1. SĂNĂTATEA PĂMÂNTULUI, SĂNĂTATEA
NOASTRĂ
 PROFESOR CHIMIE – FIZICĂ:
DOBRESCU FRĂGUŢA;
 ŞCOALA CU CLASELE I -VIII ALBESTII
DE MUSCEL, JUDETUL ARGES

2.  Protecţia mediului este o problemă a
tuturor. Este problema redresării,
conservării şi ocrotirii mediului în scopul
restrângerii şi eliminării surselor de
poluare, în cadrul dezvoltării
armonioase a societăţii.
 Deşeurile poluează aerul, apa şi solul,
degradează peisajele pe suprafeţe
întinse, antrenează costuri ridicate
pentru depozitarea lor şi uzine pentru
incinerarea reziduurilor.

3.  De multe ori ne întrebăm unde o să ajungă planeta noastră, dacă îşi
continuă acest drum liniar către autodistrugere. Mulţi sunt cei care
încearcă să salveze câte un munte transformându-l în parc natural,
câte o apă sau pădure numind-o arie protejată, câte o stâncă ce devine
rezervaţie geologică sau câte un animal sau plantă ce devine
monument al naturii... cu toate astea însă, sunt parcă şi mai mulţi care
nu respectă acest lucru şi care, în ignoranţa lor, distrug încet şi sigur
această lume de contraste de care cu toţii suntem uneori atât de
mândri.
 Viaţa, în forma ei pe care o cunoaştem cu toţii, există datorită aerului,
apei şi pământului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza
ei. Atunci când unul dintre aceste elemente este perturbat de om şi nu
îşi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi
privim, uneori fără drept de replică, la adevărate dezastre ecologice. O
pungă de plastic aruncată în ocean poate ucide o balenă, prin simplul
fapt că aceasta o înghite odată cu hrana, iar punga poate astupa
orificiul prin care aceste minunate mamifere respiră.
 Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei
dintre pământ şi cer. Concepţiile au evoluat, astăzi apa este obiect de
studiu, sursă vitală a omenirii, dar paradoxal, în acelaşi timp şi groapă
de gunoi... şi acelaşi lucru îl putem spune şi despre sol.
 Cea mai mare problemă nu este una de suprafaţă, ci una de cantitate,
planeta noastră nu mai poate duce în spate atâtea deşeuri, ce continuă
să crească cu cifre inimaginabile în fiecare zi. Această “picătură” ce
poate fi ambalajul unui pachet de ţigări sau un container de substanţe
chimice reziduale, cu siguranţă lasă răni adânci în “piatra” acestei
planete, pe care noi toţi o numim Casă.

4. 1. POLUAREA CU DEŞEURI, O PROBLEMĂ GRAVĂ A
OMENIRII
 Este o realitate atât de crudă, încât cuvintele nu îşi mai au rostul!
 Orbiţi de mândrie, de orgoliu, de egoism, uităm adesea că viaţa nu a fost lăsată
doar pentru noi, că nu este un bun personal! Pare să ne scape un lucru extrem
de important: nu realizăm că, pentru a trăi noi in linişte, nu trebuie să
distrugem natura, să chinuim sau să omorâm orice vietate! Din contră! Nici un
om care are o fărâmă de conştiinţă nu va fi fericit distrugând ceva! Dar nu este
suficient! Ce facem, atunci, cu cei care nu au pic de conştiinţă sau, mai bine
spus, fără a fi deloc dură, nu au pic de raţiune? Îi lăsăm sa distrugă totul, să
distrugă ceea ce Dumnezeu a dăruit acestei lumi?! Nu putem da dovadă ca
merităm măcar un pic din ceea ce ne-a fost oferit? De câte vieţi sacrificate mai
avem nevoie pentru a ne trezi la realitate, pentru a lua măsuri? Continuând aşa,
nu putem ajunge decât într-un singur punct! Vom ajunge poate sa le arătăm
copiilor sau nepoţilor noştri poze de demult pentru a-şi face o idee despre ce
au însemnat, odată, pădurile, animalele, păsările…Vom ajunge, în timp, o
„lume dispărută"! Si nimeni nu vrea asta, cu siguranţă! Dar trebuie sa facem
ceva! Trebuie măcar să întindem VIEŢII o mână de ajutor! Nu este suficient
doar să constatăm ceea ce este in jurul nostru şi să ne pară rău!
 Atâta timp cât nu facem nimic altceva, suntem, poate, la fel de vinovaţi ca cei
care distrug.
 Deşi nimeni nu cred că mai are nevoie de vreo dovadă pentru a-şi da seama ce
se intamplă în jurul nostru, încerc să pun în lumină câteva cazuri. Poate nu
sunt nici cele mai elocvente, nici cele mai grave și nici singurele, cu
certitudine! Sunt, pur si simplu o parte din cele de care m-am lovit direct!
 Sa lăsăm imaginile să exprime în locul nostru nemulţumirea!

