culturi integrate

2. OBIECTIVE şi PRINCIPII PENTRU PRODUCŢIA ECOLOGICĂ
Obiective
Produc ia ecologică urmăre te atingerea următoarelor obiective generale:ț ș
1. stabilirea unui sistem durabil de gestionare a agriculturii,
care:
- respectă sistemele şi ciclurile naturii şi menţine şi ameliorează sănătatea
solului, a apei, a plantelor şi a animalelor şi echilibrul dintre acestea;
- contribuie la un înalt nivel de biodiversitate;
- utilizează în mod responsabil energia şi resursele naturale precum apa,
solul, materia organică şi aerul;
-respectă standarde înalte de bunăstare a animalelor şi,în special, satisface
nevoile comportamentale specifice speciilor;
2. vizează realizarea de produse de calitate superioară;
3. vizează producerea unei mari varietăţi de produse
alimentare şi alte produse agricole ce răspund cererii consumatorilor
pentru bunuri realizate prin folosirea unor procese ce nu dăunează mediului,
sănătă ii umane, sănătă ii i bunăstării plantelor sau animalelor.ț ț ș

3. Principii generale în cultivarea ecologică a plantelor legumicole
se referă la:
Proiectarea şi gestionarea adecvată a proceselor biologice, pe baza unor
sisteme ecologice care utilizează resurse naturale interne sistemului, prin
metode care:
- utilizează organisme vii i metode de produc ie mecanice;ș ț
- practică produc ia vegetală i animalieră sau practică acvacultura cuț ș
respectarea principiului exploatării durabile a resurselor pentru pescuit;
- exclud utilizarea de OMG-uri i produse realizate din sau prin OMG-uri, cuș
excep ia produselor medicale veterinare;ț
- se bazează pe evaluarea riscurilor i pe utilizarea de măsuri de precau ie iș ț ș
preven ie, după caz;ț
- limitarea utilizării de materii prime externe. Acestea se limitează la:
- materii prime produse ecologic;
- substan e naturale sau derivate din cele naturale;ț
- îngră ăminte minerale cu solubilitate scăzută;ș
- limitarea strictă a utilizării de materii prime chimice de sinteză la
cazurile excep ionale în care:ț

4. Principii specifice aplicabile agriculturii
Pe lângă principiile generale prevăzute la articolul 4, agricultura ecologică se bazează pe
următoarele principii specifice:
1. men inerea i ameliorarea florei i faunei solului i a fertilită ii sale naturale, a stabilită ii iț ș ș ș ț ț ș
diversită ii acestuia pentru a preveni i combate tasarea i eroziunea lui, precum i hrănireaț ș ș ș
plantelor în principal prin ecosistemul solului;
2. reducerea la minimum a utilizării de resurse neregenerabile i materii prime din afaraș
exploata iilor;ț
3. reciclarea de eurilor i a produselor secundare de origine vegetală i animalieră, prin utilizareaș ș ș
lor ca materii prime în produc ia vegetală i animală;ț ș
4. respectarea echilibrului ecologic local sau regional în momentul adoptării de decizii privind
produc ia;ț
5. men inerea sănătă ii animalelor prin stimularea imunită ii lor naturale, precum i prinț ț ț ș
selec ionarea raselor i a practicilor de cre tere corespunzătoare;ț ș ș
6. men inerea sănătă ii plantelor prin măsuri preventive, precum selec ionarea speciilor i aț ț ț ș
varietă ilor corespunzătoare, rezistente la dăunători i boli, rota ia corespunzătoare aț ș ț
culturilor, metode mecanice i fizice i protec ia du manilor naturali ai dăunătorilor;ș ș ț ș
7. practicarea produc iei animaliere adaptate zonei i tipului de teren;ț ș
8. respectarea unui nivel înalt de bunăstare a animalelor, respectând nevoile specifice ale
speciilor;
9. realizarea de produse ecologice de origine animalieră provenite de la animale care au fost
crescute în exploata ii ecologice de la na tere sau ecloziune i pe parcursul întregiiț ș ș
vie i;ț
10. selec ionarea raselor în func ie de capacitatea animalelor de a se adapta la condi iile locale,ț ț ț
vitalitatea i rezisten a acestora la boli i probleme de sănătate;ș ț ș

