2. Renunţă la o carieră muzicală, de care se simţea
atras, studiind medicina la Budapesta şi Viena. Şi-a
început cariera ştiinţifică ca asistent în laboratorul de
Anatomie Patologică de la Budapesta (1874-1881).
Între anii 1881-1887 devine doctor-docent ( profesor
asociat) şi profesor de histopatologie la Facultatea de
Medicină din Budapesta. A efectuat stagii de
specializare la Munchen, Heidelberg, Strassbourg,
Paris şi Berlin. .
Fondatorul şcolii românesti de Microbiologie, Victor
Babeş (născut la 4 iulie 1854, la Viena – decedat la
19 octombrie 1926, la Bucureşti) a fost un
bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii
românești de microbiologie, membru al Academiei
Române din1893. A fost fiul lui Vicenţiu Babeş.
3. A fost distins de trei ori cu premii
academice de către Academia de
Ştiinţe din Paris, cu premiul
Montyon, în 1886 şi 1924, şi cu
premiul Breant, în 1913. Cu
primul dintre premii a fost distins
pentru lucrarea “Les bactéries et
leur rôle dans l’anatomie et
l’histologie pathologiques des
maladies infectieuses”, primul
tratat din lume, complet şi
sistematic de bacteriologie,
publicat în 1885 împreună cu
André-Victor Cornil.
4. În 1887, Victor Babeş este chemat în ţară ca profesor la
catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie a
Facultăţii de Medicină din Bucureşti. În acelaşi an, pe
28 aprilie, fondează Institutul de Patologie şi
Bacteriologie din Bucuresti, cel mai vechi institut
ştiinţific medical din România, care astăzi îi poartă
numele.
Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti în anul 1990
Foto: www.orasulluibucur.blogspot.com
5. Fiind considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, Victor
Babeş a adus contribuţii deosebit de importante, de renume mondial, la
studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei.
Este primul care a demonstrat prezenta
bacililor tuberculozei în urina persoanelor
bolnave şi a descoperit peste 50 de
microorganisme patogene noi
(pseudobacilul rapciungii, germenii din
grupul paratific). De o deosebită
importanţă este descoperirea unei clase de
paraziţi- sporozoari intracelulari care
cauzează febra de Texas la pisici şi alte
îmbolnăviri la animale.
Bacilul tuberculozei
Bacteria difteriei
7. Responsabil de introducerea
vaccinării antirabice în ţara
noastră, marele savant a
descoperit şi valoarea serului
imun, capabil să inactiveze
microbii, a enunţat principiul
imunizării pasive şi a inventat o
metodă originală de imunizare
antirabică (tratament asociat:
vacin şi ser antirabic), cunoscută
în lume ca “Metoda română de
tratament antirabic” (1888) .
www.vet-zone.ro
8. foto:www.medicalstudent.ro
Victor Babeş a fost promotorul concepţiei
morfopatologice despre procesul infecţios, orientare
medicală bazată pe sinteza dintre bacteriologie şi
anatomia patologică. Savantului român i s-a atribuit
şi meritul de a fi inventat primul model raţionalizat de
termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor şi a
ciupercilor din preparate histologice şi din culturi.
9. În 1892, savantul român a publicat împreună cu
Gheorghe Marinescu un Atlas de Histologie patologică a
sistemului nervos. Din 1893, Babeş a fost ales membru
titular al Academiei Române, el fiind deja membru al
Academiei de Medicină din Paris şi al Comitetului
Internaţional pentru combaterea leprei.
Clădirea Academiei Române
www.wikipedia.ro
10. S-a preocupat îndeaproape de problemele
medicinei profilactice (alimentarea cu apă a
oraşelor şi satelor, organizarea ştiinţifică a
luptei antiepidemice, etc.). Ca director al
Institutului care îi poartă numele, Babeş a
abordat unele din problemele medico-sociale
ale acelor vremuri, cum ar fi problema
pelagrei, şi a formulat soluţii realiste privind
organizarea medicală a ţării, preconizând
organizarea unui Minister al Sănătăţii.
11. Institutul "Victor Babeş", care poartă numele
fondatorului său, prof. dr. Victor Babeş, a fost
înfiinţat la 28 aprilie 1887 şi este cel mai vechi
institut ştiinţific medical din România.
12. În amintirea marelui om de stiinta, exista Muzeul Victor Babes. Casa
in care se gaseste muzeul a fost construita intre anii 1928-1929 dupa
planurile arhitectilor Felgel si Mellinger si ea a apartinut lui Mircea
Babes, fiul savantului.
În imagine apare camera cu mobilierul
original.
Pe perete este portretul savantului.
Se vad, de asemenea, vitrina cu documente si
secretaire-ul.
13. Camera de zi
Salonul, cu bustul
savantului
În amintirea savantului,
s-a tipărit un timbru
poştal şi s-au scris
cărţi.
14. Există instituţii care poartă
numele savantului:
Liceul ,,Victor Babeş’’ din
Cluj-Napoca…
Spitalul Clinic de Boli
Infecţioase şi
Pneumoftiziologie.
15. VĂ MULŢUMESC
PENTRU VIZIONAREA ACESTUI MATERIAL!
Bibliograbie:
www.amaltea.ro
www.librarie.net
www.unibuc.ro
www.wikipedia.ro
