un... tezaur!
ZICALA POLITIZATA
Ce sus e câte unul pus!
Face cum vrea şi cum ţi-a spus:
Plopu’ face-acum şi pere,
Iar răchita... minciunele!
INIŢIATIVE SALVATOARE
Economia e salvată,
Turismului îi dăm un brânci:
Apare portul de-altădată.
Cu făbricuţe de opinci.
OBRAZUL SUBȚIRE…
E convins că de adună
Bani, de-ntoarce cu-o lopată,
Dă un şperţ, mită, arvună
Și-are faţa mai curată!
ULTIMA UNEALTĂ
N-ar trebui să insistăm
Și nu-i a noastră judecată,
În viaţa veşnică intrăm,
Acoperiţi, toţi, de lopată.
n

10. 8
O zi din viața lui badea Gheorghe
(povestire în grai moroșenesc)
Mircea POP-BUZEȘTI
Se trezește badea Gheorghe și Mări era lângă el somnoroasă, iar
prima vorbă i-a fost:
— Tu, Mări, mă ibdești (iubești)?
— Îhîî!
– Mult?
– Nuoă!
După declarația asta de dragoste, Mări prinde curaj și zâce:
— Măi, Gheo, punem pariu că dacă mă ascund pe sub perini, nu
mă afli?
— Tu, Mări, punem pariu că nu te caut?
Cam nemulțumită de rezultatul provocării, Mări se ridică din pat și
merge spre fântână să se spele, la care Gheo strigă după ea:
— Tu, Mări, adă-mi clopu’ să mă-mbrac!
După ce se premenește și el, iese afară pe târnaț și face câte mișcări
de înviorare cu un păhăruț de horincă, când vede în grădină doi : unul cu
un trepied și un fel de kuker (monoclu) iar celălalt cu un carnețel în care
nota ceva.
– Bună dimineața, bade, noi suntem de la CFR, am venit mai
devreme și nu am vrut să te trezim. Trebuie să facem niște măsurători, că
pă aici, prin șura matale vom construi o cale ferată.
— Tulai Doamne, hăpt pân șura me?
— Da, bade!
— Și-apoi câte trenuri or trece pă zi?
— Apoi vreo șase, șapte!
— D-apoi, mama voastră, voi credeți că io n-am ce face alticele
decât tot să deschid și să închid poarta de la șură?
Lăsându-i pe cei doi ca boii la poarta nouă, badea Gheorghe merge
la grajd, dezleagă vacile, le adapă și se îndreaptă cu ele către imaș, la

11. 9
ciurdă. După puțin drum îl vede pe Văsâi în odor (curte) cu mâna în părul
lui Ilea, că-i ardea vreo două palme zdravene.
— Da’ ce faci, mă, Văsâi?
— D-apoi ce să fac, tomnesc (repar) mașina de spălat!
Văzând că Văsâi avea de lucru, merge mai departe și, la ieșirea din
sat, îl vede pe Ionu Petri lui Ștefanu Grighii la coasă.
— Măi, Ioa’, ț-o murit soacra, mă!
Ionu dă mai departe din coasă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
— Măi, tu nu auzi mă, că ț-o murit soacra, măi!
Tot așa de netulburat, el dă cu coasa și mai cu sârg.
— Măi, da tu ești bolund, mă, n-auzi că ț-o murit soacra, măi!
— Măi, Gheo, nu mă încurca, întâi munca, apoi distracția!
Văzând că nu are cu cine se înțelege, Gheorghe duce vacile la
ciurdă și la întoarcere se bagă pân piață să cumpere niște porodici (roșii)
cum i-o zâs Mări. Vede la un bade porodici frumoși și-l întreabă:
— Bade, cum dai porodicii?
— Cu cinci lei, bade!
— Cum cu cinci lei că ia, colea la aprozar îs numa’ cu tri lei!
— Bine, bine, da’ sunt?
— Apoi, nu sunt!
— Noa, apoi când n-oi ave, le-oi da și io cu tri lei!
Se întoarce și pornește către casă, intră în șură, ia coasa și merge și
el pe ogradă să-și cosească iarba. Spre seară, când termină de cosit, se
întoarce acasă unde-l așteaptă Mări cu ujina pe masă și cu ieguța de
horincă alături.
După ce mănâncă, pune ceva bani la chimir și dă să plece, la care
Mări îl întreabă:
— D-apoi unde te duci mă, Gheo?
— Mă duc la crâșmă!
— Bine, da’ știi ce, hai și bate-mă amu că pe când îi veni acasă a fi
târziu și io oi dormi, să nu mă mai trezești atunci!

