SlideShare a Scribd company logo

74996097 curs-drept-urban-is-tic

E
E

74996097 curs-drept-urban-is-tic

1 of 60
Download to read offline
DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR
22.02.2002 – CURS 1
Norme de drept  obligatorii (acte normative)
 neobligatorii (se refera la probleme morale;nu sunt scrise)
 indivizi cu moralitate impecabila / discutabila
DREPT – concept foarte general . Are doua explicatii :
• drept obiectiv  totalitatea normelor (regulilor) obligatorii care
reglementeaza, guverneaza raporturile dintre oameni
- principii ale dreptului obiectiv :
1. dreptul reglementeaza faptele si activitatea oamenilor
2. dreptul reglementeaza numai manifestarile externe ale oamenilor
3. regulile de drept se aplica numai in caz de conflict (ciocnire de interese)
4. legea actioneaza numai in viitor (sau prezent) si nu in trecut  o lege nu
poate fi retroactiva.O lege este o ordine prestabilita.Incepe in momentul in care
apare legea
5. legea functioneaza din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial  din
acel moment nimeni nu mai poate invoca necunoasterea legii
• dreptul subiectiv  posibilitatea sau facultatea unei persoane de a face un
anumit lucru,posibilitate care este recunoscuta de lege
- dreptul subiectiv este format din sfera de drepturi personale pe care individul le
are protejate juridic si la care poate face apel atunci cand doreste (dreptul de
proprietate,de autor,de a practica o meserie aleasa)  omul este subiect de drept
- Dreptul pozitiv – totalitatea normelor existente la un moment dat intr-o
societate
1. Dreptul public  totalitatea reglementarilor care se aplica raporturilor dintre
stat si particular
a. dreptul constitutional  totalitatea reglementarilor pentru organizarea
statului si institutiilor lui si care reglementeaza drepturile si indatoririle
cetatenilor
b. dreptul administrativ  totalitatea reglementarilor pentru modul de
functionare a institutiilor statului (organele administrative) ,al serviciilor
publice si modul de functionare a altor grupari de oameni
(sindicate,partide,biserici)
2. Dreptul privat  totalitatea regulilor care se aplica raporturilor dintre particulari
a. dreptul civil  reglementeaza raporturile dintre oameni in legatura cu viata
lor particulara
- raporturile dintre oameni si bunurile lor
- intre bunurile pe care le poseda oamenii
b. dreptul comercial
c. dreptul international privat
Dreptul urbanistic :
-este in formare
-se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative
din practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente
juridice inpun anumite lucruri)
- pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari,acte de
vointa
Gestiunea localitatilor
- gestiune  administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru
pastrarea bunurilor persoanelor
- obiectul gestiunii  ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentru
pastrarea bunurilor
- gestiunea localitatilor  ansamblul de hotarari si decizii luate pentru
administrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate
- gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte  de
administratia publica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona
bunurile
Impartirea administrativa a tarii
- administrator (administratie)  este persoana angajata de un proprietar
pentru a-i ingriji un bun
- teritoriu administrativ  teritoriu in care administratorii isi exercita atributiunile
- din Constitutie  Art.3 : „teritoriul tarii este organizat sub aspect administrativ
in comune,orase,judete ; in conditiile legii unele orase se pot declara municipii.”
FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE
Forme de
asezari
umane
Existenta legala
Statutul adminstrativ al
localitatilor
Unitati administrativ
teritoriale
Judete 41
Municipiul Bucuresti (este
tratat ca un judet)
Municipii resedinta de judet 41
Municipii „banale” 85
Municipii
Orase
Oras Orase 180
Sate
Sate resedinta de comuna
Sate
Comune
- administrativ vorbind,Bucurestiul este tratat ca un judet
- limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc
prin lege
- municipiul Focsani  teritoriu administrativ al municipiului Focsani
- statutul administrativ al localitatii – rangul acordat prin lege localitatii
- sate  unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre
sate este resedinta de comuna
- exista comune care au un singur sat  Mogosoaia
- in Romania  2700 de comune  2700 de sate resedinta de comuna
- 10000 de sate
- 300 de sate in teritoriul oraselor  sate apartinatoare
- orasele – prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase
- comuna Otopeni  a devenit oras prin lege
- 55% din populatie traieste in urban
- 45% din populatie traieste in rural
- Localitate  este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite
prin lege.Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si se
inscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege.
sate (fac parte din teritoriul administrativ al
municipiului si nu din municipiu) apartinatoare
municipiul Focsani
teritoriu administrativ al municipiului Focsani
CURS 2 – 1.03.2002
PUTEREA PUBLICA / PUTEREA IN STAT
Puterea – organele puterii
Puterea publica – puterea statului asupra teritoriului statal . Statul este un
concept.
Statul – este o persoana juridica ; este o creatie virtuala ; necesita existenta a
3 componente :
1. Bunurile destinate uzului public – in mod curent denumit patrimoniu
(patrimoniul inseamna mult mai mult decat bunurile)
2. Sistemul de drepturi (legi) ale persoanelor fizice si juridice
3. Sistemul de obligatii ale persoanelor pe teritoriul respectiv (national)
Notiuni : - drepturi
- obligatii cuplu
Nu exista drepturi fara obligatii precum nu exista obligatii fara drepturi
colective.
Statul este reprezentat in diferite momente de diferite persoane.Nimeni nu
reprezinta statul in mod absolut.
Ce fel de stat este Romania ?
• Constituia din 1991 – Romania stat unitar  puterea este exercitata dintr-
un singur punct :este un stat centralizat (spre deosebire de statele federale) 
puterea este concentrata intr-un singur punct
Republica - poporul conduce (spre deosebire de monarhie)
 prezidentiala – presedintele are puterea cea mai mare
(Franta,SUA)
 parlamentara – parlamentul are cea mai mare putere (Romania)
1748 Montesque – “Despre spiritul legilor” – imparte puterea statului in 3
parti: legislativa,judecatoreasca,executiva
1787 – constitia americana
1791 – constituia iacobina
Romania prin constituie are 3 puteri  legislativa,judecatoreasca,executiva
(in ordinea din constitutie)
1. PUTEREA LEGISLATIVA
- principiul este acela ca elementele scrise la inceput sunt mai puternice
decat cele scrise la sfarsit
- se compune din parlament (unica autoritate legiuitoare).Parlamentul are 2
parti : camera deputatilor si senatul cu atributiuni egale.
A. Parlamentul elaboreaza legislatia (emite legi)
B. Presedentia (in Romania face parte din legislativ).Prin constituie are si
atributiuni executive dar preponderente – legislative
2. PUTEREA JUDECATOREASCA
- garantarea aplicarii corecte a legilor
- se formeaza din :
 consiliul superior al magistraturii (promoveaza,stabilesc magistratii : cine
nu mai este in stare sa fie magistrat)
 instantele judecatoresti (tribunale, judecatorii,curti de apel).Exercita
stabilirea dreptatii.Sunt repartizate pe toata suprafata tarii.
 curtea suprema de justitie – sentinte definitive cand persoanele aflate in
conflict sunt nemultumite de diferitele rezolvari
 contenciosul administrativ – i se adreseaza persoana care se considera
nedreptatita de hotararile administratiei
 curtea constitutionala – tribunalul care stabileste constitutionalitatea legilor
 ministerul public (procuratura) – corpul de persoane care reprezinta
acuzarea din punctul de vedere al interesului public.Cheama in judecata acuzand
pe cineva.Controleaza actiunile politiei.
3. PUTEREA EXECUTIVA
- are rolul de a guverna tara pe baza legilor (i se spune si administratie
publica – administrator – presoana care ingrijeste averea cuiva)
*Membrii acestor puteri sunt desemnati dupa alt sistem:
- puterea legislativa  voturi  vointa populatiei
- puterea judecatoreasca  numiti unii de parlament ; altii de presedinte.Sunt
functie de prima putere (legislativa)
- administratia publica  numiti dupa un sistem  presedintele numeste
prim-ministrul (care prezinta un program+ministrii)  parlamentul confirma.Este
functie a puterii legislative.Administratia publica este angajata de noi pentru
ingrijirea bunurilor noastre.
- puterea executiva este formata din 3 parti :
• administratia publica centrala de specialitate APCS
• administratia publica locala APL
• curtea de conturi
1. APCS – este formata din primul ministru + ministrii (guvern)
- aparatul ministerelor se imparte in 2 trepte :
A. aparatul central (oamenii care lucreaza la Bucuresti)
B. seviciile publice ale ministerelor descentralizate la nivelul judetelor.Au
denumiri diferite in functie de minister (agentii,inspectorate,directii,etc)
 constructiile au un sistem de oameni care lucreaza la minister + judet –
inspectorat de stat pentru urbanism si amenajarea teritoriului conduse de un
inspector sef
- in afara ministerelor mai exista si alte moduri de formare a unor persoane
 autoritati administrative autonome  persoane formate prin lege care se ocupa
de un domeniu restrans (domenii de activitate)
Ex :Academia Romana – autoritate administrativa autonoma
- Inspectoratul de stat pentru handicapati
- Serviciul de informatii externe
- Televiziunea Romana
- Societatea de radio
- Institutia prefectilor  prefectul este persoana numita de guvern ;
reprezinta statul intr-un judet si apartine de APCS
- atributiuni  coordonarea activitatii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor la nivelul judetelor
 verificarea legalitatii actelor emise de APL
- APL emite acte / verificate de prefect intr-un interval de timp de 30 de zile
de la emiterea actului respectiv.Daca este ilegal  suspenda actul si se adreseaza
contenciosului administrativ.Acesta se pronunta  cererea de suspendare poate sa
nu mai aiba obiect ; sau actul poate sa fie anulat
2. APL – este formata din consiliile alese la nivelul unitatii administrativ
teritoriale (comune,orase,municipii,judete).
- atributiuni  organizeaza treburile publice in unitatile administrative
 emite acte (de autoritate) pentru teritoriul unde au fost alesi
- consiliile judetene sunt conduse de presedinte si vicepresedinti
- consiliul local este condus de primar
- Bucuresti  consiliu general / primar general
 4 subprimari
 secoare – primar de sector / 2 viceprimari
- verificare posteriori  prefectura
3. Curtea de conturi – institutie subordonata guvernului.Verifica cum sunt
cheltuiti banii publici.

Recommended

Construction technology i singapore gold sand marina bay hotel
Construction technology i   singapore gold sand marina bay hotelConstruction technology i   singapore gold sand marina bay hotel
Construction technology i singapore gold sand marina bay hotelYo Ksen
 
EBCS 3-Design of Steel Structures .pdf
EBCS 3-Design of Steel Structures .pdfEBCS 3-Design of Steel Structures .pdf
EBCS 3-Design of Steel Structures .pdfnatan82253
 
The Akashi Kaikyo bridge - longest suspension bridge in the world
The Akashi Kaikyo bridge - longest suspension bridge in the worldThe Akashi Kaikyo bridge - longest suspension bridge in the world
The Akashi Kaikyo bridge - longest suspension bridge in the worldADARSH _
 
Phoenix Park: Urban Renewal Case Study
Phoenix Park: Urban Renewal Case StudyPhoenix Park: Urban Renewal Case Study
Phoenix Park: Urban Renewal Case StudyStephen_Nick
 
DESIGN CASE STUDY HABITAT 67.pdf
DESIGN CASE STUDY HABITAT 67.pdfDESIGN CASE STUDY HABITAT 67.pdf
DESIGN CASE STUDY HABITAT 67.pdfSakshiMahadik3
 
Cheong gye cheon restoration project
Cheong gye cheon restoration projectCheong gye cheon restoration project
Cheong gye cheon restoration projectsimrc
 
Architectural Portfolio
Architectural PortfolioArchitectural Portfolio
Architectural PortfolioHammad Haroon
 

More Related Content

What's hot

Vierendeel structure
Vierendeel structureVierendeel structure
Vierendeel structureRaju Zia
 
Rufer House Analysis
Rufer House AnalysisRufer House Analysis
Rufer House AnalysisSheau Hui Tan
 
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)One Museum Park West (Post-Tensioning case study)
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)AMSYSCO Inc.
 