5. 11. hrănirea efectivelor de animale cu hrană ecologică alcătuită din
ingrediente agricole produse ecologic şi din substan e naturaleț
neagricole;
12. aplicarea unor practici de creştere a animalelor ce stimulează
sistemul imunitar şi întăresc apărarea naturală împotriva bolilor şi, în
special, includerea de exerci ii periodice şi accesul la zone în aerț
liber şi pă uni, după caz;ș
13. excluderea creşterii de animale poliploide ob inute în mod artificial;ț
14. în produc ia de acvacultură, men inerea biodiversită ii ecosistemelorț ț ț
naturale acvatice, a unei sănătă i permanente a mediului acvatic şi aț
calită ii ecosistemului înconjurător, acvatic şi terestru;ț
15. hrănirea organismelor acvatice cu hrană provenită din exploatarea
durabilă a resurselor de pescuit, în conformitate cu articolul 3 din
Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie
2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor
piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului
(1) sau cu hrană ecologică alcătuită din ingrediente agricole ob inuteț
din agricultura ecologică şi cu substan e naturale neagricole.ț

6. Norme generale aplicabile producţiei
Cerin e generaleț
1. Interzicerea utilizării OMG-urilor
2. Interzicerea utilizării radia iilor ionizanteț
Se interzice utilizarea de radia ii ionizante pentru tratareaț
alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale ori
a materiilor prime utilizate pentru producerea alimentelor
ecologice sau a hranei ecologice pentru animale.

7. Norme aplicabile produc iei vegetaleț
(a) produc ia vegetală ecologică folose te practici de prelucrare a solului i de cultivareț ș ș
ce men in sau sporesc materia organică a solului, ameliorează stabilitatea iț ș
biodiversitatea solului i previn tasarea i eroziunea solului;ș ș
(b) fertilizarea i activitatea biologică a solului sunt men inute i intensificate prinș ț ș
rota ia multianuală a culturilor, inclusiv a leguminoaselor i a altor culturi pentruț ș
îngră ăminte verzi, precum i prin aplicarea de îngră ăminte de origine animală sauș ș ș
de materii organice, ambele de preferin ă compostate, provenite din produc iaț ț
ecologică;
(c) este permisă utilizarea de preparate biodinamice;
(d) de asemenea, fertilizatorii i amelioratorii de sol pot fi folosi i doar dacă utilizareaș ț
lor în produc ia ecologică a fost autorizată;ț
(e) nu se folosesc îngră ăminte anorganice pe bază de azot;ș
(f) toate tehnicile de produc ie vegetală utilizate previn sau reduc la minimum oriceț
contribu ie la contaminarea mediului;ț
(g) prevenirea daunelor cauzate de dăunători, boli i buruieni se bazează în principal peș
protec ia inamicilor naturali, selec ionarea de specii i varietă i, rota ia culturilor,ț ț ș ț ț
tehnici de cultivare i procedee termice;ș

8. h) în cazul unei amenin ări constatate pentru o cultură, produse fitofarmaceutice potț
fi utilizate numai dacă folosirea lor în produc ia ecologică sau integrată a fostț
autorizată ;
(i) pentru ob inerea de produse, altele decât semin ele i materialul de înmul ireț ț ș ț
vegetativ, se utilizează numai semin e i material de înmul ire produseț ș ț
ecologic. În acest scop, planta-mamă, în cazul semin elor, i plantaț ș
parentală, în cazul materialului de înmul ire vegetativ, trebuie să fi fostț
ob inute în conformitate cu normele stabilite prin prezentul regulament timpț
de minimum o genera ie sau, în cazul culturilor perene, timp de două sezoaneț
de vegeta ie;ț
(j) se folosesc produse pentru cură irea i dezinfec ia produc iei vegetale numaiț ș ț ț
dacă utilizarea acestora în produc ia ecologică a fost autorizatăț .

9. CONTROALELE
Sistemul de control
- Statele membre instituie un sistem de controale i desemnează una sau maiș
multe autorită i competente responsabile pentru controale în privin aț ț
obliga iilor stabilite prin prezentul regulament în conformitate cuț
Regulamentul (CE) nr. 882/2004.
- natura i frecven a controalelor este stabilită în baza unei evaluări a risculuiș ț
de apari ie a neregulilor i a încălcării obliga iilor prevăzute de prezentulț ș ț
regulament.
- to i operatorii fac obiectul unei verificări cel pu in o dată pe an.ț ț
Autoritatea competentă poate:
- să confere competen ele sale de control uneia sau mai multor autorită i deț ț
control.
- să delege îndatoriri de control unuia sau mai multor organisme de control.
Organismul de control
- este acreditat în conformitate cu versiunea notificată cel mai recent