12. 10
Gheorghe îi aruncă o privire de făcea cât două perechi de palme și
iese grăbit, că-l așteptau ortacii. Când ajunge la crâșmă, vede o crâșmăriță
nouă, îi cere o bere, la care crâșmărița îi spune:
— Cinci lei, bade!
— Noa, bine, trece-mă în caiet!
— Da’, bade, noi nu lucrăm pe caiet!
— Noa, da’ bună memorie aveți!
Se așază la o masă unde mai erau trei săteni și intră în vorbă cu ei.
Unul dintre ei, mai tânăr, îl întreabă:
— Bade Gheo, spune matale că ești mai cu experiență, când o fost
mai bine, înainte sau amu?
— Apoi, măi fecior, io zâc c-o fost mai bine înainte!
— D-apoi de ce?
— Apoi pentru că am fost mai tânăr cu trizăci de ani!
— Noa, bade, da’ io te-am întrebat serios!
— D-apoi tăt mai bine o fost înainte!
— Bine, da de ce?
— Pentru că atunci trebuia să înjur numa’ unu’! Apoi s-a ridicat și
s-ndreptat către casă că și-a adus aminte că trebuie să vină Pișta pe la el că
aveau de făcut un târg. Când ajunge acasă, Pișta îl aștepta și îi zice:
— Măi, Gheo, când am intrat la tine în curte am văzut ceva ce nu
am văzut în viața mea!
— D-apoi ce dracu’ ai putut vede?
— Am văzut un porc cu un picior de lemn!
— D-apoi ce ai fi vrut, pentru două grătare să tai tăt porcu’?
(va urma)

13. 11

14. 12
EPIGRAME
Mircea POP-BUZEȘTI
Unuia care își înșală soția
Eu am știut porunca aceea
Și chiar am vrut să o ascult
Căci eu mi-am menajat femeia
N-am vrut s-o istovesc prea mult.
Părere la scumpirea benzinei
V-o spun cinstit, cu mintea trează
Căci nu sunt omul de arțag,
Pe mine nu mă deranjează
Că tot de-o sută de lei bag!
Unor candidați la
parlamentare
N-ar trebui admiși la urne,
Nici în politică măcar
Ei se gândesc doar la diurne,
Deși au IQ... subunitar.
Unui candidat cu deficiențe de
caracter
Eu știu că e deficitar,
Să candideze, nu-l îndemn
Cum vrea s-ajungă demnitar
Când el n-a fost vreodată... demn?
Lui Ioan Fârte, care a afirmat
că la 50 de ani el încă „stă” bine
Ca bărbat încă stai bine,
Și din casă îți faci rai...
Să te laud nu-mi mai vine
Căci tu, ca bărbat... doar stai!
Unui poet nonconformist
Proza-n versuri nu-i de tine,
Dar mă contrazici mereu
Cartea ta se vinde bine,
Dar se cumpără... mai greu!
La „pescuit ” în complexul
studențesc
Tu stai puțin și te gândește
Nu-ți fie, zău, cu supărare
Nu știu de are balta pește,
Căminul – fete... sigur are!
Cererea unei domnișoare
către Moș Nicolae
Un vibrator ceva mai mare,
Și nu-ți mai cer apoi nimic,
Am constatat, nu mi se pare,
Că celălalt... mi-a rămas mic!
Reflecțiile colegelor despre șef
Mă bucur că nu-i piere cheful
Punctează clipele plăcute:
Ce bine se îmbracă șeful!
– Dar nu-ți închipui… cât de iute!

15. 13
O epigramă... cu bucluc
Sever RÂCIU
„Un X... pretins poet, – acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum...
L-aș plânge dacă-n balamuc
Destinul său n-ar fi mai bun
Căci până ieri a fost năuc
Și nu e azi decât nebun.”
Epigrama redată mai sus apare în vara lui 1883, în revista înteme-
iată și condusă de Macedonski, „Literatorul”. Disputele dintre poetul
simbolist și cercul de la „Convorbiri literare” condus de Titu Maiorescu
sunt de sorginte mai veche, de prin 1881, când Macedonski a început să
lovească în Alecsandri, cea mai mare autoritate poetică a Junimii pentru că
bardul de la Mircești fusese premiat de Academia Română, ceea ce
incisivul pamfletar consideră a fi o crasă nedreptate: „Frumos îi stă oare
dumnealui, care este om bătrân și bogat, dumnealui care este membru al
Academiei, să șteargă anul trecut 10.000 de franci, premiindu-se singur?
[...] Afle d. Alecsandri că premiile sunt pentru încurajarea celor tineri [...]
iar nu pentru ca să le împartă între dumnealor.” (Literatorul, iulie, 1882).
În conștiința boierilor de la Junimea, neobișnuită cu cenzurarea acțiunilor
proprii, imaginea lui Macedonski se confundă cu cea a unui pamfletar
dubios, meschin, josnic, străin de normele de conviețuire în societatea
înaltă și, doi ani mai târziu, Alecsandri îl va „încondeia” în personajul
dramatic Zoil , care întruchipează invidia pe gloria altora.
Aici se găsește punctul de la care războiul între Macedonski și
scriitorii de la Junimea va crește în intensitate în presa vremii.
Printr-o nefericită coincidență, epigrama reprodusă este publicată
chiar în vara în care Eminescu este internat în sanatoriul dr. Șuțu, pentru că
mintea sa începuse să se întunece. După apariția epigramei opinia publică
reacționează fulgerător și foarte violent: Grigore Ventura o numește „o
infamie”, iar publicul din țară va boicota revista macedonskiană, astfel că
vrafuri întregi de exemplare sunt aduse înapoi la redacție cu adnotări
violente și chiar injurii.
Blestemul acestei epigrame avea să-l urmărească pe Macedonski
pretutindeni, până la sfârșitul zilelor lui.