5. http://www.ecomagazin.ro/raul-doamnei-s-a-tra

9. Spune stop gunoaielor!
 Poluarea din orase ne impinge  La nivelul comunităţii europene rezultă anual un volum de deşeuri
spre oazele de verdeață, unde de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tone
mergem să ne bucurăm de aerul din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deşeuri toxice. In
curat și uneori de un grătar la ultimii 6 ani, cantitatea de deşeuri generate a crescut cu cca. 10%
iarbă verde. Îngrijorator este pe an. Este evident ca aceasta tendinţă trebuie stopată dacă nu
faptul că nu știm să prețuim dorim să ne scufundăm în deşeuri.
resursele naturale pe care le  Un kilogram de deşeuri de persoană pe zi poate nu pare cine ştie
avem, iar impactul nostru asupra ce dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui întreg an aceasta
mediului inconjurator, cel care ne conduce la peste 200 de milioane de tone de deşeuri municipale
ține in viață este unul foarte care trebuiesc prelucrate si depozitate într-un fel sau altul. Mai mult
dramatic. decât atât, deşeurile municipale nu reprezintă decât o mică parte
 Cei care aruncaţi toate resturile din “muntele” de deşeuri produse anual în interiorul ţărilor
aşa la întamplare cu nonşalantă. comunităţii. Situaţia actuală nu mai poate continua.
Vă place să mâncaţi printre  Deşeurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului înconjurător.
gunoaie? Gandiţi-vă că data Ele au devenit o ameninţare la adresa sănătăţii umane în general
viitoare cand vreţi să mergeţi la și a modului nostru de viată.
grătar va trebui sa mâncaţi printre  Gropile de deşeuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele și
gunoaie, sau veţi fi nevoiţi sa substanţe toxice se scurg zi de zi în sol și în apa freatică.
căutaţi un alt loc de relaxare Depozitele generează gaze toxice și explozive. Şi mai periculoase
pentru că unde aţi fost data se dovedesc a fi gropile de deşeuri neamenajate sau slab
trecută acum zac mormanele de amenajate al căror risc este incomparabil mai mare decât al
gunoaie pe care le-aţi “uitat” depozitelor construite în conformitate cu cerinţele și tehnologiile
dumneavoastră şi cei care v-au moderne.
urmat exemplul.
 Considerată multă vreme ca o soluţie alternativă la depozitarea
deşeurilor, incinerarea acestora produce cantităţi mari de substanţe
toxice și metale grele. Pentru prevenirea împrăştierii acestora

