Uploaded byOvidiu Slimac
Povestea lui pazvante chiorul
Pazvante Chioru a fost un rebel român din secolul 19 care s-a revoltat împotriva autorității otomane, creând un 'stat' independent cu capitala la Vidin. Inițial mercenar, el a avansat în rang, a jefuit Balcanii și a provocat distrugeri masive, generând sentimentul antiotoman printre români. Destinul său a culminat cu moartea sa misterioasă, lăsând în urmă o legendă care persistă în cultura românească.
More Related Content
Similar to Povestea lui pazvante chiorul
Povestea lui pazvante chiorul
- 1.
- 2. „Povestea lui PazvanteChioru” Acum mai bine de 200 de ani isprăvile unui rebel zguduiau provinciile balcanice ale Imperiului Otoman. Ecouri ale acelor vremuri s-au păstrat până în zilele noastre sub forma unei expresii care ne trimite cu gândul la o perioadă istorică îndepărtată i anacronică. Pu in se cunoa te în prezent despreș ț ș personajul istoric Pazvante. Via a i isprăvile sale au fost însă strâns legate deț ș suferin ele românilor de pe malurile Dunării, iar sfâr itul său a fost pe măsuraț ș vie ii sale…ț
- 3. Via a iisprăvile celui care a dat limbiiț ș române una dintre cele mai vechi expresii, des uzitată i în prezent, sunt atipice pentruș majoritatea celor care au servit de genera iiț întregi interesele Înaltei Por i. De fapt,ț îndrăzneala de neconceput pentru un supus al sultanului din acele timpuri l-a dus pe pa ăș Pazvante direct în căr ile de istorie turce ti, elț ș rămânând până astăzi singurul pa ă care aș îndrăznit să se revolte contra autorită iiț supreme de la Stambul i să creeze un adevăratș "stat" independent, cu capitala la Vidin, rela iiț diplomatice private i moneda proprie. Pentruș istoricii pasiona i, Pazvante este i astăzi oț ș personalitate greu de etichetat. Diplomat, egocentrist, maniac, fanatic, lingu itor, sadic,ș prieten fidel, nostalgic, învă at, vizionar,ț haimana, arivist, complexat, depresiv, ambi ios, misogin, răzbunător, el întruchipeazăț perfect figura dusă până la extrem al unui slujba de rangul doi din Balcanii începutuluiș de secol 19.
- 4. Băiatul din Balcani.Undeva prin iarna anului 1758, se nă tea într-un sătuc dinș vilayetul Bosniei, un copil a cărui faima de mai târziu va străluci pu in dar intens înț noianul de intrigi i taifasuri care zugrăve te perfect imaginea unui Imperiu Otoman aș ș cărui stea începea să apună. Orfan de tată de la o vârstă fragedă, micu ul Osman, duceț în spate o zestre genetică diversă i un caracter pestri i maleabil cum numai Balcaniiș ț ș puteau da na tere în acele vremuriș . Există o sursă conform cărora Osman era fiul unei familii de români din Valea Timocului, trecu i la Islam din simplul motiv căț astfel erau scuti i de taxele comerciale percepute de turci cetă enilor non-ț ț musulmani din provinciile stăpânite de ei. Nu exista, însă, mai multe izvoare care să confirme ipoteza originii române ti. Astfel, se pare că bunicul său făcuse parte dinș gărzile de akingii bosniaci ale ora ului Sofia. De aici rezultă, de fapt, al doilea nume alș tânărului Osman, Pazvantoglu, o deriva ie a poreclei Pasban-Oglu, adică fiulț gardianului. Bunicul său era născut în Bosnia din tată turc i mama croată. Mama saș avea rădăcini amestecate, rudele după bunica fiind formate din albanezi, evrei, sârbi, bulgari i turci. Tipic balcanic!ș
- 5. După moartea timpuriea tatălui, Osman ajunge în grija bunicului său. Alături de acesta deprinde arta armelor, î i însu e te primele no iuni de politicăș ș ș ț i se apucă de cămătărie. Cum pentru oriceș credincios musulman, cămătăria este o îndeletnicire strict interzisă de perceptele religioase, Osman se află pentru prima dată în via ă în fa a pericolului de a sfâr i în treang.ț ț ș ș Prins de autorită ile turce, are de ales întreț spânzurătoare i exil. În urma interven iilorș ț bunicului i datorită mitei avansate de acestaș judecătorilor, Osman scapă de la moarte i fugeș într-o noapte din închisoarea din Sofia unde, spre norocul său, o parte dintre gardieni erau vechi cuno tin e ale bunicului. Câteva zile mai târziu,ș ț Osman Pazvantoglu străbate pe furi , într-o barcă,ș apele Dunării i ajunge în ara Românească. Aici,ș ț după multe peripe ii, datorate caracterului săuț bătăios i a câtorva scandaluri datorate escrocăriiș unor boieri, Pazvantoglu ajunge să frecventeze cercul de apropia i ai domnitorului muntean deț origine fanariotă, Nicolae Mavrogheni.
