Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
UNIVERSITATEA DIN PITESTI         FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA – ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI       ...
CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA                                              Evolutia sosirilor de turisti din Rom ania in...
Evolutia si structura sosirilor de turisti in Rom ania in perioada 1998-2007                            6000              ...
Structura innoptarilor in 2007 pe categorii de unitati de cazare                      18000                      16000    ...
Densitatea turistica in anul 2007 pentru Romania a fost de 0,32 turisti / locuitorraportand la populatia rezidenta a tarii...
Turismul intern si international al Romaniei. Fluxuri turistice                        spre si din Romania in 2007        ...
Destinatiile preferate de turistii romani sunt europene, cu 94% din total plecari.În 2007, 2,7% din turistii romani s-au i...
Top 10 sosiri turisti in Rom ania in 2007                                 1800000                                 1600000 ...
Structura unitatilor de cazare in judetul Arges        In privinta structurii unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, s...
Capacitatea de cazare                                                  Indici de                                          ...
5. Capacitatea optima a partiei exprima densitatea schiorilor pe o partie, la unmoment dat. Există 3 variante de calcul pe...
Suprafaţa pârtiei = 6haDebit maxim = 360 persoane / orăDebit optim = 270 persoane / orăInstalaţie de transport pe cablu: t...
8. Timpul de coborare pe partie se calculeaza dupa urmatoarea formula:        Ltp =        , unde     60 xVpL = lungimea p...
Operational, la nivel mondial, A = 2,80 – 3,20          1983A Borsa =       = 4,50 m (teleferic) / loc de cazare, prin urm...
1. Cura interna cu apa minerala la izvor        Considerand portia maxima de apa 300 ml si un consum de 3 portii pe zi pen...
20           200             4000         2000          3000         2000          3000               4. Baia mofetica (mo...
Co = capacitatea optima potentiala (turist)  S = suprafata plajei (m2)  L = lungimea tarmului cu plaja (ml)  N = norma de ...
4. Capacitatea zilnica a plajei (Cz) exprima numarul de turisti ce pot folosi zilnic plaja,numar pe baza caruia se stabile...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Proiect amenajarea turistica a teritoriului

7,861 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

Proiect amenajarea turistica a teritoriului

  1. 1. UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA – ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR PROIECT LA AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUIProfesor indrumator:SIMONI SMARANDA Student: E.C.T.S., anul 3, grupa 2 CHIRILOIU GABRIELA- CORINA PITESTI - 2011 -
  2. 2. CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA Evolutia sosirilor de turisti din Rom ania in perioada 1998-2007 7500 7000 6500 (mii turisti) 6000 5500 5000 4500 4000 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Se observa ca in perioada 1998-2003 s-a inregistrat o tendinta de scadere anumarului de turisti, valoarea osciland in jurul cifrei de 5 milioane. Incepand cu anul2004 se remarca o crestere accentuata, pana la aproape 7 milioane turisti in 2007. Evolutia si structura sosirilor de turisti in Rom ania in perioada 1998-2007 7000 6000 5000 4000 (mii turisti) 3000 2000 1000 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Turisti internationali Turisti romani Se observa ca turistii romani reprezinta majoritatea. De exemplu, in ultimul ananalizat (2007), turistii romani au reprezentat 78%, iar cei internationali 22% din totalsosiri. 2