16. 14
Peste ani, poetul va afirma faptul că este autorul epigramei, pe care
o citise în cercul de la „Literatorul”, dar, fără știrea sa, unul dintre
redactori o publicase.
Amintindu-și acest episod nefericit din viața lui Macedonski,
Cincinat Pavelescu scrie: „Prietenii l-au părăsit. Colaboratorii au emigrat.
Mizeria l-a copleșit. Ani de zile a trăit în lipsurile cele mai groaznice.
Când năluca lui palidă și slăbănoagă se zărea singuratică, inspira o milă
amestecată cu spaimă. ”
(după A. Marina, Viața lui Al. Macedonski
și F. Popescu, Necunoscutul Macedonski)

17. 15
TEME-N AMALGAM
– epigrame –
Vasile ȚINCAȘ
ARTA POLITICIANULUI
Liderul, oricum ar fi
Are artă fiecare,
În politică să știi:
Arta stă-n manipulare.
O ,,SOMITATE” POLITICĂ
LA TRIBUNĂ
Pe citit nu e stăpână,
Pare în încurcătură,
Chiar de are foaia-n mână
Scoate altceva pe gură.
PARLAMENTARII
Când vorbesc ei în română
Nu le-ajunge că au gură,
Prin mișcări de anvergură
Se exprimă mult prin mână.
LA DEZBATERI T V
Aceia ce vorbesc degeaba
Se-ncalecă vorbind cu graba,
Dezbat problemele tratate
Ce-or fi oricum nerezolvate.
PENTRU PATRIE
Fac orice cu dăruire,
Nu mă pierd nicicând cu firea,
Pentru ea și-a ei cinstire
Beau oricând coniac UNIREA.
PENSIONARE LA BALUL
PENSIONARILOR
Cu cercei și cu mărgele
Vin să-și caute pereche,
Sunt bărbați, de modă veche,
N-au nici ei ce-și mai vor ele.
POLITICIENII PENALI
Speriați de-a lor păcate,
Vremurile sunt mai grele,
Ca să scape de belele
Fac legi mai pe apucate.
UN EL CU O EA
La un chef cu veselie
Au făcut o lipitură,
După ani de căsnicie
Ori se ceartă, ori se-njură.
JUDECĂTORIA
Instituție de stat
Ce există din păcate,
Ca-n procesul intentat
Să se facă nedreptate.
GLOBALIZAREA
De la munte pân’ la mare,
Peste tot și peste toate
Totul e-n globalizare
Și minciuna... cât se poate.

18. 16
EPIGRAME
Maria VARHANIOVSCHI
Explicaţii de prisos
Când e vorba de buget
Nu e moderaţie,
Nici vreo explicaţie
La noi totu-i „get-beget”.
Viaţa de artist
Doar pentru artă a luptat
Şi a ajuns mare actor,
Dar scena, lui i-a reproşat:
„Eu te-am făcut, eu te omor!”.
La liceu
Nu doresc prea mult să-nveţe
Ocolesc și olimpiada,
Nu acceptă nici poveţe
Vor Olimpul din Elada.
În parc... (are)
Frumuseţe parcul are ,
A lui linişte mă-mbată,
Dar am parte doar de ceartă
Chiar la locul de parcare.
Primăvară mult aşteptată
După zăpezi şi frig pe-afară ,
În casă, într-o primăvară,
Buluc la uşă mi-au venit
Doar taxele aduse-n plic.
Surpriză (1 Aprilie)
Venit-au berzele în sat,
Şi uite, ele au uitat
Să ne mai lase un copil
Chiar dacă azi e-ntâi april.
De sezon
N-am nici junghiuri, nici dureri,
Am doar multe primăveri
Şi de-mi cântă păsărele
Pot să uit de cele rele.
o