10. Etapele ce trebuie parcurse pentru a deveni producător ECO
1. Informare
Pentru a practica agricultura ecologica, producatorul trebuie sa aiba cunostinte minime despre
acest sector, pe care le poate obtine de la Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Judetene (DADR), de la Agentia Nationala de Consultanta Agricola si de la oficiile judetene ale
acesteia, de la Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica si de la asociatiile de producatori
de agricultura ecologica.
2. Înregistrarea activitatii
Înregistrarea activităţii ca producator, procesator, importator, distribuitor, comerciant în agricultura
ecologica la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din judetul unde se afla
unitatea/ferma, prin completarea fiselor de înregistrare care îi confera calitatea de producator în
agricultura ecologica.
3. Contract cu un organism de inspectie si certificare
În vederea inspectiei fermei sale si pentru obtinerea certificatului de produs ecologic, producatorul
trebuie sa încheie un contract cu un organism de inspectie si certificare aprobat de MAPDR.
Procedura de înregistrare a producatorilor în agricultura ecologica este precizata în O.M. nr.
527/2003.
4. Organizarea comercializarii
În vederea valorificarii produselor ecologice, producatorul se va adresa firmelor ce au în activitate
comercializarea produselor ecologice si îsi va afisa oferta pe site-ul ce cuprinde cererea si oferta de
produse ecologice: http://www.agricultura-ecologica.ro/. Produsul agro-alimentar ecologic trebuie
sa fie însotit de certificatul de produs ecologic, în original, emis de un organism de inspectie si
certificare aprobat de MAPDR.

11. • Conversia producţiei convenţionale la o producţie ecologică va avea în
vedere realizarea unui agroecosistem viabil şi durabil.
• Durata perioadei de conversie va fi de:
– 2 ani pentru culturile de câmp anuale;
– 3 ani pentru culturile perene;
– 2 ani pentru pajişti şi culturi furajere;
– 12 luni pentru vite de carne;
– 6 luni pentru rumegătoare mici şi porci;
– 12 săptămâni pentru animalele de lapte;
– 10 săptămâni pentru păsări destinate producţiei de ouă şi carne;
– 1 an pentru albine.

13. a. Asezarea Romaniei pe Glob -
determina caracterul temperat al
climei
b. Asezarea in cadrul
continentului
c. Relieful - determina o etajare
a elementelor climatice: odata cu
cresterea altitudinii, temperatura
scade iar precipitatiile cresc. Pe
de alta parte, dispunerea lantului
carpatic impiedica, bareaza,
patrunderea maselor de aer: cele
oceanice, din V se opresc in V
Orientalilor (de aceea si
precipitatiile sunt mai mari in V
tarii decat in E), iar masele de aer
continental, din E, sunt barate de
Orientali si nu patrund in centrul
tarii.
d. Marea Neagra - are o influenta
locala, doar pe câ iva kmț
depărtare de ărm se simteț
influenta sa.
Factorii care influenteaza clima Romaniei

14. Elementele climatice
a. Temperatura aerului scade odata cu altitudinea. astfel:
• - in lunca si Delta Dunarii, temperatrura medie anuala este de peste 11 grade C,
- in câmpii se inregistreaza valori medii anuale de 10-11 grade C,
- in dealuri si podisuri: 8-9 grade C,
- in munti: 0-6 grade C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 - 0
grade C,
Temperaturile extreme, maxima si minima, au avut urmatoarele valori:
• maxima absoluta, a fost de +44,5 grade C, la Ion Sion, langa Braila
• minima absoluta, a fost de -38,5 grade C, la Bod, in Depresiunea Brasovului
b. Precipitatiile, cresc odata cu altitudinea. Astfel,
- in delta se inregistreaza valori medii anuale de 350 mm/an
- in campii, 500-600 mm/an
- in dealuri si podisuri, 700-800 mm/an
- in munti, 1000-1200 mm/an
c. Vanturile
- in partea de est bate crivatul
- in sudul tarii bate austrul
- in partea de vest, vanturile de vest
- in lunca Dunarii, baltaretul
- pe versantul muntilor