  3. 3. Evolutia si structura sosirilor de turisti in Rom ania in perioada 1998-2007 6000 5000 4000 (mii turisti) 3000 2000 1000 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Turisti internationali Turisti romani Se observa ca evolutia sosirilor pe total a fost oscilanta, in cazul sosirilorinternationale inregistrandu-se o usoara tendinta ascendenta in toata perioada analizata.Oscilatiile au fost inregistrate in cazul sosirilor de turisti romani, cresterea ulterioaraanului 2004 datorandu-se cresterii veniturilor si nivelului de trai. Durata medie a sejurului in anul 2007 a fost de 2,95 zile, cu 3,1 zile pentruturistii romani si 2,3 zile pentru turistii straini. Innoptari in structurile de prim ire cu functiuni de cazare pe categorii de turisti in anul 2007 STRAINI 17% ROMANI 83% In cazul innoptarilor (Nzt), se constata ca din totalul de 20593000 innoptari din2007, 83% apartin turistilor romani (1700700) si 17% turistilor straini (3586000). 3
  4. 4. Structura innoptarilor in 2007 pe categorii de unitati de cazare 18000 16000 14000 12000 (mii) 10000 8000 6000 4000 2000 0 Ho teluri s i Ho teluri Ho steluri Hanuri C ab ane C am p ing uri Vile Tab ere d e Pens iuni Pensiuni Po p as uri S ate d e S p aţ ii d e m o teluri p entru turis tice turistice ş i unităţ i tip turis tice ş i elevi ş i turis tice turis tice turis tice vacan ţă cazare p e tineret c ăs u ţă b ung alo uri p re ş co lari urb ane rurale nave Turisti straini Turisti romani INNOPTARI 2007 (mii) Total STRAINI ROMANI TOTAL 20593 3586 17007 Hoteluri si moteluri 17066 3180 13886 Hoteluri pentru tineret 179 24 155 Hosteluri 93 8 85 Hanuri turistice 9 1 8 Cabane turistice 172 5 167 Campinguri şi unităţi tip căsuţă 249 21 228 Vile turistice şi bungalouri 772 70 702 Tabere de elevi şi preşcolari 437 1 436 Pensiuni turistice urbane 928 163 765 Pensiuni turistice rurale 592 59 533 Popasuri turistice 36 3 33 Sate de vacanţă 8 1 7 Spaţii de cazare pe nave 52 50 2 Se observa ca majoritatea turistilor din 2007 au preferat cazarea in hoteluri simoteluri (83%, adica 17066000 innoptari), urmate de pensiunile turistice (7%, adica1520000 innoptari), vile turistice si bungalouri, campinguri si unitati de tip casuta. Densitatea circulatiei turistice (Dt) ofera informatii cu privire la gradul desolicitare al zonelor si indirect asupra marcilor ce pot fi adoptate pentru a asigurasatisfacerea nevoilor turistilor, fara a perturba activitatea rezidentilor. Se calculeazaraportand numarul turistilor la populatia rezidenta sau la suprafata teritoriului respectiv. Pentru Romania:a) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)Dt2007 = 6.972.000 / 21.537.563 = 0,32 turisti / locuitorb) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)Dt2007 = 6.972.000 / 238.391 km2 = 29,24 turisti / km2 4
  5. 5. Densitatea turistica in anul 2007 pentru Romania a fost de 0,32 turisti / locuitorraportand la populatia rezidenta a tarii si de 29,24 turisti / km 2 raportand la suprafatateritoriului Romaniei. Pentru judetul Arges:c) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)Dt2007 =139000 / 644236 = 0,21 turisti / locuitord) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)Dt2007 = 139000 / 6800 = 20,44 turisti / km2 Densitatea turistica in anul 2007 pentru judetul Arges a fost de 0,21 turisti/locuitor raportand la populatia rezidenta a judetului si de 20,44 turisti / km 2 raportand lasuprafata judetului Arges. Durata medie a sejurului (Ds) se calculeaza raportand nr innoptarilor la nr deturisti.Ds = Nr innoptari (Nzt) / Nr turisti (Nt)Nzt Argeş = 348.600 înnoptăriDs = 348600 / 139000 = 2,5 zile-turist Preferinta relativa pentru turism (Pr) exprima proportia din totalul emisiuniituristice a unei tari fata de totalul turistilor care se indreapta spre o anumita destinatie devacanta (in cazul de fata, judetul Arges). Preferinta relativa pentru turism se obtineconform relatiei:Pr= Nr turistilor din Romania care se indreapta spre judetul Arges / Nr turistilor dinRomania x 100Pr Arges 2007 = 139000 / 6972000 x 100 = 1,99% Functia turistica (Ft) a unui judet poate valorifica oferta turistica. Acestindicator depinde de capacitatea de cazare si de populatia judetului respectiv, conformrelatiei:Ft = L / P x 100L = numarul locurilor de cazare din judetul ArgesP = populatia rezidentaFt Arges = 4803 / 644236 x 100 = 0,74 % 5
