1. Uitându-ne oriunde in jur observăm”lucruri” esenţiale
ale vieţii noastre fără de care nu am putea trăi.
Toate aceste “lucruri” au fost inventate de către
personalităţi care, gândindu-ne mai bine,
realizăm că ne-au schimbat viaţa.
Realizatori: un grup de elevi ai clasei
a VIII-a D Şcoala Gimnazială Nr. 5 Arad
profesor coordonator: Liliana Lupşa
2. Louis Pasteur
Louis Pasteur (27.12.1822 - 28.09.1895)
a fost un chimist şi microbiolog francez,
unul dintre cei mai importanţi fondatori ai
microbiologiei medicale. Contribuţiile lui
Pasteur în domeniul ştiinţei, al tehnologiei
şi al medicinei sunt nepreţuite..
A fost un pionier al studiului în domeniul
disimetriei moleculare; a descoperit că
microorganismele cauzează fermentaţie
şi boală; a iniţiat procesul de pasteurizare;
a salvat industria berii, a vinului şi a mătăsii
din Franţa şi a dezvoltat vaccinuri împotriva
antraxului şi a rabiei.
3. Descoperirea faptului că anumite organisme sunt implicate în fermentaţie a fost
sprijinită ulterior de studiile lui Pasteur privind fermentaţia acidului butiric.
Aceste studii l-au condus la descoperirea neaşteptată a faptului că procesul
de fermentaţie putea fi oprit prin trecerea aerului (adică a oxigenului) prin fluidul
aflat în fermentaţie, proces cunoscut astăzi sub numele de efectul Pasteur.
El a concluzionat că aceasta se datora prezenţei unei
forme de viaţă care putea funcţiona doar în absenţa
oxigenului, ceea ce a dus la introducerea termenilor
"aerob" şi "anaerob" pentru a desemna organisme care
trăiau în prezenţa sau în absenţa oxigenului. Ulterior,
el a propus teoria că fenomenul care are loc în timpul
putrefacţiei se datorează unor microbi care
funcţionează în condiţii anaerobe.
Pasteur a descoperit existenţa disimetriei moleculare,
fundamentul stereochimiei, demonstrată ulterior de
activitatea optică. Pasteur a continuat să
investigheze capacitatea substanţelor organice de a
roti planul luminii polarizate. El a mai studiat şi relaţia
dintre structura cristalografică şi configuraţia
moleculară. Studiile sale l-au convins că disimetria era
una dintre caracteristicile fundamentale ale materiei
vii.
4. Pasteur a deţinut numeroase funcţii academice, iar realizările sale ştiinţifice
i-au adus cea mai înaltă decoraţie a Franţei, Legiunea de Onoare, precum
şi alegerea în Academia de Ştiinţe şi numeroase alte distincţii. În prezent există
circa 30 de instituţii şi un număr impresionant de spitale, şcoli, clădiri şi străzi
care îi poartă numele - onoruri acordate doar câtorva oameni de ştiinţă.
5. Henri Marie Coandă ( 7 iunie 1886 - 25 noiembrie
1972) a fost academician și inginer român, pionier
al aviației, fizician, inventator al motorului cu
reacție și descoperitor al efectului care îi poartă
numele.
A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-
ministru al României în 1918.
In 2010 s-a împlinit un secol de când s-a realizat
primul zbor cu avionul cu reacţie, aparat proiectat
de Henri Coandă; avionul în sine a reprezentat o
premieră în aviaţie. Aşadar, ne putem mândri că
primul motor cu reacţie din lume se numeşte Coanda 1910. Nu e singurul lucru
util în aviaţie pentru care avem să-i mulţumim lui Henri Coandă; după ce a
sesizat felul în care rămân lângă fuselaj flăcările şi gazul din reactoarele
avionului, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă au reuşit să formuleze principiul
efectului Coanda denumit aşa în cinstea inventatorului român.
6. Dintre invenţiile mai importante ale inventatorului român mai menţionăm:
Proiectează mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele
de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul
internațional al aviației militare din Anglia.
Inventează un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru
decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926,
decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă .
În Golful Persic inventatorul român
construieşte un echipament oceanic
de depozitare a petrolului extras
departe de malul mării.
Platformă mobilă pentru
experimente aerodinamice.
7. Remarcabilul chimist român
Costin Neniţescu
( 15 iulie 1902- 29 iulie 1970 )
s-a născut la București, în
România.
Şi-a finalizat studiile în chimie la Universitatea Ludwig Maximilians din Műnchen,
unde a fost unul dintre studenții favoriți ai lui Hans Fischer.
Din 1935 a fost profesor de chimie organică la Institutul Politehnic și la Universitatea
București și apoi, începând cu anul 1947, a coordonat o echipă de cercetare din cadrul
Ministerului Industriei Chimice.
În 1964 a fondat Centrul de Cercetare în Chimia Organică din cadrul Academiei
Române (în prezent denumit Centrul de Chimie Organică Costin D. Neniţescu), al cărui
director și ilustru susţinător a rămas până la sfârşitul vieţii sale.
8. Domeniile sale principale de cercetare includ mecanismul general al reacțiilor
similare celor Friedel-Crafts în seria hidrocarburilor alifatice și mecanismul de
izomerizare a cicloalcanilor. A căutat modalități de obținere a ciclobutadienei,
explicând în același timp, chimia acestei substanțe instabile și izolându-i dimerii.
Nenițescu a identificat în petrolul din România un grup de acizi naftenici necunoscut
până la acea dată.
În cursul cercetãrilor în problema ciclobutadienei au mai fost obtinuţe unele
realizãri noi de importanţã majorã. A fost descrisã prepararea
cis-diclorociclobutenei (numitã ulterior "diclorura Nenitescu"), care a deschis calea
practicã spre obţinerea complexului cu fer al ciclobutadienei; a fost sintetizatã
triciclo-[4,2,2,02,5] decatriena cunoscutã azi sub numele de "hidrocarbura
Nenitescu"; unul din dimerii benzo-ciclobutadienei obţinut în laboratorul din
Bucureşti poartã şi el numele de "dimerul Nenitescu".
9. Generaţii întregi
au învăţat
şi încă învaţă
după cărţile
Profesorului .
Unul din marii chimişti contemporani, Rolf Huisgen spunea: "Costin Neniţescu,
ca şi Hans Fischer, apartine marilor arhitecţi ai chimiei organice". Tratatul de
Chimie Generalã destinat în prima sa formã studenţilor Universitãţii, cãrora le-a
predat acest curs în anii 1928-1935 a cãpãtat, graţie unor reeditãri succesive, o
rãspândire la fel de generalã. La dispariţia fulgerãtoare a Profesorului, creionul a
rãmas pe o paginã din manuscrisul unei noi ediţii la care lucra.
În onoarea maestrului, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an
Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenițescu".