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdfShrutiGarg261479
 
retaining walls ( word )
retaining walls ( word )retaining walls ( word )
retaining walls ( word )hussein96o
 
lake shore apartments
lake shore apartmentslake shore apartments
lake shore apartmentssumashukla37
 
Kenzo Tange - Architecture
Kenzo Tange - ArchitectureKenzo Tange - Architecture
Kenzo Tange - ArchitectureMansi Pushpakar
 
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock Center
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock CenterHigh-rise case study in Seagram Building & John Hancock Center
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock CenterNuruzzamanpeash
 
Seismic design philosophy
Seismic design philosophySeismic design philosophy
Seismic design philosophySwatiPandey131
 
Jawahar kala kendra Case study
Jawahar kala kendra Case studyJawahar kala kendra Case study
Jawahar kala kendra Case studymichellesahay
 
Linear Park (Simplicity)
Linear Park (Simplicity)Linear Park (Simplicity)
Linear Park (Simplicity)far-znl
 
Nata test 1
Nata test 1Nata test 1
Nata test 1Arsh Sk
 

What's hot (20)

I.m. pei
I.m. peiI.m. pei
I.m. pei
 
Vierendeel structure
Vierendeel structureVierendeel structure
Vierendeel structure
 
Rufer House Analysis
Rufer House AnalysisRufer House Analysis
Rufer House Analysis
 
I.M. Pei
I.M. PeiI.M. Pei
I.M. Pei
 
CURTAIN WALL
CURTAIN WALLCURTAIN WALL
CURTAIN WALL
 
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)One Museum Park West (Post-Tensioning case study)
One Museum Park West (Post-Tensioning case study)
 
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf
31_RENZOPIANO_SHRUTIGARG.pdf
 
retaining walls ( word )
retaining walls ( word )retaining walls ( word )
retaining walls ( word )
 
lake shore apartments
lake shore apartmentslake shore apartments
lake shore apartments
 
Kenzo Tange - Architecture
Kenzo Tange - ArchitectureKenzo Tange - Architecture
Kenzo Tange - Architecture
 
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock Center
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock CenterHigh-rise case study in Seagram Building & John Hancock Center
High-rise case study in Seagram Building & John Hancock Center
 
RIBBON DEVELOPMENT
RIBBON DEVELOPMENTRIBBON DEVELOPMENT
RIBBON DEVELOPMENT
 
Seismic design philosophy
Seismic design philosophySeismic design philosophy
Seismic design philosophy
 
Jawahar kala kendra Case study
Jawahar kala kendra Case studyJawahar kala kendra Case study
Jawahar kala kendra Case study
 
Linear Park (Simplicity)
Linear Park (Simplicity)Linear Park (Simplicity)
Linear Park (Simplicity)
 
case study museum
case study museumcase study museum
case study museum
 
Frank Lloyd Wright
Frank Lloyd WrightFrank Lloyd Wright
Frank Lloyd Wright
 
Nata test 1
Nata test 1Nata test 1
Nata test 1
 
Shear walls
Shear wallsShear walls
Shear walls
 
Constructivism
Constructivism Constructivism
Constructivism
 

Viewers also liked

Urbanism suport-de-curs-2012
Urbanism suport-de-curs-2012Urbanism suport-de-curs-2012
Urbanism suport-de-curs-2012exodumuser
 
144823018 dreptul-urbanismului
144823018 dreptul-urbanismului144823018 dreptul-urbanismului
144823018 dreptul-urbanismuluiexodumuser
 
Liviu pop + curs de obligaţii 106 pagini
Liviu pop + curs de obligaţii 106 paginiLiviu pop + curs de obligaţii 106 pagini
Liviu pop + curs de obligaţii 106 paginiexodumuser
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs exodumuser
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman 48666987 drept-roman
48666987 drept-roman exodumuser
 
14472555 drept-civil-contracte-speciale
14472555 drept-civil-contracte-speciale14472555 drept-civil-contracte-speciale
14472555 drept-civil-contracte-specialeexodumuser
 
Dreptul muncii-2011
Dreptul muncii-2011Dreptul muncii-2011
Dreptul muncii-2011exodumuser
 
40412259 drept-civil-contracte-speciale
40412259 drept-civil-contracte-speciale40412259 drept-civil-contracte-speciale
40412259 drept-civil-contracte-specialeexodumuser
 
042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii
042  -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii042  -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii
042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_iiexodumuser
 
7871234 drept-civil-contrate
7871234 drept-civil-contrate7871234 drept-civil-contrate
7871234 drept-civil-contrateexodumuser
 
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdfexodumuser
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legalăexodumuser
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legalăexodumuser
 
25762038 medicina-legala
25762038 medicina-legala 25762038 medicina-legala
25762038 medicina-legala exodumuser
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legalăexodumuser
 
65404378 31136158-psihologie-judiciara
65404378 31136158-psihologie-judiciara 65404378 31136158-psihologie-judiciara
65404378 31136158-psihologie-judiciara exodumuser
 
21860826 psihologie-judiciara
21860826 psihologie-judiciara21860826 psihologie-judiciara
21860826 psihologie-judiciaraexodumuser
 
31136158 psihologie-judiciara
31136158 psihologie-judiciara31136158 psihologie-judiciara
31136158 psihologie-judiciaraexodumuser
 
49022856 psihologie-judiciara
49022856 psihologie-judiciara49022856 psihologie-judiciara
49022856 psihologie-judiciaraexodumuser
 
24997153 psihologie-judiciara
24997153 psihologie-judiciara24997153 psihologie-judiciara
24997153 psihologie-judiciaraexodumuser
 

Viewers also liked (20)

Urbanism suport-de-curs-2012
Urbanism suport-de-curs-2012Urbanism suport-de-curs-2012
Urbanism suport-de-curs-2012
 
144823018 dreptul-urbanismului
144823018 dreptul-urbanismului144823018 dreptul-urbanismului
144823018 dreptul-urbanismului
 
Liviu pop + curs de obligaţii 106 pagini
Liviu pop + curs de obligaţii 106 paginiLiviu pop + curs de obligaţii 106 pagini
Liviu pop + curs de obligaţii 106 pagini
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman 48666987 drept-roman
48666987 drept-roman
 
14472555 drept-civil-contracte-speciale
14472555 drept-civil-contracte-speciale14472555 drept-civil-contracte-speciale
14472555 drept-civil-contracte-speciale
 
Dreptul muncii-2011
Dreptul muncii-2011Dreptul muncii-2011
Dreptul muncii-2011
 
40412259 drept-civil-contracte-speciale
40412259 drept-civil-contracte-speciale40412259 drept-civil-contracte-speciale
40412259 drept-civil-contracte-speciale
 
042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii
042  -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii042  -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii
042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii
 
7871234 drept-civil-contrate
7871234 drept-civil-contrate7871234 drept-civil-contrate
7871234 drept-civil-contrate
 
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf
179663349 liviu-stanciulescu-contracte-pdf
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legală
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legală
 
25762038 medicina-legala
25762038 medicina-legala 25762038 medicina-legala
25762038 medicina-legala
 
Medicina Legală
Medicina LegalăMedicina Legală
Medicina Legală
 
65404378 31136158-psihologie-judiciara
65404378 31136158-psihologie-judiciara 65404378 31136158-psihologie-judiciara
65404378 31136158-psihologie-judiciara
 
21860826 psihologie-judiciara
21860826 psihologie-judiciara21860826 psihologie-judiciara
21860826 psihologie-judiciara
 
31136158 psihologie-judiciara
31136158 psihologie-judiciara31136158 psihologie-judiciara
31136158 psihologie-judiciara
 
49022856 psihologie-judiciara
49022856 psihologie-judiciara49022856 psihologie-judiciara
49022856 psihologie-judiciara
 
24997153 psihologie-judiciara
24997153 psihologie-judiciara24997153 psihologie-judiciara
24997153 psihologie-judiciara
 

Similar to 74996097 curs-drept-urban-is-tic

Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.md
Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.mdCopiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.md
Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.mdNicole Damaschin
 
controlul administrativ
controlul administrativcontrolul administrativ
controlul administrativThmota18
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional exodumuser
 
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiFisticanMariana
 
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfDrept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfMafteiElvira1
 
Principiul separarii puterilor
Principiul separarii puterilorPrincipiul separarii puterilor
Principiul separarii puterilormihaelapaduraru
 
Drept Administrativ 1.pptx
Drept Administrativ 1.pptxDrept Administrativ 1.pptx
Drept Administrativ 1.pptxVancicaIoana
 
095 -dreptul_politienesc
095  -dreptul_politienesc 095  -dreptul_politienesc
095 -dreptul_politienesc exodumuser
 
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...Cutesi Oana
 
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmprobleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmDavidDarii
 
Organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova
Organizarea administrativ teritorială a Republicii MoldovaOrganizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova
Organizarea administrativ teritorială a Republicii MoldovaFisticanMariana
 
Drept administrativ unitatea ii
Drept administrativ unitatea iiDrept administrativ unitatea ii
Drept administrativ unitatea iibc82gad
 
Drept administrativ unitatea iii
Drept administrativ unitatea iiiDrept administrativ unitatea iii
Drept administrativ unitatea iiibc82gad
 
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreControlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreMarketing Communication Health &Medicine
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieexodumuser
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivbc82gad
 
Drept administrativ suport de curs
Drept administrativ suport de cursDrept administrativ suport de curs
Drept administrativ suport de cursCatalina Pager
 

Similar to 74996097 curs-drept-urban-is-tic (20)

Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.md
Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.mdCopiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.md
Copiute pentru-examen-la-drept-administrativ.conspecte.md
 
controlul administrativ
controlul administrativcontrolul administrativ
controlul administrativ
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional
 
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
 
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdfDrept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
Drept_administrativ_material_suport_pentru_licenta_iunie_2021.pdf
 
Principiul separarii puterilor
Principiul separarii puterilorPrincipiul separarii puterilor
Principiul separarii puterilor
 
Tgd gclement
Tgd gclementTgd gclement
Tgd gclement
 
Drept Administrativ 1.pptx
Drept Administrativ 1.pptxDrept Administrativ 1.pptx
Drept Administrativ 1.pptx
 
095 -dreptul_politienesc
095  -dreptul_politienesc 095  -dreptul_politienesc
095 -dreptul_politienesc
 
Dreptul administrativ
Dreptul administrativDreptul administrativ
Dreptul administrativ
 
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...
Organizarea si funcţionarea statului totalitar român în timpul constituţiei d...
 
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rmprobleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
probleme privind prganizarea si functionarea aparatului de stat in rm
 
Organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova
Organizarea administrativ teritorială a Republicii MoldovaOrganizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova
Organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova
 
Drept administrativ unitatea ii
Drept administrativ unitatea iiDrept administrativ unitatea ii
Drept administrativ unitatea ii
 
Drept administrativ unitatea iii
Drept administrativ unitatea iiiDrept administrativ unitatea iii
Drept administrativ unitatea iii
 
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela HaneloreControlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Controlul exercitat in Administratia Publica Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
 
Drepturi.pptx
Drepturi.pptxDrepturi.pptx
Drepturi.pptx
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea iv
 
Drept administrativ suport de curs
Drept administrativ suport de cursDrept administrativ suport de curs
Drept administrativ suport de curs
 

More from exodumuser

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfexodumuser
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publiceexodumuser
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publiceexodumuser
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publiceexodumuser
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publiceexodumuser
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapexodumuser
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdfexodumuser
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitiiexodumuser
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penalexodumuser
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...exodumuser
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdfexodumuser
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdfexodumuser
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-docexodumuser
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...exodumuser
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueexodumuser
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneexodumuser
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeexodumuser
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...exodumuser
 

More from exodumuser (20)

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
 
93818430
9381843093818430
93818430
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
 
1
11
1
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ue
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
 