  6. 6. Turismul intern si international al Romaniei. Fluxuri turistice spre si din Romania in 2007 Sosirile turistilor straini in Rom ania si plecarile turistilor rom ani in strainatate in anul 2007, dupa m ijloacele de transport folosite 9000 8000 7000 6000 (mii turisti) 5000 4000 3000 2000 1000 0 Rutiere Feroviare Aeriene Navale Sosiri turisti straini Plecari turisti romani Sosirile turistilor straini in Rom ania Plecarile turistilor rom ani in dupa m ijlocul de transport folosit in strainatate dupa m ijlocul de 2007 transport folosit in 2007 Navale Navale Aeriene Aeriene 3% 0.2% 17.7% 19% Feroviare 2.2% Feroviare 4% Rutiere Rutiere 74% 79.8% Se observa ca in privinta sosirilor turistilor straini in Romania in 2007 dupamijlocul de transport folosit, din totalul de 7722000, majoritatea au preferat mijloacele detransport auto (74%), apoi cele aeriene (19%) si mai putin feroviare (4%) si navale (3%). In privinta plecarilor turistilor romani in strainatate in 2007 dupa mijlocul detransport folosit, din totalul de 10980000, majoritatea au preferat mijloacele de transportrutiere (80%), apoi cele aeriene (18%) si mai putin cele feroviare si navale. 6
  7. 7. Destinatiile preferate de turistii romani sunt europene, cu 94% din total plecari.În 2007, 2,7% din turistii romani s-au indreptat spre Africa, 1,4% spre America de Nordsau Asia. Total 887629 Europa 833484 Asia 12112 America de Nord 11990 America de Sud 4001 Africa 24381 Australia si Oceania 1661 Destinatiile preferate de turistii rom ani America de America de Sud Af rica Nord 0.5% 2.7% 1.4% Australia si Asia Oceania 1.4% 0.2% Europa 93.9% În privinta originii turistilor straini care au vizitat Romania in 2007, majoritateaau provenit din tarile europene (95%), ponderi mai mari revenind statelor: Ungaria(23%), Republica Moldova (14%), Bulgaria (11%), Ucraina, Germania, Italia, Turcia,Polonia, Franta, Serbia si Muntenegru. Ţara de origine Număr turişti sosiţi în % total turişti România în 2007 străini Total 7722000 100 Europa 7289000 94,39 Uniunea Europeană 4811000 62,30 Ungaria 1743000 22,57 Moldova 1110000 14,37 Bulgaria 818000 10,59 Ucraina 720000 9,32 Germania 473000 6,13 Italia 398000 5,15 Turcia 284000 3,68 Polonia 191000 2,47 Franţa 185000 2,40 Serbia Muntenegru 171000 2,21 7
  8. 8. Top 10 sosiri turisti in Rom ania in 2007 1800000 1600000 1400000 1200000 (turisti) 1000000 800000 600000 400000 200000 0 Germania Moldova Ucraina Italia Turcia Ungaria Franţa Muntenegru Bulgaria Polonia Serbia Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in Numar turisti % din total 2007 Total 9294237 100 Litoral 1443576 15.53 Zona montana 2325860 25.02 Statiuni balneoclimaterice 226806 2.44 Delta Dunarii 82419 0.89 Circuite diverse 98758 1.06 Alte zone 5116818 55.05 Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in 2007 Litoral 15.53% Alte zone Zona montana 55.05% 25.02% Statiuni balneoclimaterice 2.44% Circuite diverse 1.06% Delta Dunarii 0.89% Din totalul turistilor interni (9294237), 25% au preferat zona montana, 16%litoralul si mai putin statiunile balneoclimaterice (2%), circuitele (1%) sau Delta Dunarii(1%). 8