- 6. Politichie, mecherie, tâlhărie…șAflat în element propriu printre demnitarii fanario i care parazitau ara Românească, Pazvantoglu este brusc înflăcărat deț Ț ideea de a ajunge ef al gărzilor domnitorului. Pentru început se angajează în pazaș palatului domnesc din Bucure ti, oferindu- i serviciile ca simplu mercenar. Ajutatș ș de insisten a i ambi ia nativă, dublate de numeroase pungi de galbeni,ț ș ț Pazvantoglu avansează, ajungând în doar doi ani ef al gărzilor personale deș arnău i ale domnitorului Mavrogheniț . Fire sensibilă, simte o stranie atrac ieț pentru poezie, astfel ajunge să îl cunoască i să se împrietenească cuș renumitul poet revolu ionar grec de origine aromână, Rigas Feraios.ț Atras de frumuse ea domnitelor românce de la curte, Pazvante, după cum l-au denumitț românii, este respins de o a a numita jupani a Anica. Pazvante cade într-o depresieș ț care l-a inut la pat timp de două luni. Ridicându-se plin de răzbunare, dezvolta oț ură bolnavă împotriva femeilor, ură care va fi concretizată mai târziu, în timpul raidurilor de jaf efectuate în Valahia, când personal îndeamnă hoardele de pazvangii să siluiască orice femeie româncă întâlnită în cale, indiferent de vârstă sau rang social.
- 7. Pofta de gloriei mărire a lui Pazvante nu mai putea fi inută în frâu astfelș ț încât, în scurt timp, ajunge să comploteze cu boierii fanario i, mazilirea luiț Mavrogheni. Acesta află i, turbat de furie, ordonă decapitarea lui Pazvanteș pe o platformă construită undeva în apropiere de Strada Lipscani. Nesăbuitul aventurier bosniac este salvat de la moarte, în ultima instan ă, de cătreț interven ia lui Rigas Feraios, interven ie dublată de o sumă considerabilă deț ț bani plătită în prealabil de acesta domnitorului Mavrogheni. Pazvante trece înapoi Dunărea i organizează o bandă de turci i albanezi cu careș ș începe să jefuiască sistematic Balcanii în lung i în lat. Reu e te astfelș ș ș să strângă o sumă considerabilă de bani pe care o va trimite direct sultanului Selim, împreună cu asigurarea că dacă va fi pus aga, va dubla pe che ul trimis Înaltei Por i.ș ș ț Sultanul acceptă momeala, iar Pazvante devine aga. Nemul umit, dore te să ajungă pasa în cel mai scurt timp. Cumț ș politica de la Stambul era indiferenta la insistentele lui, el strânge o armată de mercenari adu i din toate col urile Europei i se răscoala împotrivaș ț ș stăpânirii turce ti a sultanului Selim al treilea.ș
- 8. Pazvante nu maipoate fi oprit. În nebunia sa creează un stat independent cu capitala la Vidin i se autoproclamă pasa.ș Fascinat de puterile occidentale, dezvoltă rela ii diplomatice cuț toate ările din jur, ajungândț chiar să- i deschidă un consulatș în Republica Franceză! În anul 1798, Pazvante stăpânea deja un teritoriu mărginit de Dunăre, Mun ii Balcani, cetateaț Belgradului i ora ul Varna.ș ș Dus de val, nu se lasă până nu ajunge să bată monedă proprie care pe o parte îl înfă i a, iar peț ș cealaltă avea gravată pu căriaș din Sofia. CRAIOVA pe vremea lui Pazvante Chioru (1790-1809)
- 9. Jaf i durereîn Valahiaș . Sultanul nu putea lăsa nepedepsită îndrăzneala nebună a lui Pazvante astfel încât, în anul 1798, trimite o expedi ie militară de pedepsire compusă dinț 100.000 de oameni condusă de aga Husein Kukuc. În mod bizar, armata lui Kucuk nu reu e te săș ș cucerească Vidinul i, implicit, să-l capturezeș pe Pazvante. Pus în fa a acestei situa ii, agaț ț Kucuk dă vina pe domnitorul fanariot din ara Românească, Constantin Hangerli, peȚ care îl acuză că nu i-a aprovizionat suficient armata. Hangerli trebuie să plătească oalele sparte. În consecin ă, sultanul emite un firmanț de mazilire i execu ie a domnitoruluiș ț fanariot, act dus la îndeplinire de aga Kucuk la data de 18 februarie 1799. În vara aceluia iș an, sultanul decide să-l ierte pe Pazvante i seș hotără te să-l numească, în sfâr it, pasa deș ș Vidin, impresionat de ambi ia de neoprit aț băiatului din Balcani.