74996097 curs-drept-urban-is-tic

  • 1. DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR 22.02.2002 – CURS 1 Norme de drept  obligatorii (acte normative)  neobligatorii (se refera la probleme morale;nu sunt scrise)  indivizi cu moralitate impecabila / discutabila DREPT – concept foarte general . Are doua explicatii : • drept obiectiv  totalitatea normelor (regulilor) obligatorii care reglementeaza, guverneaza raporturile dintre oameni - principii ale dreptului obiectiv : 1. dreptul reglementeaza faptele si activitatea oamenilor 2. dreptul reglementeaza numai manifestarile externe ale oamenilor 3. regulile de drept se aplica numai in caz de conflict (ciocnire de interese) 4. legea actioneaza numai in viitor (sau prezent) si nu in trecut  o lege nu poate fi retroactiva.O lege este o ordine prestabilita.Incepe in momentul in care apare legea 5. legea functioneaza din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial  din acel moment nimeni nu mai poate invoca necunoasterea legii • dreptul subiectiv  posibilitatea sau facultatea unei persoane de a face un anumit lucru,posibilitate care este recunoscuta de lege - dreptul subiectiv este format din sfera de drepturi personale pe care individul le are protejate juridic si la care poate face apel atunci cand doreste (dreptul de proprietate,de autor,de a practica o meserie aleasa)  omul este subiect de drept - Dreptul pozitiv – totalitatea normelor existente la un moment dat intr-o societate 1. Dreptul public  totalitatea reglementarilor care se aplica raporturilor dintre stat si particular a. dreptul constitutional  totalitatea reglementarilor pentru organizarea statului si institutiilor lui si care reglementeaza drepturile si indatoririle cetatenilor b. dreptul administrativ  totalitatea reglementarilor pentru modul de functionare a institutiilor statului (organele administrative) ,al serviciilor publice si modul de functionare a altor grupari de oameni (sindicate,partide,biserici) 2. Dreptul privat  totalitatea regulilor care se aplica raporturilor dintre particulari a. dreptul civil  reglementeaza raporturile dintre oameni in legatura cu viata lor particulara - raporturile dintre oameni si bunurile lor - intre bunurile pe care le poseda oamenii
  • 2. b. dreptul comercial c. dreptul international privat Dreptul urbanistic : -este in formare -se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative din practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente juridice inpun anumite lucruri) - pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari,acte de vointa Gestiunea localitatilor - gestiune  administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru pastrarea bunurilor persoanelor - obiectul gestiunii  ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentru pastrarea bunurilor - gestiunea localitatilor  ansamblul de hotarari si decizii luate pentru administrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate - gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte  de administratia publica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona bunurile Impartirea administrativa a tarii - administrator (administratie)  este persoana angajata de un proprietar pentru a-i ingriji un bun - teritoriu administrativ  teritoriu in care administratorii isi exercita atributiunile - din Constitutie  Art.3 : „teritoriul tarii este organizat sub aspect administrativ in comune,orase,judete ; in conditiile legii unele orase se pot declara municipii.” FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE Forme de asezari umane Existenta legala Statutul adminstrativ al localitatilor Unitati administrativ teritoriale Judete 41 Municipiul Bucuresti (este tratat ca un judet) Municipii resedinta de judet 41 Municipii „banale” 85 Municipii Orase Oras Orase 180 Sate Sate resedinta de comuna Sate Comune
  • 3. - administrativ vorbind,Bucurestiul este tratat ca un judet - limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc prin lege - municipiul Focsani  teritoriu administrativ al municipiului Focsani - statutul administrativ al localitatii – rangul acordat prin lege localitatii - sate  unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre sate este resedinta de comuna - exista comune care au un singur sat  Mogosoaia - in Romania  2700 de comune  2700 de sate resedinta de comuna - 10000 de sate - 300 de sate in teritoriul oraselor  sate apartinatoare - orasele – prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase - comuna Otopeni  a devenit oras prin lege - 55% din populatie traieste in urban - 45% din populatie traieste in rural - Localitate  este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite prin lege.Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si se inscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege. sate (fac parte din teritoriul administrativ al municipiului si nu din municipiu) apartinatoare municipiul Focsani teritoriu administrativ al municipiului Focsani
  • 4. CURS 2 – 1.03.2002 PUTEREA PUBLICA / PUTEREA IN STAT Puterea – organele puterii Puterea publica – puterea statului asupra teritoriului statal . Statul este un concept. Statul – este o persoana juridica ; este o creatie virtuala ; necesita existenta a 3 componente : 1. Bunurile destinate uzului public – in mod curent denumit patrimoniu (patrimoniul inseamna mult mai mult decat bunurile) 2. Sistemul de drepturi (legi) ale persoanelor fizice si juridice 3. Sistemul de obligatii ale persoanelor pe teritoriul respectiv (national) Notiuni : - drepturi - obligatii cuplu Nu exista drepturi fara obligatii precum nu exista obligatii fara drepturi colective. Statul este reprezentat in diferite momente de diferite persoane.Nimeni nu reprezinta statul in mod absolut. Ce fel de stat este Romania ? • Constituia din 1991 – Romania stat unitar  puterea este exercitata dintr- un singur punct :este un stat centralizat (spre deosebire de statele federale)  puterea este concentrata intr-un singur punct Republica - poporul conduce (spre deosebire de monarhie)  prezidentiala – presedintele are puterea cea mai mare (Franta,SUA)  parlamentara – parlamentul are cea mai mare putere (Romania) 1748 Montesque – “Despre spiritul legilor” – imparte puterea statului in 3 parti: legislativa,judecatoreasca,executiva
  • 5. 1787 – constitia americana 1791 – constituia iacobina Romania prin constituie are 3 puteri  legislativa,judecatoreasca,executiva (in ordinea din constitutie) 1. PUTEREA LEGISLATIVA - principiul este acela ca elementele scrise la inceput sunt mai puternice decat cele scrise la sfarsit - se compune din parlament (unica autoritate legiuitoare).Parlamentul are 2 parti : camera deputatilor si senatul cu atributiuni egale. A. Parlamentul elaboreaza legislatia (emite legi) B. Presedentia (in Romania face parte din legislativ).Prin constituie are si atributiuni executive dar preponderente – legislative 2. PUTEREA JUDECATOREASCA - garantarea aplicarii corecte a legilor - se formeaza din :  consiliul superior al magistraturii (promoveaza,stabilesc magistratii : cine nu mai este in stare sa fie magistrat)  instantele judecatoresti (tribunale, judecatorii,curti de apel).Exercita stabilirea dreptatii.Sunt repartizate pe toata suprafata tarii.  curtea suprema de justitie – sentinte definitive cand persoanele aflate in conflict sunt nemultumite de diferitele rezolvari  contenciosul administrativ – i se adreseaza persoana care se considera nedreptatita de hotararile administratiei  curtea constitutionala – tribunalul care stabileste constitutionalitatea legilor  ministerul public (procuratura) – corpul de persoane care reprezinta acuzarea din punctul de vedere al interesului public.Cheama in judecata acuzand pe cineva.Controleaza actiunile politiei. 3. PUTEREA EXECUTIVA - are rolul de a guverna tara pe baza legilor (i se spune si administratie publica – administrator – presoana care ingrijeste averea cuiva) *Membrii acestor puteri sunt desemnati dupa alt sistem: - puterea legislativa  voturi  vointa populatiei - puterea judecatoreasca  numiti unii de parlament ; altii de presedinte.Sunt functie de prima putere (legislativa) - administratia publica  numiti dupa un sistem  presedintele numeste prim-ministrul (care prezinta un program+ministrii)  parlamentul confirma.Este functie a puterii legislative.Administratia publica este angajata de noi pentru ingrijirea bunurilor noastre. - puterea executiva este formata din 3 parti :
  • 6. • administratia publica centrala de specialitate APCS • administratia publica locala APL • curtea de conturi 1. APCS – este formata din primul ministru + ministrii (guvern) - aparatul ministerelor se imparte in 2 trepte : A. aparatul central (oamenii care lucreaza la Bucuresti) B. seviciile publice ale ministerelor descentralizate la nivelul judetelor.Au denumiri diferite in functie de minister (agentii,inspectorate,directii,etc)  constructiile au un sistem de oameni care lucreaza la minister + judet – inspectorat de stat pentru urbanism si amenajarea teritoriului conduse de un inspector sef - in afara ministerelor mai exista si alte moduri de formare a unor persoane  autoritati administrative autonome  persoane formate prin lege care se ocupa de un domeniu restrans (domenii de activitate) Ex :Academia Romana – autoritate administrativa autonoma - Inspectoratul de stat pentru handicapati - Serviciul de informatii externe - Televiziunea Romana - Societatea de radio - Institutia prefectilor  prefectul este persoana numita de guvern ; reprezinta statul intr-un judet si apartine de APCS - atributiuni  coordonarea activitatii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor la nivelul judetelor  verificarea legalitatii actelor emise de APL - APL emite acte / verificate de prefect intr-un interval de timp de 30 de zile de la emiterea actului respectiv.Daca este ilegal  suspenda actul si se adreseaza contenciosului administrativ.Acesta se pronunta  cererea de suspendare poate sa nu mai aiba obiect ; sau actul poate sa fie anulat 2. APL – este formata din consiliile alese la nivelul unitatii administrativ teritoriale (comune,orase,municipii,judete). - atributiuni  organizeaza treburile publice in unitatile administrative  emite acte (de autoritate) pentru teritoriul unde au fost alesi - consiliile judetene sunt conduse de presedinte si vicepresedinti - consiliul local este condus de primar - Bucuresti  consiliu general / primar general  4 subprimari  secoare – primar de sector / 2 viceprimari - verificare posteriori  prefectura 3. Curtea de conturi – institutie subordonata guvernului.Verifica cum sunt cheltuiti banii publici.
  • 7. *dictatura iacobina – dictatura parlamentului *dictatura personala – a presedintelui (socialism) *dictatura executivului – societatile fasciste - toate aceste deviatii  constituirea puterii trebuie aranjata astfel incat sa se controleze una pe alta AUTONOMIA ADMINISTRATIVA - legea de organizare a APL este numita Legea autonomiei administrative - abilitarea autoritatilor APL pentru a lua hotarari proprii asupra problemelor legate de administrarea unitatilor unde sunt alese - preluarea raspunderii pentru actele lor - autonomia se exercitain limita legii ; nu se exclude legea.Autonomia nu este ceva nelimitat. - procesul prin care se ajunge la autonomia administrativa se numeste descentralizarea administrativa. - autoritatile administratiei publice sunt partile din administratia publica pe care legea le investeste cu dreptul de a hotari ceva Ex : la o comuna autoritatile administratiei publice sunt consiliul,primarul si in anumite cazuri unii dintre directorii din administratie - Descentralizarea administrativa  procesul de trecere treptata a unor atributiuni administrative de la nivel central la nivel local - Ce se poate descentraliza si ce nu ?  puterea legislativa nu se poate descentraliza  puterea judecatoreasca nu se poate descentraliza – aplicarea legii trebuie sa fie unitara - nu se poate descentraliza decat o parte a puterii executive (administratia publica) - Conditiile descentralizarii : A. Existenta unui cadru legal pentru descentralizare .Ex: legislatia de autorizare a constructiilor B. Trebuie sa existe un patrimoniu al unei administratiei teritoriale (un numar de bunuri) care sa intre in administrarea consiliilor locale C. Existenta unui buget de venit propriu administratiei locale care sa-l imparta conform legii D. Existenta oamenilor capabili sa exercite autonomia. CURS 3 – 8.03.2002