  9. 9. Structura unitatilor de cazare in judetul Arges In privinta structurii unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, se constata ca incele 112 unitati din judetul Arges, predomina pensiunile turistice rurale (50 unitati,respective 44,6% din total) si hotelurile si motelurile (27 unitati, respectiv 24,1% dintotal). Se adauga, in ordine descrescatoare: 12 pensiuni turistice urbane, 8 vile sibungalouri, 6 cabane turistice , 6 tabere, 2 hosteluri si 1 camping. Unitati de cazare Nr. % Hoteluri si moteluri 27 24,11 Cabane turistice 6 5,36 Campinguri 1 0,89 Vile,bungalouri 8 7,14 Tabere 6 5,36 Pensiuni turistice urbane 12 10,71 Pensiuni turistice rurale 50 44,64 Hosteluri 2 1,79 Strucutrile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Arges (2007) 50 45 40 35 30 (nr.unitati) 25 20 15 10 5 0 Hoteluri si Cabane turistice Campinguri Vile,bungalouri Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri moteluri turistice urbane turistice rurale Capacitatea de cazare turistica in jud Arges in 2007 a fost de 4803 locuriexistente si 1255,7 mii locuri-zile pentru capacitatea de cazare in functiune. Sosirile deturisti in judetul Arges s-au cifrat la 139000, iar innoptarile la 348600, un indicator netal capacitatii de cazare in functiune de 27,7 %. 9
  10. 10. Capacitatea de cazare Indici de utilizare neta In funcitune Innoptari Judetul Existenta Sosiri (mii) a capacitatii (mii locuri- (mii) (locuri) in functiune zile) (%) Arges 4803 1255,7 139 348,6 27,8 DIMENSIUNI ALE DOMENIULUI SCHIABIL În cadrul procesului complex de amenajare a spatiului montan, amenajareadomeniului schiabil reprezinta punctul de plecare in realizarea unei statiuni turisticepentru sporturi de iarna. In acest sens, se au in vedere o serie de indicatori (parametri),intre care: numarul partiilor de schi, lungimea partiilor de schi, in total si pe categorii(schi alpin, schi fond), transportul turistilor catre partiile de schi prin intermediulinstalatiilor de transport pe cablu (teleferice, telecabine, telescaune, teleschi), precum sialte echipamente auxiliare (tunuri de zapada artificiala, tancuri de batut zapada). 1. Lungimea partiilor de schi omologate (L) este deosebit de importanta instabilirea statutului unei statiuni de sporturi de iarna de nivel national si international. Seexprima in metri liniari si reprezintă un indicator de corelatie cu marimea statiunii, fiindunul din factorii determinanti de echipare turistica. 2. Latimea partiilor (l). Latimea conventională a unei partii de schi este de 30 m,caz in care se recomanda un indice de lungime de 6 m / loc de cazare. Pentru latimi departie diferite de latimea conventională de 30 m, se ia in calcul coeficientul de corectie(Kc) ce variază in limitele valorilor din tabelul de mai jos: Lăţimea 15 20 30 40 50 60 100 150 200 250 350pârtiei (l) -m- Coeficientul 3,5 5,0 6,6 8,3 de corecţie 0,50 0,67 1,00 1,33 1,67 2,00 10,00 3 0 7 3 (Kc) 3. Diferenta de nivel (DH) reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge unschior de la plecare pana la sosire si se calculează prin diferenta dintre cota maxima (deplecare) si cota minima (de sosire), exprimandu-se in metri. Este un indicator importantpentru calculul debitului partiei de schi prin insumarea coborarilor efectuate de schior. 4. Panta partiei se poate exprima in procente (100/1000 m) sau in grade siexprima dificultatea acesteia in practicarea schiului. Este un indicator utilizat in calcululcapacitătii de primire si a debitului partiei. Din combinarea acestor indicatori rezulta o serie de alti indicatori primari aidomeniului schiabil, ai partiilor de schi: 10