15. Influen ele climaticeț
Influen ele baltice (scandinavo-baltice) - afecteaza N tariiț
• Influen ele continentale - afecteaza partea de E si deț
SE a Romaniei
• Influen ele potice- se resimt pe o fasie ingusta inț
lungul litoralului
• Influen ele oceanice - afecteaza Vestul si Centrul ăriiț ț
• Influen ele submediteraneene - se suprapun pe parteaț
de SV
• Influen ele de tranzitie - se intâlnesc in Campiaț
Romana si Pod. Getic

19. Importanţa rotaţiei culturilor şi asolamentului în agricultura
integrată şi ecologică
• Pentru culturile legumicole din câmp se vor respecta principiile
generale pentru rotaţie şi asolament însă, pentru culturile
ecologice se va ţine cont de influenţa asociaţiilor favorabile sau
nefavorabile ale speciilor.
• Se va urmări de asemenea, relaţiile dintre plantele spontane şi
plantele legumicole stabilite pentru a fi incluse în rotaţie sau
asolament. Unele buruieni din cultură sau chiar din flora spontană
pot fi capabile să atragă, să fie gazde sau să îndepărteze unele
insecte folositoare sau dăunătoare. Microflora şi microfauna din
sol sunt foarte importante întrucât pot influenţa favorabil sau
nefavorabil ciclul de vegetaţie al plantelor.
• Unele specii, prin degradarea materiei organice reziduale, pot
secreta anumite substanţe care pot influenţa pozitiv sau negativ
plantele care se succed în cultură sau pe cele din vecinătatea lor,
aspect de care trebuie ţinut cont la stabilirea relaţiilor în stabilirea
asolamentelor.
• La alegerea culturilor asociate se va ţine cont de asemenea, de
compatibilitatea dintre plante.

20. Rotaţia culturilor
•
Rotaţia culturilor, consta în alternarea plantelor din familii botanice diferite
pe aceeaşi suprafaţa de teren.
Obiective:
- limitarea concentraţiei de paraziţi si patogeni pe o parcela, adesea
responsabile de oboseala solului;
- prospectarea solului la diferite adâncimi, alternând plantele cu sisteme
radiculare diferite;
- alternarea culturilor cu nevoi minerale diferite: legume rădăcinoase sau cu
tuberculi, legume frunzoase, legume cu fructe si seminţe;
- menţinerea curata a solurilor, făcând apel la tehnici diferite de lupta
împotriva buruienilor (mulcire, dezburuienare termica, lucrari mecanice).
- asigurarea fertilizarii de baza pe o cultura principala, care va fi o cultura
pretentioasa în îngrasaminte si care suporta aporturi de amendamente
organice, eventual putin descompuse (solanacee, brassicacee,
cucurbitacee etc..);
- plasarea la sfârsitul rotatiei a unor culturi pretentioase în materie organica
sub forma unui compost foarte evoluat;
Alegerea speciilor care intra în rotatie depinde de numerosi factori: de
climat ; de natura si de fertilitatea solului ; de nevoile în furaje ; de
debuseele comerciale; de situatia economica a fermei.

21. a. Aura biologică în cazul a doi vecini buni (vecinătăţi
favorabile);
b. Aura biologică în cazul a doi vecini răi (vecinătăţi
nefavorabile)

22. Asociaţii favorabile
Ardei – cu Morcov, ceapă, busuioc, oregano;
Castraveţi – cu Fasole, usturoi, porumb zaharat, varză, mazăre
Cartof – cu Ceapă, fasole, mazăre, porumb zaharat;
Ceapă – cu sfeclă roşie, sfeclă de frunze, salată, morcov, ridichi, spanac comun,
tomate;
Dovlecel şi dovleac – cu Morcov -porumb zaharat, sfeclă roşie, salată varză;
Fasole oloagă – cu cartofi, castraveţi,fenicul, ,nap,revent, ridichi, salată, sfeclă
de frunze, sfeclă roşie,tomate, ţelină, vărzoase;
Mazăre – cu fenicol, gulie,mărar,morcov, nap,ridichi, salată, vărzoase
Mărar – cu castraveţi, ceapă, mazăre, morcov, nap,salată, sfeclă roşie
Morcov – cu ceapă, cicoare de grădină, praz, ridichi, vărzoase
Pătrunjel - cu ridichi, tomate, sparanghel
Praz – cu andive, ceapă, spanac comun, tomate, morcov vărzoase
Ridichi – cu ceapă, morcov, mazăre, cartofi, sparanghel, fasole,
Salata – cu ceapa, castraveţi, morcov, mărar, mazăre, praz, revent, ridichi,
sfecla de rădăcină, sfecla de frunze şi de peţiol, ţelina, tomate, sparanghel,
vărzoase;
Spanac – cu cartofi, fasole, nap, tomate;
Tomate – cu sparanghel, ceapă, morcov, pătrunjel, ţelină, ridichi;
Ţelină – castraveţi, fasole oloagă şi urcătoare, gulie, praz, salată,spanac,
tomate, vărzoase;
Usturoi – cu Castraveţi, salată, tomate, morcov, ridichi;
Varză – cu andive, castraveţi, mărar, fasole, mazăre, spanac, salată, sfeclă
roşie, praz, porumb zaharat, praz, revent;
Vinete – fasole, mazăre, spanac, tarhon, cimbru;