  • 8. Acte normative  un act normativ este un document oficial care reglementeaza o anumita situatie din viata economica sau sociala. Document oficial  adaptat si elaborat dupa o procdura legala .Un act normativ care nu are o procedura de oficializare nu este valabil. 1. Standard  o regula prin care se stabilesc conditii minime de calitate,performanta,producere a unui produs. Este oficializat prin semnatura unui ministru al domeniului respectiv si este tiparit intr-o colectie standard.Exista standarde pentru tamplarii,materiale de pardoseli. - Institutul national de cercetare in constructii verifica si da standarde romanesti produselor care vin din strainatate - primele 3 acte normative nu sunt considerate acte normative de catre juristi 2. Normativul tehnic  ansamblu de reguli tehnice care stabileste conditia de desfasurare a unui proces tehnologic sau a unei parti.Este emis de organul indrituit,este oficializat si tiparit inttr-o colectie de normative in functie de fiecare minister. Ex: normativul de proiectare pentru protectia la incendii;pentru structura de rezistenta - exista normative si pentru executare ,nu numai pentru proiectare 3. Regulamentul  este un act normativ cu caracter administrativ care este emis pentru aplicarea unei legi,pentru desfasurarea unei activitati,pentru aplicarea unui plan urbanistic.Este emis de ministerul indrituit. Ex: regulament de incinerare a deseurilor menajere emis de ministerul mediului - Regulamentul local de urbanism  este emis de administratia publica.Regulamentul este emis de consiliul care conduce localitatea respectiva.Devine o lege locala.Este o legislatie secundara care actioneaza pe un teritoriu restrans. - Plnul urbanistic trebuie insotit de un regulament deoarece sunt niste desene care pot sa nu fie intelese de omul de rand (sunt crptate).Decriptarea se face prin acest text (regulamentul) care trebuie sa fie inteles de oricine. 4. Hotararea guvernului  act normativ emis de guvern in aplicarea unei legi.Apare in monitorul oficial al Romaniei. - o lege poate avea nevoie de aplicare ,lamuriri. 5. Legea  este un act normativ complex cu forta juridica superioara,cu valoare generala intr-un stat.Se adapteaza dupa o hotarare constitutionala fiind emisa de puterea legislativa.Reglementeaza,dispune,permite,apara,impune plati si taxe,defineste delicte si pedepseste. - forta juridica superioara  nu se face o lege decat pentru un domeniu de importanta - este mult superioara unui regulament - valoare generala  este valabila pe tot teritoriul tarii
  • 9. - procedura constitutionala  oameni din minister,sindicat propun o lege  se discuta in cele 2 camere;daca este cazul este modificata;este elaborata de parlament  se da presedintelui pentru promulgare (are 20 de zile sa se decida daca este de acord)  daca presedintele nu este de acord se intoarce la parlament cu aspectele semnalate de presedinte;se rediscuta aspectele  se reantoarce la presedinte care o da curtii constitutionale care se pronunta si ea in termen limitat. - legile sunt de mai multe feluri  Constitutia art.2 : a. Legile constitutionale  modifica,amendeaza constitutia tarii b. Legile organice  reglementeaza domeniile fundamentale ale vietii sociale: proprietatea,drepturile si indatoririle cetatenilor,organizarea invatamantului, organizarea guvernului - are un mecanism special de adaptare  jumatate +1 din totalul membrilor camerei Ex: legea urbanismului,autorizatia de constructie c. Legile ordinare  fie reglementeaza un domeniu al vietii sociale;fie au o valabilitate mica in timp Ex: legea bugetului Principii respectate de legi • exista o lege care reglementeaza modul cum se face o lege - legea nu este retroactiva.Da efecte din momentul in care a fost publicata - legea afirma si nu neaga.Legile spun ceea ce este voie;ceea ce nu este voie se deduce dupa urma permisivitatilor - legile se ocupa cu relatiile de drept si nu cu elemente tehnice -numai legea stabileste delicte,pedepse,contraventii dispoz. legii Structura de baza a unei legi  exista o lege care este modul de a face o lege Capitole: 1. definitii ale conceptelor folosite (introduse de legea respectiva) 2. dispozitii generale (principii).Se expun principiile legii.Uneori legea este foarte detaliata,complicata  intelegere prin prisma principiilor 3. dispozitii detaliate 4. dispozitii administrative – de aplicare  cine,ce face 5. dispozitii financiare si fiscale - dispozitii financiare  modul in care se plateste punerea in aplicare a legii Ex: legea de autorizare a constructiilor – consiliile locale au o structura tehnica care se ocupa de eliberarea autorizatiilor (primaria plateste) - dispozitii fiscale  reglementeaza cum se impoziteaza drepturile stabilite prin lege Ex: legea autorizarii constructiilor – exista o taxa pentru certificatul de urbanism si una pentru autorizatia de construire 1% - locuinta 0.5% din investitie
  • 10. - se declara o anumita valoare – taxa corelativa cu aceasta.Cand se termina constructia  postcalcul - daca este necesar se plateste suplimentul de taxa cuvenit 6. delictele,contraventiile si sanctiunile 7. dispozitii tranzitorii si finale - dispozitii tranzitorii  referitoare la perioada dintre aparitia legii si inceperea aplicarii ei Ex: legea arhitectului - se aplica de la 1 an de la aparitia ei - dispozitii finale  se refera la modificarile care se fac actelor normative existente la aparitia legii si care contravin dispozitiilor legii (abroga fie in intregime,fie parti) 6. Ordonanta guvernamentala  obisnuite  de urgenta - Sunt acte normative cu valoare de lege care sunt insa tranzitorii si care sunt emise de executiv in domeniile in care este abilitat printr-o lege speciala de abilitare - Au valabilitate pana in momentul cand sunt discutate de parlament care pe baza altei legi o adopta in intregime sau cu amendamente sau o abroga - Ordonanta are urmari (care nu se modifica)  se concentreaza in zona fiscalitatii • ordonanta de urgenta  conform constitutiei : cand nu este timp pentru intrunirea legislativului (dezastre,conflagratii) 7. Decretul  emis de institutia prezidentiala care dispune de cazurile unde intervine constitutia sau legea - initierea unor procese se face prin decretul presedintelui (ex:convoaca parlamentul) - decrete pentru promulgarea legilor 8. Ordonanta prezidentiala  atunci cand puterea judecatoreasca ia o hotarare care trebuie sa devina executiva si se refera la posesia unor bunuri - nu este emisa de presedinte ci de judecatoria sau tribunalul respectiv care are delegarea sa aplice stampila ordonantei (a presedintelui) 9. Codul  maxima complexitate;de competenta exclusiva a organului legiuitor. - principalele prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului - se face o lege de unificare a actelor normative din domeniu - principalele prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului - se face o lege de unificare a actelor normative din domeniu;se fac o serie de precizari,leg. de sistematizare ,cod civil,cod comercial,cod de procedura administrativa.
  • 11. 10. Constitutia  legea de baza a statului - stabileste principalele drepturi,indatoriri ale cetatenilor,modul in care se executa legile,modul de impartire administrativa,modul in care actioneaza principalele forte existente in stat CURS 4 – 15.03.2002 BUNURI,PROPRIETATE,DREPTUL DE PROPRIETATE Bun  un lucru care are o valoare economica si in privinta caruia pot exista Patrimoniu  bunuri care pot crea averea unei persoane (definitia economica)  ansamblul drepturilor si obligatiilor care revin unei persoane dupa urma bunurilor pe care le detine (definitia juridica) - din punct de vedere juridic patrimoniul are 2 aspecte: 1. Activ patrimonial – este format din drepturile persoanei in urma detinerii unor bunuri exprimate baneste (+) 2. Pasiv patrimonial – exprimarea in bani a indatoririlor care decurg in urma detinerii acestor bunuri (-)  suma algebrica 1 + 2  poate fi + sau - (+) (-) - Aceasta intelegere judiciara introduce si notiunea de timp.Suma algebrica se face in fiecare an sau trimestru (se poate castiga sau pierde  expresie contabila a patrimoniului) - Din punct de vedere juridic,patrimoniul este variabil + sau - - patrimoniul in sens juridic este diferit de bunuri (reale).Ptrimoniul este o notiune abstracta care nu se confunda cu bunurile - bunurile sunt de mai multe feluri Criteriul stabilitatii si asezarii bunurilor (dupa lege) - categorii bunuri: 1. Bunuri imobile  acele bunuri cu asezare fixa si stabila.Nu pot fi mutate fara a-si pierde identitatea sau destinatia initiala. 2. Bunuri mobile  pot fi mutate fara sa-si piarda identitatea sau destinatia initiala 1. Bunuri imobile (dupa lege): A. Prin natura lor – sunt acelea care corespund intru totul definitiei 1. - Din Codul civil :
  • 12.  1. Fondul de pamant (terenul).Toata probema bunurilor porneste de la pamant  2. Cladirile  3. Morile  4. Recoltele si fructele neculese  5. Arborii netaiati  6. Statuile fixe  B. Prin destinatie – sunt bunuri mobile pe care legea le fixeaza pe un bun imobil (ca facand parte dintr-un bun imobil) - sunt indispensabile folosirii bunului imobil  1. Obiectele puse de propietar pe un lot de pamant pentru utilizarea lui : garduri,instalatii de irigatii,lucrari de imbunatatire a terenului,alei,platforme (parcari), drumuri  2. Procesul tehnologic implantat in pamantul respectiv  3. Instrumentele de munca sau de cultura :pluguri,semanatori, tractoare, camioane,automobile,vapoare,avioane,vagoane,locomotive (autoturismul este legat de domiciliul proprietarului)  4. Semintele (care urmeaza sa fie plantate in pamantul respectiv)  5. Animalele folosite pentru munca campului  6. Mobilele (efectele mobiliare) – legate de un inventar de un bun imobil  7. Tevile si conductele care servesc pentru aducerea apei sunt imobile si fac parte din propietatea pe care o servesc 2. Bunuri mobile  nu se distrug prin mutare A. Prin natura – corespund intru totul definitiei - “atat cele ce se misca de la sine cat si cele ce sunt miscate de altii”  1. Animale (oile,porcii,caprele,gainile)  2. Mobile,haine,bijuterii,carti B. Prin determinarea (puterea legii) – acele bunuri care fara a avea o valoare intrinseca primesc prin puterea legii o anumita valoare  1. Banii  2. Actiunile (valoarea unei parti din societatea respectiva)  3. Politele PROPRIETATEA  este capacitatea unei persoane de a exercita direct si nemijlocit drepturile sale asupra unui bun.Este un drept subiectiv (al unui subiect  persoana).Genereaza relatia patrimoniala (venituri/cheltuieli) • Drepturi reale  acele drepturi subiective si patrimoniale in temeiul carora o persoana (titular al dreptului) isi exercita atributiunile
  • 13. 1. Dreptul de propietate 2. Dreptul uz 3. Dreptul de uzufruct 4. Dreptul de servitute 5. Dreptul de habitatie 6. Dreptul de superficie 1. Dreptul de propietate  principalul drept real - Constituia art 41  “Dreptul de propietate este garantat;lilitele si continutul acestui drept sunt stabilite prin lege”  Propietatea este publica sau privata - propietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale - propietatea privata apartine persoanelor fizice si juridice - propietatea privata este ocrotita de lege indiferent de propietar,titular - cetatenii straini sau apatrizii nu pot fi propietari ai terenurilor • Expropierea nu se poate face decat pentru cauze de utilitate publica conform legii sau ca pedeapsa pentru pagubele pricinuite cuiva (conform legii) - “Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire” - art 41  Dreptul de propietate obliga la respectarea sarcinilor (protectia mediului,asigurarea bunei vecinatati,sarcinile ce revin propietarului potrivit legii sau obiceiurilor) - Dreptul de propietate este un drept subiectiv,este o entitate,o totalitate - pentru utilizarea lui se poat imparti in 3 atribute ale dreptului de propietate: A. Dreptul de posesie  consta in prerogativa propietarului de a stapani bunul respectiv in interes propiu - Prerogativa  drept pe care legea il ofera in primul rand cuiva B. Dreptul de folosinta  propietarul are puterea de a utiliza un bun in propriul lui interes (“dobandind in propietate fructele si veniturile pe care le obtine de pe urma bunului”) - “fructe”  rezultate (latina) C. Dreptul de dispozitie  prerogativa propietarului sa instraineze bunul sau constituie asupra bunului alte drepturi in favoarea cui doreste.La limita inseamna si distrugerea bunuluii - Dreptul de propietate  primordial in drepturile reale - Bunurile sunt de mai multe feluri  Cel mai important  bunurile imobiliare dintre care cel mai important este pamantul. CURS 5 – 22.03.2002
  • 14. Dreptul de propietate si atributele lui - atribute  parti ale unui drept care se utilizeaza in momentul in care proprietarul urmareste justificarea acestui drept - sunt  drept de posesie  drept de folosinta  drept de dispozitie - dreptul de propietate – utilizare  direct de catre propietar (conform definitiei dreptului de propietate) - dreptul de propietate  capacitatea propietarului de a utiliza direct si nemijlocit un bun si fructele provenite din acel bun Dezmembrarile dreptului de propietate  consta in conferirea catre alte persoana,de catre propietar a dreptului de posesie si folosinta asupra unui bun fara ca propietarul sa piarda dreptul de dispozitie asupra lui - in anumite situatii propietarul poate sa extraga o parte din dreptul sau de propietate si s-o transfere altuia pe un timp limitat - apare in momentul in care propietarul vrea sa fructifice si mai mult bunul sau ,conferind altcuiva o parte din bun - aceste dezmembrari sunt tot drepturi reale ,dar de mai mica importanta decat dreptul de propietate - principalul drept real este dreptul de propietate - cel mai important bun este terenul - dezmembrarile dreptului de propietate : 1. Dreptul de uzufruct 2. Dreptul de uz 3. Dreptul de habitatie 4. Dreptul de superficie 5. Dreptul de servitute 1. Dreptul de uzufruct  confera unei persoane dreptul de posesie si folosinta a unui bun cu obligatia de a pastra substanta bunului si de a-l inapoia nemodificat la sfarsitul contractului Ex: arenda - cel care primeste bunul plateste propietarului o taxa - titularul unui drept (a unei dezmembrari din dreptul de propietate ex: arendas) nu este egal cu titularul dreptului de propietate (propietarul) 2. Dreptul de uz  confera titularului dreptului de uz dreptul de a se folosi de un bun si de a-i folosi roadele (de a-i culege fructele) numai pentru nevoile sale si ale familiei sale Ex: taranul iobag,inchirierea obisnuita 3. Dreptul de habitatie  este dreptul de uz care confera titularului si sotului acestuia utilizarea pe timpul vietii a unei locuinte (nu se transfera copiilor)