19. 17
Ce e mai important în viaţă?
(sau lanţul trofic)
– FABULĂ –
Maria VARHANIOVSCHI
În Pădurea ameţită îşi duceau veacul sute și mii de animale harnice,
alături de plante seducătoare şi copaci cu verticalitate.
Pe o potecă, într-o dimineaţă, trecea vesel un arici, mândru de
spinii lui veninoși, care îl ajutaseră în multe situaţii. Albinuţele se simţeau
însă ofensate de umorul „înţepător” al ariciului, care conducea o revistă de
gen.
În revista lui, fuseseră „pictate” în multe culori tari : că erau prea
cârcotaşe, că aripile lor erau prea mari şi prea zumzăitoare, deranjându-l pe
ţeposul arici.
Desigur că acesta trata în publicaţia sa și probleme serioase legate
de mediu și de poluarea pădurii de către turiştii neglijenţi, despre
defrișările ilegale și furtul de material lemnos, braconaj și multe altele .
Îşi făcuse mulţi duşmani, dar avea totuși o prietenie „dulce” cu
fructele de pădure care-i erau datoare pentru reclamele gratuite .
Dintr-o peşteră de la marginea pădurii, Ursul carpatin – maiestos şi
greoi – intra la o şedinţă importantă cu alte personalităţi ale pădurii, printre
care amintim: veveriţele de la Ministerul Finanţelor, care gestionau alunele
din scorburi; iepurii iuți de la Departamentul turismului, care cheltuiau un
pic prea mult în numeroasele deplasări în păduri îndepărtate; bufnițele
mioape de la Ministerul Culturii ,care, în înțelepciunea lor, cereau numai
spectacole în nocturnă și atâtea, și atâtea alte VIP-uri ale pădurii naționale.
Obosit, Carpatinul Urs abia avusese timp să înghită în fugă o porţie
de miere şi o cană plină cu zmeură parfumată.
Un mistreţ, de la Ministerul de Interne, trecu val-vârtej pe lângă
sediul din poieniţă, însoţit de o turmă de dihori cu girofaruri de licurici şi
sirene infernale emise de cârduri de ciori.
Apoi se lăsă liniştea – apăru Cerbul Regal în toată splendoarea lui.
Acesta se interesă de ordinea de zi şi păru să fie foarte mulţumit de
întreaga desfăşurare a şedinţei de lucru.
Dintr-un tufiş se iți o vulpiţă-ștrengăriță, care mergea pe mai multe
cărări (probabil după un consum excesiv de găinuşe expirate):

20. 18
– Hâc! Eu cu cine votez? întreabă nedumerită aceasta. Drept să vă
spun eu prefer Partidul Aviar!
– Dumneata nu înţelegi că aici se discută lucruri serioase? se auzi
vocea groasă a ursului.
– Eu am fost trimisă la secţia de votare! Am greşit adresa?
– Ne jigniţi, stimată doamnă, în politică este nevoie de lideri integri
şi devotaţi cauzei, iar alegătorii trebuie, de asemenea, să fie serioşi...
– Mai devotată şi mai demnă decât mine nu există, răspunse
supărată vulpea, continuându-şi drumul... și lăsând în urma sa zeci de pene
de găini jumulite.
Morala:
Devorează doar găini,
Da-i votează pe vecini.
ERATĂ :
Menționăm că în revista SPINUL NR. 53, sunt niște greșeli, pentru care
colectivul de redacție își cere scuze.
Pe coperta nr.1, la epigrama: PRIMĂVARA-2019 autor domnul ȘIMAN
IOAN, versul 4, în loc de: Aș tot sării din... calendare, este:
Aș tot sări din... iarnă-n vară.
La pagina 20 epigrama: EVENIMENTE, aparține doamnei MARIA
VARHANIOVCHI și nu domnului NISTOR I BUD.
La pagina 22 epigrama: ALUZIE LA FONDUL SUVERAN aparține
doamnei MARIOARA POP - MICLĂUȘ și nu domnului
TOMA G. ROCNEANU. Iar epigrama: SOȚIEI DE 8 MARTIE aparține
domnului NISTOR I BUD și nu doamnei
MARIOARA POP - MICLĂUȘ.

21. 19
EPIGRAME
Nicolae ȘERBAN
Proverbială
Proverbul nu e prea plăcut
Și-n derizoriu a căzut:
Cine mai fură azi un ou
Când prea puțin este și-un bou?
Cazonă
Cu uniforma sa-i pedant
Și-i plin de aroganță,
La regiment e comandant
Dar la nevastă... ordonanță!
Biblică
La început a fost cuvântul
Dar pentru că zbura ca vântul,
Unul, ce- l chemase harul
A inventat... dicționarul.
Motivație
A găsit motivul practic
Cu alcool el se adapă,
Că face șoc anafilactic
De la... apă!
Definiție
Ce-i soacra pe lumea asta?
Definiții vin pe bandă,
Concurentă cu nevasta,
La comandă!
Iluzie
În țara asta de pitici
Există lucruri de valoare,
Poștașu-mi dă bancnote mici
Să pară pensia mai mare.
Unuia ce mestecă continuu
Știe orice bunicuță
Că ne tragem din maimuță.
Numai el, din întâmplare,
Trage a... rumegătoare!
Cântec uitat
Un cântec ce-l știa o țară
Cântat cu vocea lor mieroasă,
Eu mă întreb, în miez de vară:
Mai merge vreun oltean la coasă?
Justiția
Justiția e-n acest stat
Cu ochii legați și ezită,
Cântarul este dereglat,
Și sabia-i de recuzită!
Unui medic
E un doctor de poveste
Și e unic, eu vă spun.
El o boală tot găsește
Chiar de ești sănătos tun!
p