10.  Milioanele de tone de deşeuri produse anual, precum şi multitudinea de instrumente de
reglementare ne pot da impresia că nu putem să influenţăm major subiectul deşeurilor.
Acest lucru nu este adevărat. Acţiunile pe care le putem face zilnic pentru îmbunătăţirea
situaţiei includ:
ÎN CALITATE DE CONSUMATOR
•Minimizează cantitatea de deşeuri pe care le produci. Cumpăra produse “ecologice” şi cu puţine
ambalaje.
•Reutilizează ambalajele acolo unde acest lucru e posibil.
•Colectează deşeurile separat in vederea reciclării.
•Verifica posibilitatea de a composta materiile organice.
•Ia masuri speciale la depozitarea deşeurilor casnice periculoase.
•Întreabă reprezentanţii municipalităţii ce fac pentru îmbunatatirea situaţiei deşeurilor la nivel local.
De exemplu, au un plan de management al deşeurilor aşa cum se cere în legislaţia UE încă din
1975?
ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITĂŢII LOCALE
•Adoptă un plan de management al deşeurilor si alocă resursele necesare implementării planului.
•Minimizează cantitatea de deşeuri generate prin procurarea de produse ecologice.
•Încurajează afacerile si cetăţenii să minimizeze cantitatea de deşeuri pe care le produc.
•Facilitează reciclarea şi recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea
diferitelor categorii de deşeuri.
•Stabileşte soluţii pentru colectarea separată a deşeurilor casnice periculoase şi toxice.
•Încurajează parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea găsirii cailor de reducere a
cantităţii de deşeuri generate.

11.  În multe zone din ţară, în special în cele în care nu există un
sistem bine pus la punct de colectare a gunoiului menajer, cu
precădere în mediul rural, oamenii aruncă gunoiul în zone
neamenajate din care acestea pot ajunge foarte uşor în apa
râurilor. Aceste zone devin uşor focare de infecţie, iar câinii
vagabonzi, ciorile, şobolanii pot purta viruşii înspre localităţi.
 Una dintre cele mai mari probleme ale acumulărilor de
deşeuri este cea a PET-urilor. Acestea, dacă sunt aruncate în
natură pot ajunge foarte uşor în râuri, unde plutesc până la
gurile de vărsare, unde se acumulează. Pe parcursul râului
însă, se pot acumula temporar şi pot forma adevărate insule,
cum este cazul acestor imagini de pe râul Olt.
 Să urmărim felul în care deşeurile pot dispărea în mod natural
din natură prin degradare completă:
 - recipientele din metal (cutii de conserve, canistre de
combustibil) se degradează în aproximativ 150-300 ani;
 - recipientele din aluminiu (doze de bere sau sucuri) dispar în
300-400 de ani;
 - plasticul (sticle de suc, ambalaje) nu se degradează,
eventual se rupe în bucăţi mici care sunt ingerate de animale;
 - obiectele din sticlă nu se dezintegrează niciodată, ea suferă
doar un proces de fărâmiţare, deci nu este integrată niciodată
în circuitul materiei în natură.
 Nu trebuie nici un fel de calcul greoi pentru a vedea că acest
gunoi nu va putea dispărea niciodată din natură, astfel de
acumulări nu fac decât să împiedice ciclurile de viaţă

12. Singura firmă de reciclare a PET-urilor din România importa
PET-urile din afară
 În ţara noastră există într-adevăr o singură fabrică de reciclare a sticlelor din plastic, la
Buzău, dar care se loveşte de o problemă: lipsa materiei prime din cauza sistemului
deficitar de colectare a deşeurilor, din România.
 Povestea singurului reciclator de PET-uri din ţară a început în 2002, când un grup de
afacerişti din Taiwan, care tocmai privatizaseră societatea buzoiană Romcarbon, au decis să
investească într-un domeniu virgin, al reciclării deşeurilor.
 „Investitorii au observat că în România sunt prea multe PET-uri aruncate la gunoi sau lăsate
la întâmplare pe câmpuri şi s-au hotărât să investească un milion de dolari într-o linie de
reciclare a maselor plastice.
 În primii ani de funcţionare, societatea livra granulele şi fulgii din PET unor producători de
mase plastice din ţară şi din străinătate. Din 2004 însă investitorii taiwanezei au înfiinţat o
fabrică de fibre sintetice, GreenFiber International, cu un capital social de aproape 7 milioane
de euro, ce utilizează integral produsul rezultat din reciclarea PET-urilor.
 „Fibrele sintetice produse sunt de cea mai bună calitate, ele având caracteristicile lânei sau
ale bumbacului. Trimitem la export peste 90% din producţie în ţări precum Germania, Franţa
sau Spania, pentru fabrici de mobilă, pentru industria auto şi mai ales pentru industria textilă”,
a declarat Cristinel Dobrotă. Reciclatorul buzoian a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de
18 milioane de euro şi un profit de 900.000 de euro.
 Cantitatea mică de deşeuri din PET ce se colectează la nivelul României, a făcut ca
societatea să importe materie primă.