  • 15. Ex: dreptul de uz asupra unei locuinte a fostilor presedinti;casele patriarhale ale ortodoxilor sunt conferite preotilor 4. Dreptul de superficie  confera titularului acestui drept (superficiar) toate drepturile asupra constructiilor si plantatiilor aflate pe un teren care apartine altei persoane - suprapunere de 2 drepturi  drept de proprietate asupra terenului  ramane proprietarului  drept de proprietate a constructiilor,a plantatiilor  apartin altei persoane concesiunea asupra terenului - titlul acestui drept este proprietatea asupra constructiilor - cand se stinge acest drept (ex: 50 de ani) expira contractul - contractul trebuie sa precizeze cum se face cand se termina contractul - Dreptul de superficie  utilizat cu precadere de administratia publica 5. Dreptul de servitute  este un drept imobiliar care dezmembreaza o propietate si confera titularului niste drepturi limitate asupra unei proprietati  fie perpetum (fara sfarsit) ,fie limitat in timp - o servitute este o sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil avend alt stapan - sarcina  de origine feudala (dreptul seniorului asupra unei alte persoane=supus) Ex: servitute de trecere - iesirea se face prin terenul A - trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt,se plateste acest drept fond aservit – este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada B STRADA A fond dominant – teren infundat (codul civil) 1 2 - drept imobiliar  dreptul unui imobil (teren) asupra unui alt imobil (teren)
  • 16. - servitutea  de sorginte medievala  dreptul seniorului asupra supusilor (dreptul “primei nopti”) - Revolutia franceza  raportul de servitute intre bunuri,nu intre oameni Dreptul de servitute  orice propietar poate institui in folosul proprietatii sale orice servitute asupra altei proprietati care ii este permisa de lege - trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt - acest drept se plateste - proprietarul fondului aservit A nu poate modifica traiectoria trecerii si pozitia ; el nu are voie voie sa impiedice aceasta trecere Dreptul de dispozitie  dreptul prerogativ al proprietarului de a dispune asupra terenului (de a-l instraina),de a constitui drepturi reale in favoarea cuiva,de a-l consuma sau a-l distruge fara a da socoteala nimanui. IMPARTIREA PROPRIETATII DUPA DUPA NATURA PROPRIETARULUI - Dupa natura proprietarului  proprietate publica  proprietate privata  proprietate mixta  proprietate cooperativa 1. Proprietatea privata  proprietatea care apartine in totalitate unor persoane private - persoane private  fizice si juridice 2. Proprietate publica  este proprietatea care apartine unui grup de persoane constituite intr-o persoana publica Ex: statul,judetele,colectivele cetatenesti din unitatea administrativa de baza (comuna,orasul,municipiul) - Statul  colectivitatea cetatenilor unui stat - Judetul  colectivitatea cetatenilor unui judet Ex: administratiile unor institutii care lucreaza cu patrimoniul public (bunuri ale unei colectivitati)  regii autonome,institutiile publice creatte de administratia publica (societatea de apa) 3. Proprietatea mixta  detinuta in combinatie de persoane publice si persoane private - nu conteaza proportia persoana publica/persoana privata Ex: combinate,fabrici privatizate (stat+persoana privata) 4. Proprietatea cooperativa  compusa prin combinarea intr-o singura proprietate a mai multor proprietati ale unor persoane private
  • 17. - scopul  productia de un anumit fel (agricola sau legata in general de pamant) PROPRIETATEA DUPA MODUL DE DETINERE  modul in care proprietarii isi exercita dreptul de proprietate - 2 tipuri  proprietate individuala  proprietate colectiva 1. Proprietate individuala  apartine in exclusivitate unui singur proprietar 2. Proprietatea colectiva  apartine mai multor persoane 2a. Proprietatea in indiviziune  proprietatile mai multor persoane care detin un bun in comun - iesirea din indiviziune se face prin actiune judecatoreasca care demonstreaza ca bunul nu se distruge prin sectionare si ca de pe urma impartirii proprietatii nu apar alte persoane proprietare altele decat cele aflate la inceput in indiviziune (justitia e garantul proprietatii) - crearea unei proprietati in indiviziune se face tot prin justitie 2b. Coproprietatea fortata  este acel tip de proprietate colectiva in care caracteristicile bunului nu permit sectionarea sa intre proprietari pentru ca se distruge ( Ex: proprietati in imobile colective,proprietati pe actiuni la o societate) - cota parte indiviza  ceea ce detine fiecare proprietar 2c. Conposesorat  proprietatea obtinuta in comun de o colectivitate de locuitori (dintr-un sat) Ex: paduri,islazuri,pasuni - numarul de proprietari este variabil - se numea devalmasie CURS 10 – 26.04.2002 SERVITUTEA DE VEDERE ASUPRA PROPRIETATII VECINE Dupa codul civil  vederea directa  vederea oblica (piezisa) 0.60 m VEDERE OBLICAVEDERE DIRECTA STRADA 1.90 m
  • 18. - Codul civil  golurile care permit vederea asupra proprietatii vecine trebuie sa fie la 1.90 m .Nu se interzice construirea mai aproape ci golurile - daca sunt balcoane distanta se masoara de la linia exterioara a balconului - aceasta servitute a generat in timp construirea in asezare cu calcan (peretele orb la limita propietatii) *practica actuala ilegala  calcan cu goluri de sticla opaca (glassbeton) - se poate practica o fereastra mai aproape de aceasta limita doar cu acordul vecinului (dar se creaza servituti aupra sa) Vedere oblica  legea determina lungimea spaletului.Aceste dispozitii au fost foarte multa vreme ignorate exista blocuri (tronsoane) prost asamblate balcon sau terasa inaltimea gardului este stabilita de lege (minimum 2 m daca nu exista alta dispozitie)  se pot concretiza concluzii de natura constructiva
  • 19. - In momentul in care constructiile devin mai inalte,regula de min 1.90 m devine “defecta” - Acum regulamentele de urbanism prevad dimensiuni adecvate taliei constructiei si zonei respective - Reglementarea ministerului sanatatii  ordin care spune ca intre 2 constructii paralele distanta trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri - De aici provine o practica  intre fatada din spate si linia proprietatii sa fie o distanta de minimum 5 m (este valabila pentru o cladire P+2 => H=10 m) - NON ALTIUS TOLLENDI  nu se tolereaza mai inalt  clase de inaltime care desemneaza inaltimea maxima Clase de inaltime H H/2 H/2 H limita de propietate H max extradosul aticului H max inaltimea se ia de la baza primei grinzi nu de la streasina 5 m 10 m 15 m 30 m 0 5 m  cladire parter cu demisol
  • 20. 2.80 m  min inaltime libera la plafon 10 m  3 niveluri (P+2) *inaltimile pentru urbanism se dau in metri si nu in numar de niveluri (Casa poporului este de P+8) 15 m  5 niveluri 25 m  8 niveluri 30 m  prag foarte important - situatia seismica a Romaniei  dispozitie – constructiile care depasesc 30 m sunt constructii speciale - exista o comisie speciala de avizare a structurii de rezistenta pentru a nu-I periclita pe cei din jur si pei cei din interior SERVITUTEA SCURGERII APEI DE PLOAIE DE PE O PROPIETATE *apa de ploaie care se aduna de pe elementele construite trebuie sa se scurga fie in interiorul propietatii,fie in strada - tot sistemul de acoperire trebuie facut in asa fel incat sa nu curga apa la vecini STRADA balcon – scurgere in interior
  • 21. - in perioada interbelica se interzicea scurgerea directa a apei in strada (jgheaburi,burlane care se scurgeau in canalizare) - daca acoperisul are o panta mai mare de 10 grade trebuie sa aiba un element (grilaj) de oprire a caderii zapezii si gheturilor * Asezarea cladirilor la picatura (zone rurale) 1 m caderea apei pe propietate limita de propietate limita de propietate poate fi asa si spre strada,numai ca zidul este pe interiorul proprietatii limita “picaturii” perete orb catre vecini terenul apartine vecinului gard
  • 22. SERVITUTEA LEGATA DE NOTIUNEA DE TERITORIU INTRAVILAN - asezarea unei parcele in teritoriul intravilan sau extravilan genereaza consecinte importante - notiunea este juridica,fiscala si administrativa Teritoriul intravilan  teritoriul pe care sunt construite toate constructiile necesare existentei unei localitati.Are o legislatie specifica de construire,sistem propriu de impunere a taxelor si reprezinta teritoriul pe care administratia trebuie sa asigure conditii de viata (sa repare strazi,sa asigure curatenia,echipamente edilitare) - PUG  asigura construirea in special in teritoriul intravilan - se percep impozite pentru folosirea cladirilor private si a terenurilor private - impozitele pot fi diferentiate pe diverse categorii - pentru zona rurala A  B - se platesc taxe pentru utilizarea retelelor edilitare (intravilan) • un teritoriu intravilan  folosinta terenurilor si cladirilor este stabilita de primarie pe baza documentatiilor de urbanism aprobate • teritoriul extravilan  inst care se ocupa de productia agricola • partea din parcela care poate fi construita  edificabilul parcelei = suprafata care poate fi construita in conformitate cu regulamentele de urbanism Edificabilul parcelei - alinierea constructiei la parcela A D A  D (descresc impozitele pana la D) municipii si orase H/2 STRADA E Amenajabilul POT 35%  amenajabilul – 65%
  • 23. - inaltimea – clasa de inaltime  H/2 - constructii izolate  departate de vecini dupa regulamente - Edificabilul poate fi forte mare sau mic  POT - %.In interiorul edificabilului se poate construi conform procentului (POT) Amenajabilul parcelei  suprafata care nu este ocupata de cladire si se pot realiza alei,platforme,anexe gospodaresti,racorduri la cirulatiile stradale si lucrarile edilitare,plantatii,terase,bazine SERVITUTEA GENERATA DE ZONE PROTEJATE - Zone protejate : 1. Zone naturale protejate (elemente naturale de valoare) 2. Zone construite protejate (elemente construite de valoare) 1. Zone naturale protejate  monumente ale naturii,peisaje,zone de litoral,zone acvatice,zone impadurite,zone muntoase 2. Zone construite protejate  zone centrale ale localitatiilor,zone arheologice,zonele istorice constituite in jurul uneia sau mai multor monumente istorice. - Apartenenta unui teren la o astfel de zona este o puternica servitute care poate duce pana la interzicerea construirii.Este o mare diminuare a dreptului de proprietate (nu poti planta orice,etc)
  • 24. SERVITUTEA APARTENENTEI TERENULUI LA O ZONA DE EXPROPIERE  UTILITATE PUBLICA - expropierea  dupa o justa si prealabila despagubire.Odata stabilita cauza de utilitate publica nu mai exista intoarcere. Cauze de utilitate publica  aparare de calamitat  folosirea terenurilor pentru scopuri generale (aparare)  retele de comunicatii - Problemele de servitute sunt foarte importante in momentul construirii unui teren SERVITUTILE URBANISTICE - 1938  legea administrativa + 1939  regulament de aplicare.Au fost denumite servitutile urbanistice (“servituti care constrang propietatea construita/cladita sau neconstruita/necladita unor constrangeri referitoare la modul de construire si neconstruire precum si la modul de folosire asa cum sunt prevazute in regulamentele comunale”) - urbanismul a fost transformat in sistematizare - acum,procesul s-a reluat SERVITUTI : 1. Legate de modul de folosinta al terenului  de zonificarea urbanistica 2. Referitoare la tipurile de constructii  dimensiuni,densitati,inaltimi,etc 3. Referitoare la modul de administrare - intravilan/extravilan 4. Legate de zonele protejate 5. Legate de relatia de vecinatate 6. Legate de relatia cu spatiul public (relatia domeniu privat/domeniu public) SERVITUTI LEGATE DE RELATIA DE VECINATATE Care sunt vecinii unui imobil? - relatia de vecinatate este generata de servitutea zidului sau santului comun D A C E
  • 25. - Vecinii parcelei A sunt aceia care au relatii de coproprietate 1. Servitute functionala  pe 2 parcele vecine trebuie sa existe functiuni compatibile 2. Pe parcele vecine se alatura acelasi gen de functiuni (cladire catre cladire) - Sursele de zgomot si nocivitati se grupeaza pe parcele ( ) 3. In 2 cladiri invecinate se alatura aceleasi functiuni 4. Distantele intre cladiri trebuie sa fie in mod egal impartite intre vecini B zone importante accesacces  “fatada la strada;calcane la calcan” se alatura spatiului de “agrement” accesele se grupeaza
