1. ALIMENTAALIMENTA IA FUNC IONALĂȚ ȚIA FUNC IONALĂȚ Ț
în bolilecardiovasculare
Masterand: Bojboi Gabriel
Universitatea de Medicin i Farmacieă ș “ Victor
Babeș “
Timișoara
2016
3. Descriere
Planta erbacee anuala. Radacinile au capacitate medie de patrundere a terenului;
fac simbioza cu Rhizobium japonicum. Tulpina ajunge la 1,8 m inaltime. Frunze
trifoliate, foliole ovale sau eliptic-lanceolate, varf acut, dar poate fi si obtuz sau
mucronat, baza rotunda sau subtruncata, 6-15 cm lungime; stipele ingust lanceolate
pana la setacee, 1-3 cm lungime. Flori hermafrodite, reunite in raceme axilare, 2-5
flori, albe sau violet; florile pot fi dens hirsute; corola alba, roz sau violet, 4-7 mm
lungime, stindarul este suborbicular-obovat, emarginat; fecundare autogama.
Stigmatul flori de soia este receptiv polenului aproximativ 24 de ore inainte de
anteza si ramane receptiv 48 ore dupa anteza. Perioada de inflorire din iulie in
septembrie. Fructul este o capsula dehiscenta viloasa, pendul, contine 3-4 seminte.
Semintele sunt rotunde, putin aplatizate, culoare galben-bruna.
6. In taranoastra, soiasecunoaste
din anul 1876, in Transilvania. Din
1913 estecultivatain campurile
experimentalealeScolii superioare
deagriculturadin Bucuresti si abia
din 1930 esteinclusain temelede
cercetarealeInstitutului de
Cercetari Agronomice.
10. Zona de cultură a soiei se extinde
între 55 0
latitudine nordică (Moscova) si 45
0 latitudine sudică (Argentina si
Chile). Aceste limite de răspândire
sunt orientative, nefiind exclus ca
soia să depăsească cu mult
aceste„bariere”, odată cu lărgirea
gamei
de soiuri si adaptarea tehnologiilor
de cultură la
zonele geografice cu condiţii
climatice
aspre.
11. Soia este cea mai raspandită
cultură oleaginoasă din lume,
realizând peste 50% din
producţia mondială de ulei.
În anul 2009, producţia
mondială de soia a fost de
212 milione tone, iar în anul
2010 de 258 milioane de
tone. Statele Unite ale
Americii, Brazilia iș
Argentina
insumează peste 80% din
producţia mondială de soia.
14. Soia reprezintă cea mai importantă sursă de
proteine vegetale cunoscută de
omenire; este, de asemenea, una din cele mai
ieftine i la îndemână surse de proteineș
disponibile, în special în ţările în curs de
dezvoltare. Prin urmare este foarte importantă
în remedierea deficitului de proteină rezultat în
urma dietelor alimentare.
15. Soia are un conţinut ridicat al boabelor în proteine (33 -46%),
grǎsimi (15-26%), substanţe extractive neazotate (13-24%), lecitinǎ
(1,62,5%), vitamine B (B1, B2, B6), precum si enzime
(lipoxidazǎ,lipazǎ,ureazǎ, amilazǎ)
(Giosan si colab., 1986).
16. Soia diferă semnificativ faţă de celelalte
leguminoase în ceea ce prive te conţinutulș
principalilor nutrienţi, fiind mai bogată în
proteine, grăsimi i mai săracă înș
carbohidraţi . Datorită cantităţii reduse de hidraţi
de carbon pe care îi conţine, soia este utilizată cu
foarte bune rezultate în hrana bolnavilor de
diabet.
17. Uleiul de soia are un nivel redus de grăsimi saturate, dar
este bogat în grăsimi mono i polinesaturate, nu conţineș
colesterol sau grăsimi trans; este una dintre puţinele
surse, cu excepţia celor din pe te, de acizi gra i omegaș ș
3; ace ti acizi gra i polinesaturaţi au efecte beneficeș ș
asupra sănătăţii cardiovasculare, inclusiv asupra
reducerii tensiunii arteriale i prevenirii bolilorș
de inimă (SOYFOODS GUIDES,
2010)
18. Seminţele mature pot fi utilizate înSeminţele mature pot fi utilizate în alimentaţiaalimentaţia
oameniloroamenilor (în diferite reţete culinare), în obţinerea(în diferite reţete culinare), în obţinerea
furajelor combinatefurajelor combinate ssi pentrui pentru extragerea gr similorǎextragerea gr similorǎ ..
F ina de soia, în cantit ţi reduse (10ǎ ǎF ina de soia, în cantit ţi reduse (10ǎ ǎ --15%) în amestec15%) în amestec
cu f ina de grâu determin obţinerea unei pâini maiǎ ǎcu f ina de grâu determin obţinerea unei pâini maiǎ ǎ
hr nitoare; se poate folosi ca adaos la supe, pentruǎhr nitoare; se poate folosi ca adaos la supe, pentruǎ
realizarea concentratelor proteice, proteinelorrealizarea concentratelor proteice, proteinelor
structurate (“carne vegetal ”), ca substituenţi ai c rniiǎ ǎstructurate (“carne vegetal ”), ca substituenţi ai c rniiǎ ǎ
întrîntr--o serie de preparate culinare.o serie de preparate culinare.
19. Seminţele se mai folosesc pentru obţinerea de produse
fermentate, sosuri, “lapte” si “brânzeturi”.
Deasemenea,soia poate fi folosită ca un
foarte bun îngrăsământ verde, contribuind în acelasi
timp la prevenirea apariţiei putregaiului negru la
cartoful cultivat după soia.
21. Un pret scazut (2 lei kg), atatea
beneficii ! Incerca-le si tu,
adaugand in dieta ta soia si
produsele afisate in urmatorul
slide !
22.
23. Chiftelute de mei cu tofu
IncredienteIncrediente: 2 cani de mei fiert, 1 cana de tofu zdrobit,1/2 cana de nuci taiata
marunt, ½ cana de pezmet, 5 catei usturoi razuit, ½ ceapa taiata marunt, 2 linguri fulgi
de ovaz, condimente, frunze de patrunjel si sare dupa gust.
PrepararePreparare : Se pun toate ingredientele intr-un bol si se amesteca bine, se formeaza
chiftelute care se coc la cuptor la foc potrivit , pe o parte si pe cealalta. Cand se scot
din cuptor se stropesc cu putin ulei.
24. Pateu de soia
250 g de soia boabe, atent selectate de
impuritati, se pun la inmuiat 12 ore
(seara pana dimineata) . Dupa ce
boabele de soia s-au inmuiat se fierb
intr-un vas impreuna cu 2 litri de apa si
putina sare. Operatia de fierbere
dureaza aproximativ 4-5 ore. Apoi,
boabele de soia fierte se storc de apa,
si se mixeaza impreuna cu putina apa,
sau lapte de soia, adaugandu-se
treptat sare,condimente, ulei, usturoi.
La alegere se mai poate adauga
masline maruntite, sau ciupercute
fierte si maruntite. Se serveste imediat
sau poate fi pastrat la frigider fiind
sevit ulterior.