13. Poluarea cu PET-uri a oceanelor
 In partea nordica a oceanului Pacific exista un curent, curentul subtropical al
Pacificului de Nord, un fel de spirală unde se intâlnesc mai mulți curenți oceanici
creați inițial de mișcarea maselor de aer. Însa acum aici sunt tone de gunoi,
majoritatea din plastic. Este cea mai mare groapă de gunoi din lume și plutește în
mijlocul oceanului. Poza de mai jos e edificatoare.
 Curentul a dat nastere de fapt la doua mase de deseuri, ambele in crestere, una
in vest si una in est, ca niste insule plutitoare. Cea estica este situata intre Hawaii
si California, iar specialistii estimeaza ca are suprafata cam de 2 ori mai mare
decat cea a Texasului. Cea vestica s-a format in estul Japoniei –adica vestul
insulelor Hawaii. Ambele sunt masive si aduna deseuri din intreaga lume. Cele
doua sunt legate intre ele de un curent subtire, lung de aproximativ 10 000 de km,
considerat a fi zona de convergenta unde se acumuleaza o cantitate semnificativa
de resturi, aproape 100 de milioane de tone.

14. Infernuri ecologice
 Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil convenţional se
aruncă anual în atmosferă aproximativ un miliard si jumatate tone de
cenusă, praf si gaze. Pe lânga arderea combustibililor – cărbune, petrol,
lemn, gaze naturale – probleme asemanatoare creează şi alte industrii,
îndeosebi chimică metalurgică unele ramuri constructoare de maşini,
industria alimentară etc. – ca şi circulaţia automobilelor, avioanelor,
trenurilor, vapoarelor etc.
Arderea gunoaielor în gospodării
 Se referă la arderea deşeurilor menajere de către cetățeni pe cuprinsul
proprietăților lor. Deşeurile care sunt arse de obicei sunt cele de hârtie,
carton, resturi alimentare, plastic şi resturile vegetale din grădină, în
concluzie orice material care altfel va fi reciclat sau transportat la depozitul
pentru deşeuri. Emisiile în aer provenite de la arderea gunoaielor în curte
sunt eliberate direct în atmosferă fără a fi tratate sau filtrate.

15. Aten ție, nu face ți asta! Reprezintă un pericol pentru
sănătate
 Majoritatea persoanelor care dau foc deşeurilor nu realizează cât de dăunătoare este
această practică pentru sănătatea lor şi a mediului înconjurător. Cercetările actuale
indică faptul că arderea gunoaielor în gospodării este cu mult mai nocivă pentru
sănătatea noastră decât s-a crezut până acum. Această practică poate creşte riscul
de boli de inimă, să agraveze afecțiuni respiratorii precum astm, emfizemul şi să
cauzeze eczeme, amețeli şi dureri de cap. Arderea gunoaielor în curte generează
cantități nocive de dioxine, un grup de substanțe chimice foarte toxice care se depun
pe culturile de plante şi pe cursurile de apă, caz în care ele ajung în cele din urmă în
alimentele pe care le consumăm şi ne afectează sănătatea.
 În general, dioxinele nu există în materiale înainte ca acestea să fie incinerate, ci
sunt produse în timpul arderii. Atunci când deşeurile sunt arse în butoi se produc
cantități mult mai mari de dioxină decât în cazul în care ele sunt arse într-un
incinerator. Butoaiele în care se ard gunoaiele din gospodărie prezintă un aport
limitat de oxigen şi deci arderea are loc la temperaturi destul de scăzute, generând
nu numai dioxină, ci şi mult fum şi alți factori poluatori.
 Spre deosebire de butoaiele sau cutiile folosite pentru a arde gunoaiele din
gospodărie, incineratoarele mari respectă regulamentele de mediu cu privire la
implementarea unor sisteme stricte de control al poluării pentru reducerea emisiilor
de dioxină, în special prin prevenirea formării acestora. Arderea gunoaielor în
gospodării este foarte periculoasă pentru că emite factori poluanți la nivelul solului,
nivel la care pot fi inhalați cu uşurință sau încorporați în lanțul trofic.