  • 26. 5. Vederile de pe o parcela pe alta  elemente care definesc spatiul intern se cantoneaza spre margini 6. Problema vecinatatii cu functiunile publice si semipublice (destinate unei colectivitati  scoala,biserica,spital) - vecinatatea impune ca cladirile sa aiba fatada spre functiunile publice si semipublice - nu este o relatie indiferenta.Prevalent este spatiul public  impune reguli spatiului privat SERVITUTEA SPATIULUI PUBLIC ASUPRA SPATIULUI PRIVAT 1. Dreptul si datoria primariei de a organiza circulatia  de aici deriva multe consecinte 2. Fata vazuta a spatiului public trebuie sa fie organizata de primarie - obligativitatea constructiilor sa aiba fatade spre spatiul public,care sunt uneori reglementate - asezarea constructiilor fata de spatiul public - inaltimile constructiilor - poate merge pana la prevederea materialelor,culorilor,modul de construire al imprejurimilor (inaltime,parti traforate,materiale) - aranjarea constructiilor (compozitie urbana) este prevazuta in planurile de urbanism tinand seama de aceasta prevalenta a spatiului public 3.Primaria isi poate permite exproprierea (largirea strazilor,crearea de culoare,crearea de piete) 4. Primaria stabileste unde sunt accesele din spatiul public in spatiul privat 5.Imposibilitatea destramarii spatiului stradal (nu se incarca cu volume,constructii) - nu se traverseaza strada (peste/sub ea) 6.Deschiderile de usi,ferestre,parti nu se permite pe spatiul public ci pe interiorul terenului 7.Folosirea spatiului public pentru elemente de informare este reglementata de primarie si se impoziteaza (chiar daca piciorul pancardei este pe spatiul privat) 8.Spatiul public este folosit pentru anumite activitati cu incuviintarea primariei (platind eventual taxe) 9.Scurgerea apelor tin de dreptul si de datoria primariei pentru a oferi maximum de confort utilizatorilor 10.Folosinte publice pe terenuri private – portice la parterul cladirilor unde situatia o impune CURS 11 – 17.05.2002 ELEMENTELE TEHNICE ALE PARCELEI
  • 27. - Sunt acele informatii care determina modul de realizare a constructiei cladirilor pe parcela respectiva Constructii  artefacte,tot ceea ce e facut de om Cladiri  adapostesc activitatile umane principale De unde se iau aceste elemente? - se iau din planurile de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate conform legii;se iau din regulamentele locale de urbanism care se elaboreaza pe unitatea administrativa respectiva - apare problema ca urbanismul limiteaza dreptul de proprietate.Urbanismul stabileste locurile unde nu se poate construi *Dreptul de proprietate nu este egal cu dreptul de a construi pe terenul pe care-l detii *Izvoraste din sec 6  regulile lui Iustinian (dreptul bizantin) 1.Ce se poate construi?Ce functiuni din zonificare sunt posibile pe teren si in constructii? - Aceasta problema a functiunilor este complicata.Regulamentul vorbeste de functiunea dominanta si de functiunea asociata.Asocierea intre functiuni dominante si complementare se face dupa compatibilitate.Un regulament serios indica ce nu e permis. Ex: intr-un cartier de locuinte de lux nu sunt permise scoli (produc nocivitati:zgomot,flux mare de parinti si copii),biserici (aduc oameni,produc zgomote legate de anumite momente) 2. Problema a cat se poate construi – densitatea de construire  este fixata pe baza ideii de capacitate de deservire a strazilor,retelei tehnico-edilitare,idii de confort,de compozitie spatiala si pe baza ideii respectarii tesutului urban traditional si a modului de construire traditional Densitatea construirii se controleaza prin 3 indici: a. POT – procentul de ocupare al terenului b. CUT – coeficientul de utilizare al terenului c. Inaltimea maxima a constructiei a. POT  se exprima %.Reprezinta cat se poate intinde constructia pe suprafata terenului POT = suprafata construita/suprafata terenului x 100 [%] Suprafata construita  se masoara perimetrul la inaltimea de 1 m deasupra solului si se calculeaza suprafata.Nu se introduc trepte,socluri, elemente de ingrosare,elemente de racordare cu terenul.Se introduc suprafetele porticelor, golurilor deschise la nivelul parterului legate de constructie,curti engleze (curti adancite necesare iluminarii sau accesului in subsoluri),partile intrate din constructii care au o anumita suprafata.Daca are peste 2 m² nu se introduce in suprafata construita;daca are sub 2 m² atunci se introduce in suprafata construita. POT – arata cat se ocupa din parcela prin construire
  • 28. b. CUT  este raportul dintre suprafata desfasurata (suprafata utila a intregii cladiri) si suprafata terenului CUT = suprafata desfasurata/suprafata terenului [1.0]  se exprima in unitati Pentru foarte multe tari 1.0 este pragul care face diferenta intre construirea normala si foarte intensa. c. Inaltimea maxima a cladirilor  exprimata in metri,este echivalenta in linii mari cu un anumit numar de niveluri (la o constructie obisnuita H nivel = 3 m) Inaltimea maxim admisa 15 m  4,5 niveluri SD = N x SC SD = suprafata desfasurata N = numarul de niveluri SC = suprafata construita - Daca toate nivelurile au acelasi contur  N = numar intreg curte engleza 2 m² 1 2 3 SD = 3 x SC N= 3 N = SD/SC
  • 29. - Numarul de niveluri al unei cladiri reprezinta o corelatie intre SD si SC.Un regulament serios indica inaltimea maxima si nu numarul de niveluri 3. Cum se poate construi? - Ce materiale trebuie utilizate,ce sistem de constructie conform destinatiei terenului si dorinta municipalitatii de a crea in zona anumite conditii. - aspectul constructiilor,durabilitatea constructiilor Ex: intr-un anumit cartier este interzisa construirea unor constructii provizorii - in anumite zone nu este permisa construirea din beton sau din lemn - constructia in terasa/impunere de construire a acoperisurilor in panta cu anumite materiale (Germania  unghiurile acoperisurilor;nu tabla;unde se pot face acoperisuri frante sau nu) - in cartierele istorice incep o serie de restrictii mult mai mari decat in alte cartiere (nu se pot folosi materiale lucioase,pereti cortina).Se impunanumite tipuri de invelitori de anumite materiale,raport plin/gol.Se merge pana la indicarea cum se fac firmele,reclamele,vitrinele. 4. Pana unde se poate construi?Care sunt limitele in raport cu spatiul public,vecini. STRADA se determina edificabilul parcelei se si exprima care este lungimea in care constructia trebuie sa se incadreze pe limita respectiva
  • 30. 5. Ordinea construirii – modul in care se esaloneaza constructia - Primaria isi spune parerea despre modul in care se construieste pe parcela * construiri de drumuri,strazi – primaria spune cu ce parte se incepe - afectarea cat mai mica a spatiului public Ex: construirea unui viaduct  se pot impune conditii grele Pasajul Titulescuu peste calea ferata spre Orhideelor ? (Basarab) 6. Racordarile la retelele publice - modul in care constructia va functiona si se va racorda la aceste retele * daca nu exista apa,canalizarea nu se poate construi * daca este intr-o zona rurala se poate accepta numai dupa aprovizionarea din surse proprii (fantana) si evacuarea in fose septice sau rezervor etans care se goleste cu vidanjorul - trebuie asigurata legatura cu alimentarea de energie electrica,etc.Tot aici intra si incalzirea constructiei - intervine si zona unde se fac racordurile (sa se grupeze la distante convenabile in asa fel incat spatiul public sa fie afectat cat mai putin) 7. Accesele carosabile,pietonale - se indica zona de acces carosabil pe parcela 1 - primaria poate cere (conform regulamentului)ordine de construire (1;2)  pentru o imagine convenabila 2 - primaria poate impune intai construirea peste calea ferata si apoi racordarea
  • 31. Toate aceste indicatii sunt lelemnte tehnice si influenteaza foarte mult modul de construire pe parcela. Reglementarile urbanistice  duc la un anumit mod de utilizare a terenului  cartiere cu o anumita unitate 1  nu exista reglementari  probabil va fi construita in intregime + spatiu public 2  tine seama de Codul Civil (1.90 m) 3  reglementari urbanistice – retrageri  caracterul unui cartier cu locuinte cuplate 4  case izolate 5  construire cu alte specificari Ex: centrul orasului Cluj,Sibiu 6  + POT +obligativitateaaccesului carosabil ; POT 50% STRADA 1.90 1 2 3 4 +POT 6 5 STRADA
  • 32. 7  zona rurala – sa se alipeasca cladirea la o limita.Sa aiba fatada spre vecini Aceste regului sunt in documentatii (planuri urbanistice,regulamente) facute de tehnicieni. Nu devin lege locala pana la aprobarea consiliului. CURS 12 – 24.05.2002 Legea privind autorizarea construirii 950/1991) Legea privind completarea si modificarea legii 50/1991 (2001) PRINCIPII: 1. Executarea constructiilor pe teritoriul tarii indiferent de proprietar se face numai in urma autorizarii construirii.Executarea fara autorizatie se pedepseste. 2. Se enumera categoriile de constructii care se autorizeaza: A. cladiri de orice fel  constructii civile,industriale,agricole sau de orice alta natura B. caile de comunicatii  drumuri,strazi,autostrazi,canale navigabile, porturi,aeroporturi,cai ferate C. retele tehnoedilitare subterane sau supraterane  alimentari cu apa,retele de canalizare,incalzire urbana,gaze naturale,retele electrice,de telefonie,cablu (HBO) D. imprejmuiri si mobilier urban E. amenajari de spatii verzi/parcuri F. amenajari de piete si spatii publice G. monumente,ansambluri istorice,arhitecturale,arheologice,de arta si cultura H. foraje si excavatii pentru studii geotehnice I. exploatari de cariere ,balastiere,sonde de gaz,sonde de petrol J. constructii provizorii pentru santier pentru executia lucrarilor de baza  schela (cea mai simpla) 7 curte gradina ½ H
  • 33. K. tabere de corturi,casute sau rulote L. lucrari cu caracter provizoriu  chioscuri,tonete,firme,reclame,spatii de expunere,panouri de afisaj 3. Stabilirea categoriilor de lucrari care se pot face la aceste constructii - de la A  F inclusiv apar urmatoarele categorii de lucrari: a. construire b. reconstruire c. modificare d. extindere e. reparare  pot fi reparatii capitale (ating si structura) sau reparatii curente - la G : a. reparare b. protejare c. restaurare d. conservare e. alte lucrari - ma exista o lucrare definita de legea 422/2001 – “legea protectiei monumentelor istorice”  sapaturi arheologice - la H – I lucrarile se numesc: a. foraj b. excavatie - J – L se cheama toate lucrarile: a. constructii provizorii - La fiecare tip de constructie pot aparea diverse tipuri de lucrari. - Orice lege are si exceptii - La categoriile de lucrari se autorizeaza dupa inceperea lucrarii acelea care sunt urgente  lucrari (reparatii) de urgenta - se pot executa fara autorizatie de constructie: a. Lucrari de mica anvergura (reparatii de invelitori,terase,imprejmuiri fara schimbarea formei sau a materialului) b. Reparatii si inlocuirea de tamplarii exterioare daca se pastreaza forma si dimensiunile golului c. Repararea si inlocuirea sobelor de incalzit d. Zugraveli,vopsitorii interioare e. Zugraveli,vopsitorii exterioare daca nu se modifica elementele de fatada sau culorile initiale f. Reparatii la instalatii si bransamente,dar fara implicatii asupra structurii *Toate cele de sus se refera la cladiri obisnuite si nu la monumente istorice g. Reparatii la drumuri si strazi atunci cand nu se modifica traseul
  • 34. • categorie de lucrare care este si in acelasi timp categorie de constructie  desfiintarea constructiei (demolare) - trebuie o autorizatie pentru desfiintarea constructiei sau a unei parti - atunci cand se face separat de lucrarile de constructie mai ales atunci trebuie autorizat • Nu se pot desfiinta monumente.Demolarea monumentelor istorice se pedepseste cu inchisoarea. 4. Persoana care elibereaza autorizatii de construire respectiv desfiintare: - administratia publica functie unde este amplasata lucrarea - daca este comuna ,consiliul elibereaza autorizatia daca este vorba de locuinte - daca este vorba de alta functiune autorizatia se elibereaza de consiliul judetului La nivelul comunelor este necesar sa fie angajat un tehnician,iar daca nu este posibil este desemnat unul din membrii consiliului  investitiile care sunt aprobate de guvern (vin din banii publici) - daca sunt mai mari de 50 de miliarde se aproba de guvern - daca exista o investitie care intra in competenta guvernului,autorizatia de constructie este data de la judet (ridica multe probleme tehnice si nu ar avea sansa sa fie realizata in conditii tehnicebune in comuna)  lucrarile pentru monumentele istorice se autorizeaza de consiliul judetului  situatia particulara a municipilui Bucuresti extindere presupune desfiintarea unei parti pentru extindere (problema este implicita,nu cer toti autorizatie) 1 2 3 4 5 6
  • 35. Autorizarea de construire se face de consiliile sectoarelor cu 2 exceptii: 1. lucrarile pentru monumentele istorice – autorizatia se da de consiliul general 2. lucrarile care se executa pe terenuri care cuprind 2 sectoare Ex: un drum,o strada 5. Ce este o autorizare de construire? - este un act de autoritate emis de administratia publica prin care se permite construirea unui element oarecare - act de autoritate  trebuie sa fie eliberat de o autpritate publica si caracteristica sa este ca are urmari civile Autorizatia de construire este aproape ca un contract intre primarie si cel care executa (proprietar). Proiect pentru autorizarea construirii  documentatie tehnica ce cuprinde toate elementele necesare pentru lamurirea asupra constructiei  odata aprobat nu se schimba.Daca solutia se schimba devine contraventie (amenda,demolarea partii neconforme cu autorizatia sau poate sa aiba si urmari penale in cazul provocarii unor prejudicii unor persoane) - Proiectul de autorizare se face in 2 exemplare (stampilate – “spre neschimbare”) - Autorizatia de construire se taxeaza  1% din valoarea estimata a constructiei,urmand ca la terminarea constructiei sa se faca un postcalcul. - Valoare minima  constructia de locuinte : 200 $ m ² - In cazul locuintelor,taxa se reduce cu 50% - Exista constructii scutite de taxe:  lacase de cult  investitiile statului (la cele mai mari) constructie de monumente istorice - Autorizatia de construire are si un termen de valabilitate.Se poate da o prelungire (numai o singura data).Dca se termina si acest termen este nevoie sa se faca o alta autorizatie (alta taxa). - Acelasi sistem functioneaza si in cazul autorizarii desfiintarii unei constructii. - Daca constructia este mare  probleme  necesitatea unui proiect.Parte din proiect este o intelegere cu firme care sa duca deseurile. - Desfiintarea se plateste (este taxabila) si are si ea termen