22. 20

23. 21
PROTESTATARUL
– Poezie umoristică –
Vasile ȚINCAȘ
Pentru drepturi ce le are
Că l-a părăsit norocul
A ieșit în Strada Mare
Ca să-și verse și el focul.
Jocul de-a protestu-n stradă
Nu e simplă promenadă,
Riscă uneori chiar totul
Că se joacă des cu focul.
Își avea în față locul
Și urla în gura mare,
Că prea s-a jucat cu focul
E păstrat azi la... răcoare.
1

24. 22
EPIGRAME
Toma GROSS ROCNEANU
Actualitate
La aşa temperatură,
Soba duduie şi geme,
Iar în loc de arătură...
De ai drujbă, nu te teme!
Patriotism
Ţara noastră vrea iubire
După ani de dezbinare;
Constatăm azi cu uimire:
O iubim, din... exilare!
Nedumerire
După Summit, cum să ştiu
Dacă vom avea folos?
Doar se ştie că-n Sibiu
E şi Podul Mincinos!
Speranţă după ploaie
A căzut atâta apă
Şi vedeam totul curat,
Dar partidele ce sapă
N-au dat pete la spălat.
Mărioara POP-MICLĂUȘ
Prima lună de primăvară
Primăvara, în sfârșit
Crezut-am noi că a sosit
Însă meteo de cu seară
Anunță că va ninge iară.
Boala „amânării”
Un termen el a amânat
Când în vacanță s-a aflat
Dar la al doilea iar blufează
Căci de hernie (de disc)… se
tratează
Referendum
În Parlament s-a aprobat
Un referendum, la palat
Și tema este anunțată
Doar întrebarea... mai așteaptă!
s

25. 23
EPIGRAME
Nistor BUD
Ținta epigramei
Câte-o poantă șugubeață
Scoate vicii în relief,
Vă aduce iar la viață,
Ca... o ciorbă după chef.
O familie fericită
Jur că este o plăcere,
Merg cu soața împreună:
Ea la drojdia de bere ,
Eu la țuica cea de prună.
Atracții marine
Pe nisip când stai la mare
Cum să mai rezist , madam,
Când pe plajă stai la soare
În costumul lui Adam?
Regretul unei dame
De stau să mă socotesc
Am ajuns azi, rău de tot:
Tinerii mă ocolesc,
Cei bătrâni, de-acum... nu pot.
Îndemnul fetei
N-am crezut că-n viața asta
Îmi voi înșela nevasta,
Dar cum fata nu-i fecioară
Zice: hai și-a doua oară!
Regretul inocentei
Inocenta domnișoară
A simțit iubirea-n sânge,
După dragostea de-o vară,
Spală... scutece și plânge!
EPITAFURI
Nistor BUD
Autoepitaf
În viață am fost ars destul
Cinstit vă spun, că sunt sătul,
Dar o dorință am aparte:
Să nu fiu ars și după moarte!
Unui vestit pivnicier
Eu n–am fugit de-un țap de bere
Și niciodată de-o muiere,
Dar dintre două locuri reci
Prefer un vin bun, de la beci.
Unui vecin ce face scandal
Când vei fi într-un sicriu
Tare mi-aș dori să-ți scriu
Și din suflet să-ți compun
Epitaful cel mai bun.
Unui adept a lui Bacchus
Am băut tot ce-am avut
De se miră și miopii,
Ce eforturi am făcut
Să-n-ajung... în fundul gropii!

26. 24
EPIGRAME
Ion MICUȚ
Cine urmează?
Când merg pe stradă ore-n şir,
Văd cunoştinţe tot mai rar,
Iar adevăru-i crud ş-amar:
Mai multe am prin cimitir.
Profesionalism
Pentru că-şi bătea nevasta,
La sergent găsi năpasta,
Că o zi l-a cercetat
Şi a stat o lună-n pat!
Spaima cârciumarului
Doamne de necaz fereşte,
Să nu văd venind la bar:
Popă, poliţist, primar...
Că nici unul nu plăteşte!
Insultă
– Ştiu că eşti sărac lipit
Şi nu ai niciun venit;
Hai la praşilă la mine!
– La cerşit câştig mai bine!
Clona
Carte multă nu ştia,
Nici nu-i trebuia la stână.
Mi-a vândut de Paşti o mia,
Care m-a muşcat de mână!
Aseptică
Ţăranii n-au nici o pricină,
Că vine molima porcină;
Ei stau în cârciumă şi beau,
Că porci, în curte, nu mai au.
Din respect?
Când a murit, toţi consătenii,
Veneau pe urmă în coloană...
Şi-n gând se întrebau mirenii,
Ce-i de mâncare la pomană?
Vai ce jale!
Se prăpădi și Ion Micuţ,
La groapă-l duse în căruţ
Iar soaţa, lângă năsălie,
Ce-l mai plângea… de bucurie!
Cameleonii
Vecinii mei de palier,
Să-i credem noi că sunt în stare,
S-au lăudat că merg la mare;
Dar sunt la rude-n cartier.
O pâine
Trăiau vreo zece inşi în casă…
Când tatăl lor a decedat;
Nici nu l-au plâns, s-au bucurat,
C-a mai rămas un loc la masă.