16. Atenție, nu faceți asta! Reprezintă un pericol pentru
sănătate
 Gunoaiele arse în spații deschise generează mulți factori poluanți, precum:
• dioxină,
• poluarea cu particule,
• hidrocarburi aromatice policiclice,
• compuşi organici volatili,
• monoxid de carbon,
• hexaclorbenzen, şi
• cenuşă.
 Multe pericole pentru sănătate pot fi cauzate de inhalarea sau ingerarea unor
cantități mici din aceşti factori poluanți. În special copiii, persoanele în vârstă
sau persoanele cu afecțiuni respiratorii pot fi vulnerabili la unii dintre aceşti
factori poluanți.

17.  Dioxine
Arderea gunoaielor în gospodării este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea umană
pentru că generează cantități semnificative de dioxine. Dioxinele sunt clasificate ca
poluanți persistenţi, bioacumulativi şi toxici (PBT). Dioxinele sunt puternici agenţi
toxici care au potențialul de a produce un spectru larg de efecte adverse în corpul
uman. Dioxinele pot altera creşterea şi dezvoltarea fundamentală a celulelor în
moduri ce pot determina efecte nocive asupra reproducerii şi dezvoltării,
distrugerea sistemului imunitar, dereglarea sistemului hormonal şi cancer.
 Poluarea cu particule
Poluarea cu particule, numite şi materie solidă activă, pe scurt PM, se referă la
particulele microscopice eliberate prin arderea în spații deschise. Particulele care
sunt suficient de mici pentru a pătrunde în plămâni pot cauza numeroase probleme
de sănătate. Particulele pot agrava problemele respiratorii precum astm şi
bronşita şi au fost asociate cu aritmia cardiacă (bătăi neregulate ale inimii) şi
atacuri de cord.
Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, cele în vârstă şi copiii prezintă cele
mai ridicate riscuri în urma expunerii la particule.
 Hidrocarburi aromatice policiclice
Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) sunt un grup de substanțe chimice ce se
regăsesc în materia solidă activă (în fum sau în funingine) emisă prin arderea
gunoaielor în gospodării.
Aceste hidrocarburi rezultă din arderea incompletă a anumitor materiale. Unele
PAH determina apariția cancerului.

18.  Compuşi organici volatili
Persoanele din imediata vecinătate a unui butoi în care sunt arse gunoaie sunt de
asemenea expuse la nivele ridicate de compuşi organici volatili (COV) generate de
arderea în spații deschise. Multe COV sunt dăunătoare omului. Ele contribuie la
poluarea cu ozon la nivelul solului, cunoscută sub numele de smog, care poate
determina înrăutățirea stării de sănătate a persoanelor care prezintă probleme
respiratorii, cardiace sau alte afecțiuni. Inhalarea anumitor COV poate determina
iritații ale ochilor, căilor respiratorii sau ale gâtului; dureri de cap; pierderea
echilibrului; amețeli; afecțiuni ale ficatului, rinichilor şi ale sistemului nervos
central.
 Monoxidul de carbon
Alt poluant important generat de arderea gunoaielor în gospodărie este monoxidul de
carbon (CO). La nivele reduse de expunere la CO, oamenii pot experimenta o
varietate de simptome neurologice precum dureri de cap, oboseală, amețeli şi
stări de vomă.
 Hexaclorbenzen
Hexaclorbenzen, sau HCB, este o toxină foarte persistentă în mediul înconjurător care
se degradează lent în prezenta aerului şi, implicit, se poate răspândi prin atmosferă
pe distanțe mari. HCB se bioacumulează în peşti, animale marine, păsări, licheni şi
animale care se hrănesc cu peşti sau licheni. Pe baza studiilor efectuate pe animale,
expunerea redusă pe termen lung poate afecta dezvoltarea fetuşilor, cauza
cancer, conduce la afecțiuni ale rinichilor şi ficatului şi poate determina stări
de oboseală sau iritații ale pielii. HCB este considerat un factor probabil pentru
declanşarea cancerului uman şi este toxic pe toate căile de expunere.