  11. 11. 5. Capacitatea optima a partiei exprima densitatea schiorilor pe o partie, la unmoment dat. Există 3 variante de calcul pentru acest indicator: QxKc a) Co = Z , unde DHCo = capacitatea optima a partiei;Q = debitul orar mediu in functie de viteza schiorului (v in km/ ora) si distanta minima desiguranta (L min în m) dintre schiori;Z = diferenta de nivel medie pe care o coboara într-o zi un schior in functie de tehnica siperformantele sale;Kc = coeficientul de corectie a debitului mediu în functie de latimea partiei;DH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul. S lxDH b) Co = = , unde: s sx sin αS = suprafata schiabila;s = suprafata destinata unui schior pe zi;ά = panta partiei.Valorile lui „s” şi respectiv, „sin ά” se apreciază după cum urmează: Categoria schiorilor s (m2) sin ά consacraţi 1000 0,30 buni 600 0,25 avansaţi 400 0,20 începători 300 0,15 c) Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu: QxKxTxDhCo = , unde ZQ = capacitatea orara a telefericului (persoane/ora);K = coeficientul de incarcare a instalatiei;T = timpul, în ore, de functionare a instalatiei;DH = diferenta de nivel a partiei;Z = diferenta de nivel parcursa de un schior. Aplicaţie: staţiunea montană Borşa din judeţul Maramureş Calculaţi capacitatea optimă a pârtiei de schi Borşa, utilizând cele 3 metode decalcul, datele fiind:Pârtia Borşa (Hotel Brădet) – caracteristici:L pârtie = 2000ml pârtie = 30mAltitudine maximă = 1375mAltitudine minimă = 880mDiferenţa de nivel (DH) = 495m 11
  12. 12. Suprafaţa pârtiei = 6haDebit maxim = 360 persoane / orăDebit optim = 270 persoane / orăInstalaţie de transport pe cablu: telescaunLungime telescaun = 1983 mDebit telescaun Q = 650 persoane / orăCoeficientul de încărcare a instalaţiei K = 80 %Timpul, în ore, de funcţionare a instalaţiei T = 8 ore / ziDiferenţa de nivel parcursă de un schior mediu (10 coborâri) Z = 2475 mLocuri de cazare în zonă = 440, din care 260 în staţiunea BorşaRestaurante (3) cu 280 locuri la mese QxKc 270 x1 = 54 persoane / ora a) Co = Z = 2475 DH 495 S lxDH 30 x 495 b) Co = = = = 99 s sx sin α 600 x0,25 QxKxTxDh 650 x0,8 x8 x 495 c) Co = = = 832 persoane Z 2475 6. Debitul partie de schii in functie de panta partiei este:Panta partiei Debitul partiei (persoane/ ora/ m latime partie)Sub 45 % 9-12Peste 45 % 5-8 7. Timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (tt) se calculeaza dupa formula: Lttt = , unde 60VtLt = lungimea telefericuluiVt = viteza telefericului ( m / sec)Vitezele curente ale diferitelor tipuri de teleferice sunt urmatoarele:Tip teleferic Viteza (m/sec)Babyteleschi 0,8Teleschi fix 2,5Telescaun fix 1,8-2,0Telegondola 3,5Telecabina 7,5 Lt 1983tt Borsa = = = 16,5 minute 60Vt 60 x 2 12
  13. 13. 8. Timpul de coborare pe partie se calculeaza dupa urmatoarea formula: Ltp = , unde 60 xVpL = lungimea partieiVp =viteza schiorului pe partie (m/sec) Vitezele medii pe partie alea diferitelor categorii de schiori sunt urmatoarele:- schiori incepatori = 0,7-0,9 m/sec- schiori medii = 1,1-1,75 m/sec- schiori avansati = 2,2 m/sec 2000tp Borsa schiori incepatori = = 47 minute 60 x0,7 2000tp Borsa schiori medii = = 36,6 minute 60 x1,1 2000tp Borsa schiori avansati = = 15,15 minute 60 x 2,2 9. Numarul de cicluri (Nc) efectuate de un schior intr-o ora rezulta din relatia: 60Nc = , unde tcNc = numarul de cicluritc = tt+tp+ta, undetc = timpul necesar efectuarii unui ciclu (in minute)tt = timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (in minute)tp = timpul de coborare pe partie (in minute)ta = timpul de asteptare la teleferic (in minute), considerat astfel:- 5-10 minute la instalatiile usoare (teleschi, babyteleschi)- 15-20 minute la instalatiile puternice (telecabina, telegondola) 60Nc Borsa = = 1,01 cicluri/ ora 16,5 + 32,9 + 10 Indicatorii sintetici si de corelatie definesc calitatile unei statiuni montanepentru sporturi de iarna. 10. Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu (A) secalculeaza dupa formula: LtA= , unde: NpLt = lungimea instalatiilor de transport pe cabluNp = numarul locuitorilor de cazare din statiune 13