27. 25

28. 26
NU PUTEM SCĂPA DE DEMONI
– poem –
Geo FILIŞ
E-atâta bucurie-n România,
Căci cântă iarăşi cucul armenesc
Şi cel ce a primit preşedinţia,
Va ţine-n mână totu-n stil nemţesc!
E veselie, peste tot, prin ţară,
Zâmbesc şi cincinalul şi şeptelu’
Şi-i linişte, din ziuă până-n seară,
La fel ca la Turceni şi Deveselu!
Partidele se-nvârt brownian
Şi se pândesc, fi’nd gata de atac,
Poporul, fără şansă, strigă-aman,
Căci totul este drept ca sfoara-n sac!
Când mersul ţării alţii-l învârtesc,
Iar plebea are rolul de căţel,
Şacali şi crocodili, se pregătesc,
Să intre-n parlamentul din Bruxelles!
Când mulţi credeau că au scăpat de ei,
Cu pensii nesimţite, -aproape moşi,
Se vor, din nou, pozând în vechii zei
La fel de hâzi, flămânzi şi fioroşi!
t

29. 27
EPIGRAME
Tony BALMUȘ
– BUZIAȘ –
Miniștrii învățământului
Pop, întâi și-apoi un Popa,
De-a râs toată Europa,
Iar acuma... Bramburica
Toți trei marca Vasilica.
Refren
Românie, Românie,
Părăsită de români,
Ce să-ți mai doresc eu ție
Când penalii ți-s stăpâni !
Vecinilor mei, care au votat cu
P.S.D.
Când voi veneați în cârd râzând,
De la votare, m-a prins mila
De voi, mi-am zis mâhnit în gând:
Mai bine-ați fi-nghițit ștampila.
Vot
Pentr-o pungă de făină
Și o sticlă de ulei,
Voi purtați eterna vină:
C-ați votat prea mulți mișei.
Cu, și fără educație
Viața noastră socială
Ne oferă multe date:
Urci pe scară fără școală
Dacă știi să dai din coate.
Noi facilități pentru pușcăriași
Creând mereu facilități
În hazna condamnaților,
Precis parlamentarii hoți,
Își pregătesc un viitor.

30. 28
EPIGRAME
Smaranda IUGA
Constatare târzie
Căsnicie ideală :
El fidel, ea nu-l înșeală .
Chiar si dragostea curată
Dup-un timp e… nesărată.
Dragoste militarizată
În cătănie, zău, vă spun
– după ce-a băut o dușcă –
Unul ce-i sănătos tun
Vrea femeia goală pușcă.
Aluzie (la președintele Iohannis)
Anul Nou – ca să ții minte
Ne-a adus un președinte:
Vorbă rară… și cu tâlc,
Dinții strânși… ori tace mâlc!
Adevărul nu trebuie scos la
lumină
Cu mult zel ai cercetat,
Ca să scoți tot adevărul.
Șeful ți-a simțit chiar flerul:
„Bun ai fi… concediat”.
De nu mă crezi
Să confirme și-alt confrate
Tot ce spun e adevărat!
Poantele ce-s prezentate
Au umorul „expirat”!
Pentru o doamnă…
Cotcodăcind în epigrame
Prin multe cluburi „te cunoaște”!
Te pupă mulți confrați de seamă
Pioși, de parcă… pupă moaște.
Alegeri parlamentare
Iar a început vrăjeala
E activ, chiar insistent,
Vrea să-i iasă „socoteala”
Pentr-un loc în parlament.
Doream schimbarea
Am vrut sa fiu consilier
Și-am candidat, eram pe listă !
Am vrut „dreptate”, ce mister!
Am vrut ce… nu există.
Manipulare
Eu chiar credeam într-o schimbare,
Din patru-n patru ani promisă
Cu surse de manipulare…
Veni schimbarea… compromisă!
Pleacă medicii…
E bai că medicii s-au dus ,
Ei doar din mers ne dau binețe .
Își iau bilete doar de dus,
Sigur revin… la bătrânețe.
Plin de sine
Când coboară din Merțan
Musai calcă pe covor,
Cu alura-i de țăran
Acum e mare… senator.