19.  Cenuşa
Arderea gunoaielor în gospodărie produce reziduuri de cenuşă, care pot conține metale
toxice precum mercur, plumb, crom şi arseniu. Aceste metale pot fi toxice la ingerare.
Când o persoană înghite cantități periculoase de plumb, poate prezenta creşteri ale
tensiunii arteriale, probleme cardiovasculare, afecțiuni ale rinichilor şi afecțiuni
cerebrale. Neavizate de pericolul potențial, unele persoane împrăştie cenuşa în
grădinile proprii sau o îngroapă pe terenurile proprii. Plantele din grădini pot absorbi
şi acumula aceste metale, ceea ce face ca ele să reprezinte un pericol în alimentație.
Copiii care se joacă în curte sau grădină pot ingera sol care să conțină aceste
metale. De asemenea, ploaia poate intermedia transferul acestei cenuşi în pânza
freatică sau în apele de suprafață, contaminând apa potabilă sau alimentele.
 Suntem printre ultimele tări europene care nu au un sistem public de
reciclare a deseurilor (CERINTA OBLIGATORIE UE)
Metodele clasice folosite de noi : arderea si îngroparea cantităţilor mari de
deşeuri urbane (umede, plastic) în aer liber produc emisii de dioxină, una
dintre cele mai toxice substanţe cunoscute pâna în prezent, care mai este si
bioacumulativă; Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli
de plamâni şi în timp mai lung pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şi sângele. Mai
mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita,
bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer,
atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnavi toate organele
corpului. Aproximativ 70% din PET-uri sunt colectate la "gramada" cu celelate
deseuri urbane, de catre firmele specializate (societatile de salubrizare) si apoi
eliminate din mediu, prin procedeul "arderii in aer liber" şi tot "la gramada" in
marile gropi de gunoi de la periferia orasului (arderea plasticului în aer liber
este o practica deja interzisă în UE, din cauza emisiilor de dioxină), iar restul
ramân depozitate prin diferite locaţii (zone locuibile, parcuri zone verzi
ş.a.m.d.). Din cauza materialelor din care sunt produse (plastic) nu sunt
biodegradabile. În prezent doar 5% din aceste PET-uri se colecteaza separat
in vederea reciclării.

20. De ce avem nevoie de apă pură?
 În ciuda faptului că guvernele din toate ţările lumii, încearcă să-şi îmbunătăţească
reglementările privind livrarea apei potabile prin reţele de distribuţie locale sau prin
diferite tipuri de apă îmbuteliată, calitatea apei rămâne una din cele mai stresante
provocări la care trebuie să facă faţă comunitatea mondială.
 În apele de pe glob există peste 80.000 poluanţi a căror efecte nu pot fi încă
cuantificate.
 La aceştia, anual, se mai adaugă încă 250 milioane de tone de contaminanţi
 Statisticile arată că 40 de copii mor zilnic şi nenumăraţi oameni se îmbolnăvesc din
cauza consumului de apă nesigură.
 Lipsa apei curate este răspunzătoare pentru 80% din cauzele de îmbolnăvire şi
decese înregistrate chiar şi în ţările dezvoltate. Jumătate din paturile spitalelor sunt
ocupate, în permanenţă, de pacienţi care suferă de boli legate de apă. Tot lipsa apei
curate este răspunzătoare de scăderea randamentului fizic şi intelectual al
oamenilor.
 Specialiştii de pretutindeni susţin că SOLUŢIA cea mai bună şi eficientă, pentru a
avea o apă curată şi sigură, este purificarea apei la punctul de consum
 Soluţia ideală – NU POLUAŢI!!!

21. Concluzii
 Ce poti face din pet-uri reciclate?
 5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare;
 20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarna;
 35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit;
 60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de carpeta.

22.  http://stirileprotv.ro/exclusiv/stirile-
tale/bucuresti-ar-trebui-sa-se-numeasca-
gunoiesti-imaginile-arata-ca-da.html#