  14. 14. Operational, la nivel mondial, A = 2,80 – 3,20 1983A Borsa = = 4,50 m (teleferic) / loc de cazare, prin urmare statiunea Borsa ofera o 440capacitate mai mare a mijloacelor de transport pe cablu comparativ cu locurile de cazare. 11. Gradul de satisfacere a cererii turistice (Cs) se calculeaza astfel: QCs = , unde NpQ = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune.Operational, la nivel mondial, Cs = 1,25 650Cs Borsa = = 1,47 persoane / ora loc de cazare 440 12. Potentialul statiunii din punctul de vedere al gradului de dotare cuinstalatii de transport pe cablu (Ps) se calculeaza conform formulei: QxDHPs = , unde NpQ = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;DH = diferenta de nivel a partiei;Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune. Operational, la nivel mondial, Ps = 500 - 1500 650x 495Ps Borsa = = 731,25 440 13. Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil (Nn) intr-o statiune deiarna se calculeaza astfel: NsNn = , unde: KoxKsNn = capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil;Ns = numarul de turisti;Ko = coeficientul de influenta a weekendului (pentru zile lucratoare Ko = 1);Ks = ponderea schiorilor in totalul turistilor, avand o valoare relativa de 60 – 80% pe planmondial. 1000Nn Borsa (zi lucratoare) = = 1428,5 locuri de cazare necesare. Se recomanda (p. 1x0.710, 13) cresterea locurilor de cazare in statiunea Borsa. Indicatori de corelatie intre resursele balneoterapeutice si cererea de servicii de tratament balnear 14
  15. 15. 1. Cura interna cu apa minerala la izvor Considerand portia maxima de apa 300 ml si un consum de 3 portii pe zi pentrufiecare pacient, se calculeaza la un timp de functionare util al izvorului de 8 ore cupierderi de 30%:Debitul izvorului (l/s) 0,1 0,5 1 2Nr. maxim pacienti 2000 10000 20000 40000 2. Cura externa cu apa minerala / termalaa) Cada cu apa minerala sau termala: se considera ca pentru o cada se consuma 300 lapa (3 cazi la 1 mc) pentru o baie (procedura). Timpul de functionare este de 7 ore pe zisi timpul de efectuare a procedurii de max. 40 (30 min baia si 10 min. pauza). Se poatecalcula aproximativ cantitatea de apa minerala necesara pe zi.Nr. cazi individuale Cantitatea de apa Cantitatea de apa cu Nr. pacienti pe zi (posture) minerala (mc/zi0 diluare 50%/mc/zi 1 10 3,5 1,7 2 20 7 3,5 10 100 25 17 20 200 70 35b) Bazin pentru balneatie. Se considera pentru calcul o norma de 4 mp de persoana la oadancime medie de 1,5 m cu alimentare prin curgre continua la preaplin, astfel incat lasfarsitul zilei de lucru, considerate de 7 ore, apa sa se fi schimbat o data. O proceduradureaza in medie 40 minute ( 30 min. baia si 10 min. pauza). Nr. pacienti / Suprafata basin Necesar de apa pe zi Nr. pacienti pe zi procedura (mp) de lucru (mc) 10 100 40 120 15 150 60 180 20 200 80 240 30 300 120 360 3. Cura cu namol (namoloterapie) Impachetarile cu namol – se considera pentru calcul ca fiecare post functioneaza 7ore si fiecare procedura dureaza 40 min. maxim ( 30 min. procedura si 10 min. pauza). Cantitatea de namol zilnicNr posturi Nr. pacienti namol sapropelic mineral partial turba (paturi) pe zi partial total (kg) partial (kg) total (kg) total (kg) (kg) 1 10 200 100 150 100 150 2 20 400 200 300 200 300 10 100 2000 1000 1500 1000 1500 15
  16. 16. 20 200 4000 2000 3000 2000 3000 4. Baia mofetica (mofetoterapie) Considerand programul de lucru al mofetei de 7 ore/zi si durata unei proceduri de 30 minute (20 min procedura si 10 min pauza), rezulta pentru mofeta standard de 40 mc (suprafata 5 metri X 5 metri si adancime medie 1,6 metri) posibilitatea efectuarii curie pentru 700 pacienti la un grad de acoperire de 2 persoane/mp si 350 pacienti la un grad de acoperire de 1 persoana/mp. Exista si pierderi de gaz mofetic, astfel incat consumul zilnic de gaz in mofeta este dublul volumului mofetei. Volum mofeta 6 14 40 58 (mc) ( 2 X 2 X 1,6 ) ( 3 X 3 X 1,6 ) ( 5 X 5 X 1,6 ) ( 6 X 6 X 1,6 ) Consum gaz 15 30 80 120 CO2 (mc/zi) 5. Aerosoloterapie cu apa minerala Se considera portia pentru o procedura pentru fiecare pacient de maxim 100 ml apa si o durata a procedurii de maxim 40 minute (30min procedura si 10 min pauza). Nr. posturi aerosoli Nr. Proceduri pe zi Necesar apa/zi (l) 1 10 1 2 20 2 10 100 10 20 200 20 Criterii si norme de amenajare turistica a litoralului In functie de caracteristicile naturale ale plajei si marii se stabilesc conceptiile deorganizare, respective tipologia implantarilor si localizarea amplasamentelor. Marimea statiuniieste dictata de capacitatea de suport a plajelor. 