31. 29
Pornind de la un proverb
Lucian PERŢA
C-o minciună boierească trăieşti o
zi
Demult, o fi fost ea firească,
Această zicere. Ei, şi?
Azi, c-o minciună boierească
Şi patru-cinci ani poţi trăi!
Câinele latră, iar lupul tace şi face
Proverbul, decodificat,
Sună aşa (de vrei s-asculţi):
Câinii sunt presa şi, ciudat,
Lupul e... lupii… sunt mai mulţi!
Cuiul cel nou scoate pe cel vechi
afară
Proverbul bine e a-l şti,
Că-i de folos, dar nu uitaţi:
Cuiul, oricât de nou ar fi,
Scoate cel vechi, doar dacă-l baţi!
Cuvântul întâi să-l ciopleşti, apoi
să-l arăţi
Proverbu-i plin de-nvăţăminte,
Numai c-a fost urmat şi-altcum:
De-atât cioplit pe la cuvinte,
Ni-s aşchii multe vorbe-acum!
Dacă te iei după măgar, te duce la
stână
Aşa era pe vremuri. Clar.
Soseai la stână-n veselie –
Acum, de mergi după măgar,
Ajungi doar într-o... măgărie!
Dacă nu ţi se pleacă ţie vremea,
pleacă-te tu vremii
Prea stăm cu capete plecate –
Să fim supuşi ne spun din faşă;
Dar de atât plecat, se poate
Să căpătăm azi-mâni cocoaşă!
Cine-nvaţă la tinereţe se odihneşte
la bătrâneţe
Nu totdeauna se aplică
Proverbul, grijă să aveţi!
Că poţi să ai pensie mică,
De nu ştii ce-anume să-nveţi!
Cine-i fecior noaptea, să fie şi
dimineaţa
Atenţi să fiţi la ţuici şi vin!
Proverbul are acest scop,
Ca-n sărbătorile ce vin,
Să fiţi feciori, aşa, non-stop!

32. 30
FEMEIA, ETERNA POVESTE
Valerian LICĂ
Desăvârşire
Femeia-n casă e un as
Cu glasu-i pe deplin, total
Şi ca dovadă, magistral
Ea şi tăcerii îi dă glas.
De dragoste
El i-a propus în multe rânduri,
Împiedicat şi cam novice,
Ea cade pudică pe gânduri—
Dar uită să se mai ridice.
Fata bătrână
Multe drumuri sunt, nespus,
Care merg la Babe, sus,
Însă nicio cărăruie
Înspre poarta ta, duduie.
Maimuţăreli
Eu nu ştiu dacă,-n principal,
Mă trag din regnul animal,
Pe când colega mea drăguţă
Se trage, sigur, din maimuţă.
Promisiunea Guvernului
„Guri mai sătule!”
Vorbă să fie!
Că-s pe moşie
Eve destule!
Întrebări pe litoral
Nu sunt eu mai prost ca oaia
Şi mă-ntreb de astă dată:
Când era bunica fată
Exista cumva MAMAIA?
Idilă începută pe Podul
minciunilor
Sus pe pod seducătorul
Fetei-i declară amorul
Şi-au continuat isprava
În tufişul din... Dumbrava!
Noul Romeo
Pe scara vieţii, ca bărbat,
Mai multe trepte am urcat
Dar, pân`la tine sus, duducă,
Prefer ca liftul să mă ducă.
„Turcul plăteşte”
Din istorie citesc
C-am plătit la Poartă bir
În schimb turcii, azi, plătesc
Fetelor… ce trag la TIR.

33. 31
MARŢIAL – CARTEA V
(Ioan ȘIMAN: Selecţie din „Satirici şi epigramişti latini”)
LUI PAULUS
Ca de obicei, Myrtale
greu miros de vin exhală…
Vrând să ne înşele, muşcă
foi de dafin la iuţeală...
De cumva Myrtale-atuncea
rumenă ţi s-o părea,
Poţi să zici în toată voia:
nu bea vin ci dafin bea...
LUI FAUSTINUS, DESPRE
TESTAMENTUL UNUI AVAR
Crispus, pregătit de moarte,
Şi-a dezmoştenit soţia...
Ca să n-aibă nimeni parte,
Lui îşi lasă avuţia...
APARENŢĂ ŞI REALITATE
Ce dinţi negri are Thais;
albi de nea, Lecania:
Una pe ai săi şi-i are;
alta, cumpăraţi cândva...
CONTRA BASSEI
Cui nu-i spune oare Bassa
că-i fecioară şi frumoasă,
Şi se leagă de virtute
Bassa noastră mincinoasă...
DESPRE PHILO
După dreapta-i juruită,
N-a cinat acas’ nicicând:
Dacă nimeni nu-l invită,
Ziua ceea stă flămând...
AMICULUI STELLA
Maestru-al vorbei, Stella,
în propriu-ţi interes,
Ceva ales, de aur şi-argint
nu ţi-am trimes:
La daru-i scump, oricare
Aşteaptă-un dar mai mare...
Paharele-mi de-argilă
Nu-ţi dau aceeaşi silă...
ÎNFUMURATULUI PONTILIANUS
Des salutat, tu primul
nicicând n-ai salutat:
Adio pe vecie,
azi glasu-mi ţi-a urat...
LUI EMILIANUS
Dacă eşti sărac, amice,
o să fii mereu sărac:
Celor care au de toate,
astăzi danii li se fac!