- 10. Stăpânit de osete nestinsă de bani i bunuri, Pazvante întreprinde unele dintreș cele mai crunte expedi ii de jaf i distrugere din întreaga istorie a ăriiț ș Ț Române ti.ș Bolnav de ură, nu se mul ume te cu jefuirea satelor iț ș ș târgurilor, ci ordonă incendierea acestora. Astfel de fapte, alături de siluirea femeilor i uciderea bărba ilor, duc la întărirea sentimentuluiș ț antiotoman printre români precum i la constituirea primelor cete deș haiduci, organizate pe sistem militar, din ara Românească.Ț IÎ anul 1800 trupele sale, denumite pazvangii, jefuiesc i incendiază Craiova, dintre celeș circa 7000 de case de la aceea vreme doar 300 fiind salvate de incendiu. Această situa ie a dus la un fapt straniu: depă it total de realitate, domnitorulț ș fanariot Alexandru Moruzi î i cere singur auto mazilirea! În ianuarie 1802,ș Bucure tii sunt teroriza i la aflarea ve tii că Pazvante i-a trimis trupele spreș ț ș ș capitală. Domnitorul Mihail Su u fuge i ordonă garnizoanei de arnău iț ș ț albanezi să apere ora ul. Ace tia se ceartă între ei, fiecare aga albanez dorindș ș să de ină comanda. Bucure tiul cade în anarhie, fiind stăpânit de bandele deț ș pazvangii care fraternizează cu vagabonzii i cer etorii locali. Aceastăș ș situa ie dramatică ia sfâr it odată cu interven ia brutală a trupelor turce tiț ș ț ș care restabilesc ordinea.
- 11. Mort de mânaJianului? Distrugerile aduse de Pazvante nu au rămas fără replică. Într-un episod remarcabil, i din nefericire prea pu in cunoscut al Istorieiș ț Românilor, trupele de haiduci olteni conduse de Iancu Jianu reu esc să dea oș replică pe măsură atacurilor pazvangiilor. Astfel, celebrul haiduc i erouș na ional, Iancu Jianu, organizează o serie de incursiuni de urmărire iț ș pedepsire dincolo de Dunăre. Într-una din încle tări ajunge să se lupte personalș cu iataganele cu Pazvante. Cuprins de setea răzbunării, Jianu-i scoate un ochi cu iataganul temutului Pazvante, de unde acesta se alege cu porecla de Pazvante Chiorul. Grav rănit de Jianu, el este salvat în ultima instan ă de garda sa personală.ț Supărarea peste măsură a Jianului este re inută în unele balade, celebre atât înț România cât i în Serbia i Bulgaria. Conform versurilor, Jianu ar fi strigat :ș ș "Cu mâna asta i-am scos un ochi, tot cu mâna asta te omor, câine de păgân!"ț . Marele nostru haiduc nu se opre te, i alături de cetele de panduri olteni continuăș ș să treacă Dunărea. În anul 1809, haiducii lui Iancu incendiază Vidinul i Plevna,ș ucigând orice turc întâlnit în cale, în replică la ac iunile lui Pazvante care atacaseț Craiova i incendiase satele din Oltenia. Trupele de panduri distrug din temelieș raiaua turcească de la Turnu Măgurele care devenise bază favorită de incursiuni a lui Pazvante. Iancu Jianu în persoană aprinde fitilul care va arunca în aer moscheea din Turnu Măgurele. În urma acestor lovituri, turcii nu vor mai încerca niciodată construirea vreunui edificiu musulman în Valahia.
- 12. Sfâr itul luiPazvante este neclar, existând douăș surse care precizează acest moment. Într-una dintre variante, Pazvante moare la data de 27 ianuarie 1807, otrăvit de către medicul evreu al ora ului Vidin, din ordinul sultanului, variantăș pu in probabilă datorită faptului că Pazvante eraț o sursă importantă de stoarcere a birurilor din Balcani. Mai plauzibilă rămâne varianta mor iiț sale în urma distrugerii Vidinului de către Iancu Jianu, care probabil că i-a îndeplinit dorin a deș ț a-l ucide pe Pazvante. De altfel, după episodul distrugerii Vidinului de către panduri, nu mai apare nici o referire la Pazvante Chioru', decât o simplă expresie, des folosită i în zileleș noastre…În ora ul Vidin din Bulgaria maiș pot fi văzute i astăzi moscheea, biblioteca iș ș cazarma construite… pe vremea lui Pazvante.
- 14. Uimitoarea poveste alui Pazvante Chioru
- 15.