1. Suprafata exploatabila a plajelor se refera la faptul ca o exploatare efectiva se poateface la o latime de circa 50 m, iar suprafetele situate spre tarm pot fi amenajate cu locuri dejoaca, umbrele, vestiare, plantatii. Plajele cu latime de peste 100 m contribuie la sporireagradului de confort, insa cura heliomarina pierde din eficienta la peste 50 m distanta de apa. 2. Capacitatea optima de primire a plajei – numarul de vizitatori sositi pe plaja este unindicator important pentru stabilirea capacitatii plajei si implicit a statiunii, nivelului de confortsau categoriei de utilizare. Prin aceasta se exprima atat nivelul de ocupare a plajei in raport culatimea acestuia, cat si ocuparea marii, variabila in functie de configuratia fundului marii siadancimea apei. Capacitatea optima de primire a plajei se stabileste dupa formula: S Co = , unde L⋅N 16
  17. 17. Co = capacitatea optima potentiala (turist) S = suprafata plajei (m2) L = lungimea tarmului cu plaja (ml) N = norma de spatiu afectat unui turist, exprimat in m2 (Np) sau ml ( Nt), in raport cu modul defolosire a plajei si cu latimea acesteia cu lungimea tarmului.a) Numarul de turisti (Np) pe m2 de plaja m 2 plaja Np = , norma conditionata de gradul de utilizare a plajei, astfel: turist - ocupare intensiva (4.6 m2/turist), atunci cand plaja nu este ocupata de alte activitati, in afara de cura heliomarina; - ocupare medie (6-8 m2/turist), cand exista amenajari reduse; - ocupare larga (8-12 m2/turist), cand in partea mai indepartata de tarm se amenajeaza dotari pentru sport, agrement, alimentatie publica, plantatii de protectie.b) Numarul de metri tarm/turist (Nt) este diferentiat in functie de latimea si gradul de utilize a plajei, conform tabelului: ml/turist Tipul de plaja gradul de utilizare intensiva medie larga Ingusta (10-20m latime) 5 3 nu este economica Medie (21-60m latime) 6-10 5-7 3-5 Larga (61-100m latime) 10-15* 8-10 5-7 *nu se recomanda deoarece se aglomereaza fasia de plaja de langa apa Aplicatie: Calculati capacitatea optima de primire a unei portiuni de plaja din Mamaia,cu o lungime de 1000 m, o latime de 200 m, o ocupare medie (Np) de 6 m2 /turist si grad mediude utilizare de 10ml/turist. S = L x l = 1000m x 200m = 200000 m2 S 200000 Co = = = 33,3 ml/turist LxNp 1000 x6 S 200000 Co = = = 20 turisti LxNp 1000 x10 3. Simultaneitatea prezentei vizitatorilor pe plaja se stabileste luand in consideraredurata medie a unei sedinte de plaja in luna iulie (3-4 ore pentru litoralul romanesc) si intervaluloptim de plaja din iulie de 7-8 ore (9:00-17:00). Indicele de simultaneitate (Is) este egal cu 1/3din numarul turistilor potentiali in functie de profilul statiunii si amenajarile existente (ce potconstitui atractii turistice suplimentare activitatii balneoturistice). Is variaza intre 1,25 si 1,35 sauchiar 1,40. 17
  18. 18. 4. Capacitatea zilnica a plajei (Cz) exprima numarul de turisti ce pot folosi zilnic plaja,numar pe baza caruia se stabileste marimea statiunii si capacitatea dotarilor si amenajariloracesteia. Se calculeaza astfel: Cz = Is x Co, unde Cz = capacitatea zilnica a plajei Is = indicele de simultaneitate (variabil de la 1,25-1,35 sau chiar 1,40 in raport direct cunivelul de dotare si echipare a statiunii) Co = capacitatea optima potentiala a plajei stabilita pe baza Np sau Nt Cz sector plaja Mamaia = Is x Co(Np)= 1,35 x 33,3= 44,9 = Is x Co(Nt)=1,35 x 20= 27 18

×