34. 32
EPIGRAME
– DIVERSE TEME --
Ioan ȘIMAN
DE PAŞTELE
PENSIONARULUI
Preţul mielului e-ncins,
Pradă sunt eşecului,
Dar mă bucur c-am mai prins...
Zodia berbecului!
FUGA DE CANICULĂ
Când e cald, să fugi la mare
(Apă multă ce n-adapă)
Unde viaţa-i scumpă tare,
Dar să-ţi iei de-acasă... apă!
COTITURĂ POSIBILĂ
Am ales aceeaşi pistă,
De-am înaintat ca racul;
Cred că aş vota cu dracul…
Dacă l-aş găsi pe listă.
ALESUL-REALESUL MEU
Mă caută şi nu mai ştie
Cum de atâtea ori mi-a spus
Că m-a scăpa de sărăcie...
(De cea în care m-a adus!?)
PĂCĂLEALA ZILNICĂ
Precis, că m-am obişnuit
Cu ce politică se face,
Mi s-a părea că-s păcălit
De-ntâi april... lăsat în pace.
FRUMOASA LA MARE
În sezon canicular,
E pe val, plutind gentilă,
Ziua-n barca „Salvamar”,
Iară noaptea-ntr-o... idilă.
OMUL NOU
Patruzeci de ani moşit
Şi-ncă libertatea crasă
Iată că l-au isprăvit...
Fără şapte ani de-acasă!
ESCHIVARE
Privind eşecul de la bac
(De parcă e ceva tabu)
Sunt vinovaţi destui (şi-un drac),
Măria-sa elevul... NU!
BOGĂŢIA ŢĂRII, ÎMPĂRŢITĂ
Iau fiecare cu tumult,
În mediatizat scrutin:
Bogaţii că-s puţini – mai mult,
Săracii mulţi... cât mai puţin.
PARVENIŢII „UNŞI”
Pe sensul veşnic – înainte
Se duc, în morbul de stăpân
Şi-n urma lor, să-i ţinem minte,
Măreţe porcării... rămân

35. CUPRINS
IOAN ȘIMAN – 87 de ani / Nistor BUD ................................................ 1
EPIGRAME – crâmpeie din cotidian – / Ioan ŞIMAN .....................3
VULPOIUL ISPĂŞIT – FABULĂ – / Ioan ŞIMAN ........................... 4
„ZÂMBETE ÎN PRIER” – 3-4 MAI 2019, VIŞEUL DE SUS – / Recenzie
de Viorica GĂINARIU TAZLĂU ...................................................... 6
EPIGRAME / Viorica GĂINARIU TAZLĂU ........................................ 7
O zi din viața lui badea Gheorghe – (povestire în grai moroșenesc) /
Mircea POP-BUZEȘTI ...................................................................... 8
EPIGRAME / Mircea POP-BUZEȘTI ................................................. 12
O epigramă... cu bucluc / Sever RÂCIU ............................................. 13
TEME-N AMALGAM – epigrame – / Vasile ȚINCAȘ .................... 15
EPIGRAME / Maria VARHANIOVSCHI ........................................... 16
Ce e mai important în viaţă? (sau lanţul trofic) – FABULĂ – /
Maria VARHANIOVSCHI ...............................................................17
EPIGRAME / Nicolae ȘERBAN ........................................................... 19
PROTESTATARUL – Poezie umoristică – Vasile ȚINCAȘ ............ 21
EPIGRAME / Toma G. ROCNEANU / Mărioara POP-MICLĂUȘ . 22
EPIGRAME, EPITAFURI / Nistor BUD .......................................... 23
EPIGRAME / Ion MICUȚ ...................................................................... 24
NU PUTEM SCĂPA DE DEMONI – poem – / Geo FILIŞ ........... 26
EPIGRAME / Tony BALMUȘ .............................................................. 27
EPIGRAME / Smaranda IUGA ........................................................... 28
Pornind de la un proverb / Lucian PERŢA ...................................... 29
FEMEIA, ETERNA POVESTE / Valerian LICĂ ........................... 30
MARŢIAL – CARTEA V - Selecţie din „Satirici şi epigramişti
latini” / Ioan ȘIMAN ................................................................ 31
EPIGRAME – DIVERSE TEME – / Ioan ȘIMAN .................................. 32