  • 36. - In alte tari se dau si termene pentru terminarea constructiei (se penalizeaza nerespectarea termenului). CURS 6 – 29.03.2002 Proprietatea publica  proprietatea unui grup de persoane stabilit prin lege,care are voie sa aiba proprietate - compusa din bunuri stapanite in comun de membrii grupului Ansamblul proprietatilor unui grup  domeniu - domeniul este compus din mai multe proprietati (min 2)  domeniul public DOMENIU PUBLIC - Grupuri de persoane care au proprietate publica :  colectivitatea locala – formata din locuitorii dintr-o unitate administrativ- teritoriala  locuitorii judetului – suma colectivitatilor locale din judet  locuitorii tarii – cetatenii romani Domeniul public dupa interesul sau (numarul de persoane care detin domeniul public) - de interes national - de interes judetean - de interes local - Desi este in proprietatea acestui grup de persoane nu poate fi utilizat decat daca este numit un administrator
  • 37. Clasificarea domeniului public dupa numarul de persoane care-l detin  Domeniul public de interes national  este administrat de organele prevazute de lege Domeniul public de interes judetean  administratorul este prefectura judetului --. Este proprietatea in comun a locuitorilor unui judet Domeniul public de interes local  administratorul este primaria (consiliul+primarul+institutia primariei) Caracteristici ale domeniului public :  este indestructibil (nu poate fi distrus)  este imprescriptibil (nu poate fi dat de la unul la altul)  este inalienabil (nu poate fi instrainat) - In conditiile aceste se opereaza cu sistemul de inchiriere sau concesiune Domeniul public este compus din : • Imobile (terenuri construite) care sunt destinate unei utilitati publice (terenurile si constructiile care sunt folosite in interesul public  primaria, scoala,administratia financiara,institutii,ministere) • Caile de comunicatii,strazi,piete (schimbarea categoriei unui drum se poate face prin hotarare de guvern) - drumurile private nu apartin domeniului public;limitele de garare si aprovizionare ale unitatilor comerciale sunt in proprietatea unitatilor respective • Parcurile publice si cimitirele comunale - cimitirele  comunale – functionarea este asigurata de primarie (Bellu)  confesionale - proprietatea bisericii (parohii sau episcopii)  cimitirul mozaic,catolic,armenesc  private - la sate  cimitire ale parohiei - private • Porturi si aeroporturi (civile si militare)  domeniu public de interes national • Terenuri cu destinatie forestiera care apartin statului • Albiile raurilor,paraurilor si fluviilor + cuvetelelacurilor de interes public (ansamblu de elemente constitutive care tin apa) - exista lacuri private  Dragomirna • Platoul continental (fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale) • Tarmurile Marii Negre,inclusiv plajele • Terenurile pentru rezervatiile naturale si parcurile nationale (rezervatia biosferei Delta Dunarii) • Monumentele,ansamblurile,siturile arheologice si istorice (nu toate,doar cele care apartin statului) Ex: Voronetul apartine manastirii Voronet  persoana juridica - cetatile dacice din muntii Orastiei  domeniu public de interes national
  • 38. - exista zone arheologice care apartin statului (cetatea Histria) dar si in cazul unor proprietati private,rezultatul sapaturilor arheologice intra in domeniul public de interes national • Monumentele naturii (dud istoric ce apartine bisericii Batiste) - pesterile,zone producatoare de vegetatie deosebita • Terenurile pentru apararea nationala • Alte folosinte fixate prin lege Alte elemente care nu sunt neaparat terenuri sau cladiri – domeniul public al statului • Bogatiile de orice natura ale subsolului (zacaminte) chiar daca la suprafata exista proprietatea cuiva - proprietatea cuiva merge pana la primul strat de apa freatica • Spatiul aerian • Sistemul de energie electrica,gaze naturale • Sistemul de telefonie,radio,tv • Tunelurile de metrou si infrastructura  ale statului • Fasia de protectie a frontierei de stat • Locuintele de protocol • Terenurile si cladirile din alte tari care apartin statului roman Domeniul public al judetului • drumurile judetene • institutii de utilitate publica (consiliu,prefectura,spital,tribunal,muzeu) • parcurile,pietele,cimitirele • reteaua de canalizare,apa,incalzire • locuinte sociale,terenurile agricole in localitati • muzee Domeniul privat  format din mai multe proprietati apartinand unei persoane private - si persoanele publice (statul,judetul,comuna,orasul) pot sa aiba domeniu privat,pot sa aiba bunuri imobile Ex: primaria poate sa aiba cladiri+terenuri care nu apartin domeniului public - terenurile agricole pot sa fie in domeniul privat al locuitorilor,administrat de primarie URBANISM.AMENAJAREA TERITORIULUI Istoric,termenul de urbanism a fost inventatde inginerul CERDA  studiu de dezvoltare al Barcelonei. Urbanizare  urbanizator (urbanistul)
  • 39. - explica ca “ urbanism” provine din latina vulgara – “urbs” (“urbum”  plugul sacru care tragea conturul unui castru pe care romanii doreau sa-l construiasca) - Cerda spune ca urbanizau terenul. - Cerda – urbanismul  “ansamblul de cunostinte,principii,doctrine si reguli care arata cum trebuie ordonat orice grup de edificii in scopul atingerii obiectivului ansamblului – locuitorii sa traiasca comod,sa-si aduca reciproc servicii pentru bunastarea comunei” - La inceputul sec 20 Jean Henard a preluat termenul - dictionar  urbanismul  este o stiinta,arta si tehnica de organizare spatiala a asezarilor umane. - Cincinat Sfintescu – Urbanistica (Stiinta) are rolul de a stabili primplanuri,raporturile permanente care trebuie sa existe intre aglomerarile omenesti,cladirile pe care le ocupa si terenurile care le influenteaza in mod direct. Amenajarea teritoriului  este actiunea si practica (mai degraba decat stiinta,tehnica sau arta) de a dispune in ordine spatiul unei tari si dintr-o viziune prospectiva oamenii si activitatile lor,echipamentele si mijloacele de comunicatie pe care le pot utiliza si tinand cont de constrangerile naturale,umane,economice,deci strategice. Amenajarea teritoriului  este o disciplina stiintifica si o activitate care stabilesc,realizeaza si urmaresc pentru o perioada definita si pentru un teritoriu delimitat dupa un anumit criteriu : miscarea functiunilor pe zone,miscarea populatiei pe zone,raporturile dintre zonele construite si zonele neconstruite. Urbanismul  este disciplina stiintifica si act. care stabilesc,realizeaza si urmaresc pentru o perioada definita si pentru un teritoriu definit dupa un anumit criteriu:miscarea functiunilor in cladiri si pe terenuri,evolutia constructiilor pe parcele, raportul dintre spatiile construite si spatiile neconstruite pe parcele. CURS 7 – 5.04.2002 Parcela (lot)  este o suprafata de teren cu limite vizibile sau nu pe teren;suprafata de teren care are un proprietar,un numar acadstral,este situata intr- o unitatea administrativ-teritoriala. - parcela este elementul constituiv al proprietati pe intreg teritoriul tarii. - nu intotdeauna limitele parcelei sunt materializate (terenuri agricole) - exista si parcele de apa (Delta Dunarii sau pe anumite lacuri  alte tari cu mult litoral unde si economia este astfel structurata) Proprietarul parcelei  persoana fizica,juridca,grup,etc. Numar cadastral – cadastru  instrument fiscal de evidenta a proprietatilor in scopul impunerii de impozite proprietarilor.
  • 40. La noi in tara cadastrul are o lege 7/1996 care spune ca cadastrul general este un instrument obligatoriu de evidenta tehnica,economica si juridica a terenurilor si bunurilor imobile de pe teritoriul tarii indiferent de proprietarul bunurilor si destinatia bunurilor. Entitatile de baza ale cadastrului general sunt parcela,constructia si proprietarul.Prin aceasta lege fiecare proprietar este obligat sa-si inregistrezeterenul cu o masuratoare prealabila.Terenurile primesc un numar cadastral. Se inregistreaza miscarile,schimbarile (de suprafata,impartire,proprietari).La un moment dat cadastrul este istoricul proprietatii. - Primul cadastru in Europa  Franta – Napoleon  stat centralizat - Carti funciare – austro-ungari (Ardeal) 1984 – lupta contra proprietatii private  calcare in picioare a acestor evidente (cadastrul se ia de la inceput) ONGC – oficiul national de geodezie si cadastru (fac tehnic cadastrul – tin evidenta tehnica) Depozitarea actelor se face la judecatorie (justitia este garantul societatii).In fiecare judet exista o sectie – registrul bunurilor cadastrale – este o parte speciala a tribunalului care tine registrele cadastrale (numai justitia lucreaza cu bunurile). Fiecare parcela are numarul ei cadastral iar ca identificare poate avea si un numar (adresa postala – numai in intravilanul localitatii). O parcela se inscrie pe un teritoriu administrativ. - acelasi proprietar are A si A’ (parcele) in 2 teritorii administrative diferite Ce forte determina limita parcelei? 1  Proprietatea (discriminantul principal este proprietarul) 2  Limita teritoriului administrativ 3  Intravilanul localitatii (mai putin important) EXPUNERE PARCELA A A’ limita administrativacomuna comuna
  • 41. - elementele definitorii pentru parcele determinate in 6 familii: 1. elemente de identitate 2. elemente geometrice 3. elemente urbanistice 4. elemente economice 5. elemente juridice 6. elemente tehnice 1. ELEMENTE DE IDENTITATE ALE PARCELEI a. proprietarul/proprietarii b. vecinii c. numar cadastral (numar de 8 cifre) d. daca este cazul – adresa postala e. teritoriul administrativ in care se inscrie parcela Dosar cadastral  in care exista fisda bunului imobil (plan de situatie al parcelei cu toate dimensiunile,unghiurile,proprietar,vecini) 2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE PARCELEI a. Limitele STRADA domeniu public domeniu privat Ll2 Ll1 l aliniament parcela – limita catre domeniul public La STRADA limita din spate (fund)
  • 42. - exista parcele cu mai multe aliniamente (parcela de colt) - exista parcele care nu au aliniament b. Dimensiunile limitelor – exista un sistem de notatii speciale La = lungimea aliniamentului l = adancimea parcelei (pe o perpendiculara la mijlocul aliniamentului) Ll1 si Ll2 = lungimea limitelor laterale In regulamentele urbanistice se dau dimensiuni minime (ex: dimensiunea minima a aliniamentului va fi de 9 sau 15 m)  pentru a fi parcela construibila c. Unghiul limitelor laterale cu aliniamentul d. Raportul intre laturi 9din punct de vedere al constructibilitatii) mai ales parcele provenite din terenuri agricole cu cat unghiul este mai apropiat de 90° cu ata parcela este mai usor construibila (±15° fata de 90°) La l Parcela nefolosibila l / La = 0.5÷1.0  raport optim
  • 43. e. Suprafata parcelei (construibilitate) - regulamentele de urbanism introduc dimensiuni minime (150-200m²) - exista o legislatie  locuinta (suprafata minima) - familia medie (2.8)  locuire convenabila (fiecare persoana are o camera)  locuinta 3 camere (70m²)  7 x 10 m (cladire parter) Suprafat minima este un standard al nivelului si evolutiei sociale. 3. ELEMENTE URBANISTICE - caracteristicile parcelei care sunt legate de amplasarea parcelei intr-un teritoriu. Enumerare dupa puterea de condit. arhitecturala: A. Amplasare in localitate/cartier 13 7 10 7 P scara P+1  parcela cu dimensiuni corespunzatoare
  • 44. - regulamentele urbanistice subliniaza modul diferit de constructie in centrul orasului (regim inchis de inaltime mai mare);marginea orasului (constructii pavilionare pe laturi sau alipite pe o parte) - in cartier  strada importanta sau fundatura (parcela de colt,parcela de camp) B. Accesele dinspre strada ale parcelei (acces pietonal) - in unele parti este limitat DESEN 45 * fixarea accesului influenteaza foarte mult solutia de arhitectura DESEN 45 Legea prevede ca odata stabilit un coridor de trecere nu se mai schimba C. Zona seismica;vanturi;temperaturi - Romania  seismicitate puternica (o foarte mica parte de terenuri nu este afectata de seism)  in functie de acceleratia seismica  norme de alcatuire a cladirii Modul de construire,impartiri interioare,materiale folosite  influentate de seismicitate Vantul  important pentru modul de alcatuire al cladirii.Anumite parti ale constructiei expuse la vanturi puternice determina  nepracticarea golurilor,dublarea peretilor. Vanturi puternice – de-a lungul apelor,pe inaltimi,campuri deschise. Cladirile izolate au mult spatiu dinspre zona de vant puternic  sunt foarte afectate - traiectoria se modifica dupa strazi Temperaturile – Romania  regim de temperatura cu diferente de 70° intre temperaturi extreme;lungi perioade de inzapezire;exista zone unde inghetul este prezent mai mult de un an (Suceava,Bucovina)  pamantul este inghetat N E N-E  se descompune in 2 componente mai accentut
  • 45. - exista foarte multe momente de trecere prin 0 ° (contractare/dilatare).Toate materialele au miscare (caderea placilor, placajelor de piatra).Gelivitatea materialelor le face foarte vulnerabile la tot ce se intampla in tara noastra. - caldura este alt factor distructiv cand nu este controlata - dispunerea cladirilor dupa axa termica  cladiri taranesti (evita nordul) CURS 8 – 12.04.2002 V2 N prinde mai mult soarein aceasta varianta decat in V2 constructie V2 N parcela are orientarea catre toate punctele cardinale
  • 46. DREPT URBANISTIC - elementele urbanistice  pozitia parcelei in teritoriu care conduce la anumit mod de organizare functionala (influenteaza programul cat si modul de organizare) D. Relieful terenului influenteaza covarsitor constructia - la o panta mai mare de 10% constructia devine o problema complicata Constructiile taranesti (deal,munte)  nivelul inferior (bucatarie) – nivelul superior (de locuit) - In sistemul tehnic bazat pe constructii tip,se sapa si se rezolva cladirea ca si cum ar fi fost pe teren plat  investitii suplimentare (ziduri de sprijin ale terenului) - aceasta tehnica brutalizeaza peisajul - in Elvetia sunt foarte frecvente constructiile in panta : O construire pe teren in panta presupune o restrangere;o inaltare pe verticala +3
  • 47. E. Calitatile terenului de fundare influenteaza covarsitor modul de construire.Un teren prost de fundare impune o restrangere a constructiei - 1/3 din terenul Romaniei  proaste de fundare – macroporice (se umfla,se desumfla) - 1/3 teren bun - 1/3 teren foarte prost  masuri foarte complicate  se impun rezolvari;constructii diferite - tari cu teren foarte stancos  Scandinavia,o parte a Angliei,Frantei (substratul de pamant este stanca – constructiile stau pe stanca;la Stockholm – tunel de metrou sapat doar in stanca) 4. ELEMENTELE ECONOMICE ALE PARCELEI  trasaturi caracteristice fiecarie parcele,mentionate in actul eliberat de primarie – certificatul de urbanism :  elemente economice  elemente tehnice  elemente juridice A. Elemente economice : I. Folosinta parcelei (terenului)  modul in care este folosit,utilizat imobilul la momentul constatarii.Pornind de la constatare orice schimbare trebuie aprobata de primarie. - Folosinta determina impozitare (diferita in functie de utilizare).Dupa schimbarea folosintei administratia financiara schimba impozitarea. II. Destinatia parcelei,imobilului  modul de utilizare a parcelei stabilite de planurile urbanistice si de amenajarea teritoriului.Ca urmare,tot ce se construieste trebuie sa tina seama de destinatia viitoare. - Folosinta si destinatia sunt trecute in certificatul de urbanism. III. Impozitul asupra terenului  stabilit in functie de folosinta,contribuie covarsitor la pretul terenului.Nu este trecut in certificatulde urbanism,se poate calcula profitul terenului.Exista sisteme diferite de impozitare a terenului intravilan si a teritoriului extravilan 9impozit agricol si impozit pe teren – mai mare) A D T.I T.A A,B,C,D
  • 48. A,B,C,D  zone cu impozite diferite A  zona cu impozitul cel mai mare B  zona cu impozitul cel mai mic - Impartirea este valabila pentru municipii si orase.Pentru sate este o impartire in 2 categorii: A si B.Administratia publica locala stabileste in limita legii (acorda un minim,maxim). IV. Pretul terenului  nu e trecut in certificatul de urbanism.Este principalul element economic al terenului.Se formeaza pe baza a ce poate face terenul si pe impozit.Mai exista si alti factori: - centralitatea terenului - vecinatatea unui drum important - localitatea de care apartine - Pretul terenului este foarte diferit.Teren agricol – max 1 euro/m ²;teren intravilan – 10 euro/m ² - localitati mici;Bucuresti – cateva sute de $/m ²(functie de calitatea zonei).Acest pret conduce la dterminarea modului de construire : pret mare,constructie densa  rentabilitate ; pret mic,constructie de volum si densitate mai mica. 5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PARCELEI I. Proprietarul (proprietarii) parcelei  inscris la biroul de carte funciara.Cand se schimba proprietarul se face schimbarea si in cartea funciara. - Statul  administrator numit pentru teren II. Limitele terenului  cine sunt vecinii terenului.Este foarte important – mentionat in toate actele. III. Locatia unor drepturi de proprietate  s-au facut dezmambrari ale dreptului de proprietate.Apar noiactori – locatorul (proprietar al unui imobil care cedeaza in contract anumite drepturi de proprietate) – locatar (preia un drept de proprietate). * locatari ai unui bloc – inchiriau de la stat apartamente.Acum in mare majoritate sunt proprietari  asociatie de proprietari si nu de locatari.
  • 49. IV. Creantele asupra unui imobil  datorii pe care proprietarul le are si se rasfrang asupra imobilului: - ipoteca  imprumut la o banca in care gajul il reprezinta un imobil.Un imobil care a fost ipotecat este apasat de sarcina platii unui imprumut.Scade pretul terenului (fata de faptul – liber de sarcini). - cumpararea in rate  ca urmare, valoarea unui imobil cumparat in rate tine seama de ratele ramase de platit+dobanda. - datorii neachitate  impozit neplatit (de mai multi ani) V. Drepturile de preemptiune  dreptul cuiva de a cumpara primul in cazul vanzarii imobilului.Acest drept este stabilit prin lege care stabileste si ordinea preemptilor.Este un drept feudal.In cazul terenurilor agricole – legea restituirii terenurilor : daca un teren astfel dobandit se vinde primii anuntati  1.membrii familiilor;2.vecinii;3.statul ; dupa aceea orice cumparator,daca ceilalti si-au exprimat dezinteresul. - In alte tari – intravilan – drept de preemptiune are primaria. - iddea de a se mari proprietatea nu de a se faramita VI. Servituti  sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil care are un alt stapan. 2 feluri de servituti: 1. naturale 2. antropice (create de om) 1. Determinate de factori naturali exteriori imobilului Ex: • terenuri inundate  nu trebuie sa fie construit.Terenurile inundabile nu sunt construibile • terenuri alunecatoare (dealurile,coastele care pronesc din loc)  proprietatea poate fi diminuata sau distrusa complet • cursul unei ape  scurgerea apei este un proces fizic activ roade malul concav creste malul convex RIU (apa)
  • 50. Construirea unui dig conduce efectul la urmatorul caz.??? - S-au practicat diguri de aparare a terenurilor agricole (de-a lungul Dunarii)  inundarea terenurilor din albia majora  amenintarea localitatilor Variatia apei avea un efect foarte bun (pestii isi depuneau icrele) • Zacamintele din subsol  bogatiile din subsol apartin statului.Ce se face pe suprafata terenului nu trebuie sa impiteze exploatarea subsolului  interdictie de construire;plantarea anumitor specii;folosinta. - Servitutea se plateste (in Romania a inceput sa se plateasca pentru petrol) • Scurgerea apelor de pe alte terenuri Cel care aare un teren in aval trebuie sa permita scurgerea apei din amonte,fara a o impiedica (B,C nu au voie sa impiedicescurgerea apei,au voie sa o redirectioneze,dar nu sa o intoarca spre terenul vecin). A B NU! C blocuri rau
  • 51. Cazul de la Piatra Neamt  blocurile se inunda CURS 9 – 19.04.2002 VI. Servituti  sarcina asupra terenurilor,imobilelor,nu asupra proprietarului. El trebuie sa tina seama de ele. DREPTUL DE SERVITUTE  orice proprietar are drept sa instituie in folosul proprietatii sale orice servitute permisa de lege. 2. Servituti create de om pot fi : - create prin puterea legii - create prin conventie (in ecartul pe care-l da o lege) • Servitutea de trecere pe un teren fond aservit – este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada B STRADA A fond dominant – teren infundat (codul civil)
  • 52. Terenul care nu are iesire la strada poate cere trecere la strada printr-un teren invecinat ,astfel incat trecerea sa fie pe traseul cel mai scurt,platind proprietarului trecerea. Legea spune ca odata ce B a obtinut aceasta trecere,A nu are voie sa impiedice cu nimic aceasta trecere (sa nu planteze nimic,etc).  A este aservit lui B - Legea spune ca traiectoria nu poate fi schimbata decat cu dorinta amandoura (A,B). - Acest drept de trecere se refera si la conducte,racorduri nu numai la autovehicule si oameni. • Accesul la apa  curgatoare,lac sau chiar mare;fie la o fantana - apa curgatoare - proprietate aflata la malul marii Marea  este un ecosistem (apa+zona de tangenta a apei cu pamantul) Proprietarul trebuie sa mentina neutilizat si vizitabil o portiune de mal. Nu trebuie construit,iar malul trebuie intretinut (erodare de catre ape)
  • 53. Legea de protectie a litoralului  legea defineste linia tarrmului (problema de ecologie – evaluare si stabilire a ei) Unde exista flux si reflux  zona - legea mai stabileste si zona de plaja care apartine domeniului public al statului D = distanta fata de linia plajei - tarmul marii = demarcatie intre zona umeda/zona uscata - Taluzul are nevoie de circulatie,pentru a fi intretinut. - O proprietate nu trebuie sa ajunga la apa;exceptie fac proprietatile militare • Acces la o fantana  in special unde apa este greu de gasit O fantana se face unde filonul este mai usor de gasit.Este posibil ca 10 proprietati sa colaboreze pentru realizarea unei fantani. Aceste lucruri rezulta din traditie,apoi au fost legiferate. Apa marii Zona plaja D D Zona de protectie O proprietate poate incepe dupa D Marea
  • 54. • Exploatarile subterane  exploatarea se face prin diferite metode  servituti pentru proprietatea terenurilor de la suprafata. - Se poate interzice construirea (cand sunt cariere inchise sau deschise,etc) - Exploatarea petrolului  sonde  puncte de lucru repartizate in teritoriu;se ajunge la ele pe drumuri (alimentare cu energie electrica)  petrolul se intoarce (extras) tot pe acest drum prin conducte. - Exista un foarte mare risc : explozii,poluare. • Instalatii de transport ale energiei sau fluide  sistem de linii de inalta tensiune.Au zona de servitute de-a lungul liniei.Se stabileste la o inaltime egala cu stalpii (1.5 m) la dreapta si la stanga.Nu se pot planta arbori. - fluidele (apa,petrol,gaze,etc) au zona de protectie de-a lungul conductei,sa nu se provoace accidente.Sunt zone menajate. • Servitutea zidului sau santului comun C D E B A F Limita de proprietate Domeniu public Banda de teren de coproprietate de-a lungul limitei parcelei.Latimea este este detreminata de latimea elementelor ce despart aceste proprietati.
  • 55. Este adresata modului de delimitare a oricarei parcele. - Lege  zidul sau santul comun ce desparte cele 2 proprietati este proprietate comuna a celor 2 vecini.Ei nu pot sa iasa din aceasta coproprietate fortata. * zid  gard  sant  latimea variaza dupa elementul constitutiv ce materializeaza separarea. - Porprietatea terenului A are in proprietate 2 tipuri de terenuri (proprietate exclusiva,marginita de o banda in coproprietate cu vecinii). - Exceptia este catre strada.Cu domeniul public nu este coproprietate. 2a = latimea benzii de coproprietate - Daca vecinii nu se inteleg,pot face element despartitor numai pe proprietatea lui a a Linia mediatoare (limita de proprietate) Zid de caramida 2a A F Nu mai este coproprietate,este numai proprietatea A
  • 56. Vecinii “sunt condamnati” la coproprietate  sunt obligati sa se inteleaga. - Lege : dreptul de proprietate conduce la respectarea bunei vecinatati. - In cazul in care elementul despartitor este un gard : SANT : Limita de proprietate (gard) Bulumacii sau stalpii se pun alternativ Limita de proprietate (gard) Bulumacii sau stalpii numai pe partea celui care l-a construit
  • 57. Coproprietate  pamantul se aseaza pe ambele parti Tot ce se face catre domeniul public se face pe terenul proprietarului. URMARILE SERVITUTII ZIDULUI SAU SANTULUI COMUN - zidul sau santul comun nu pot fi gaurite,reparate,daramate fara acordul coproprietarilor. - nu se poate sprijini o constructie pe zidul comun fara acordul celor 2 coproprietari (declaratie autentificata la notar) a a 2a Cand vecinii nu se inteleg
  • 58. - inaltimea ingradirii intre 2 vecini se stabileste prin regulamente,dar nu poate fi mai mica de 2 m  libertatea primariei de a impune inaltimea si modul de alcaturie al despartirii de domeniul public. (in alte parti  delimitare gard viu 70 cm) - cat de inalta este o proprietate ?Legea nu defineste asta. - partea ce depaseste limita de proprietate (a unui arbore) apartine vecinului care poate face ce doreste cu el - langa zidul sau santul comun nu se pot face constructii care pot periclita acele element comun sau proprietatea vecinului Ex: depozit elemente combustibile,grajduri,closete cu hasna min 2m 50 cm arbust arbore Limita – arbori  coproprietate a celor 2 vecini
  • 59. Imperiul Bizantin – Justinian  Bazilicalele (regulile vin dintr-o istorie de milenii) * In tara noastra au fost aplicate legi diferite:  Transilvania,Banat – urmari ale codului civil austriac  Basarabia – functioneaza codul rusesc  Dobrogea – cand romanii au reocupat aceasta parte – exista sistemul otoman (turcesc)  sisteme anterioare unirii Romaniei Sistemul austriac Exista un zid comun intre 2 cladiri planseu min 5 cm Trebuie sa ramana 10 cm intre “gauri”