23. Asociaţii nefavorabile
• Castraveţi – cu tomate, cartof, ridichi;
• Cartof – cu mazăre, sfeclă roşie, tomate, ţelină, vărzoase;
• Ceapă – cu mazăre, fasole, bob, vărzoase;
• Dovlecel şi dovleac – cu cartof, tomate;
• Fasole – cu ceapă, praz, usturoi, tomate, fenicul;
• Mazăre – cu ceapă, praz, usturoi, pătrunjel, tomate;
• Morcov – cu cartof, mărar;
• Pătrunjel - cu mazăre, ţelină, salată de căpăţână;
• Praz – cu sfeclă roşie, mazăre, fasole, varză, broccoli;
• Ridichi – cu fasole, varză, castraveţi;
• Sparanghel – cu ceapă, praz;
• Tomate – cu castraveţi, fasole,mazăre, fenicul, cartofi;
• Ţelină – porumb zaharat, pătrunjel, cartofi;
• Usturoi – cu mazăre, fasole,dovlecei, sfeclă de frunze, porumb zaharat;
• Varză – cu cartofi, ceapă, tomate, ardei.

24. Banda 1 Salată de căpăţână sau de frunze, conopidă timpurie, creson, ridichi
de lună.
Semănatul se face în benzi de 2-3 rânduri, în care specia de bază, una
dintre ele, este preponderentă.
După recoltare urmează o cultură succesivă, tot în asociere: praz,
morcov sau conopidă de toamnă.
Babda 2 Morcovi timpurii şi ceapă din arpagic (se pot apăra contra muştei
cepei)
Banda 3 În ordine: cimbru, fasole oloagă, sfeclă roşie,, fasole oloagă, cimbru.
Cimbrul protejază împotriva păduchilor negri.
Banda 4 Tomate, ţelină, vărzoase.
Tomatele apără varza de fluturele alb al verzei.
Banda 5 Castraveţi, mărar, mazăre. Mărarului îi place să fie cultivat între
castraveţi.
Mazărea protejază castraveţii de vânt şi curenţii reci. Vrejii de
castraveţi menţin umiditatea solului.
Banda 6 Căpşun, ceapă din arpagic, usturoi.
Usturoiul se plantează între rândurile de căpşun, iar ceapa se
plantează între două tufe de căpşun, pe rândul acestora.
Bulboasele protejază căpşunul împotriva melcilor, furnicilor,
şoarecilor şi putregaiului fructelor.
Culturi asociate

25. Deficienţă în bor la broccoli Deficienţă în bor şi calciu la varză
Deficienţe în azot
Deficienţe în fosfor
Deficienţa de sulf la fasole

26. Fertilizarea
Tipurile de fertilizanţi şi obligaţia de a respecta perioadele de interdicţie
(restricţionare) de aplicare (împrăştiere)
Principii generale de fertilizare raţională
În acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia calităţii
apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în aşa fel încât
să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele
legumicole a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din
îngrăşămintele minerale şi organice aplicate.
Este considerată ca o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a
momentului efectuării acesteia la tipul culturii legumicole şi la
însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie
de oferta de nutrienţi a solului, de condiţiile climatice locale precum şi
de cantitatea şi calitatea producţiei prognozate

27. Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte minerale şi organice trebuie să fie condusă în
acord cu următoarele principii:
- Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător
potenţialului ei, în condiţii favorabile de mediu, trebuie să aibă la dispoziţie, pe toată
perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu,
magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor, molibden şi clor), în cantităţi şi proporţii
adecvate;
- Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol şi
recolta scontată;
- Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante;
- Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de tipul
de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate;
- Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt
incorecte sau, din contră, poate creşte dacă este cultivat într-o manieră care
ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice;
- Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în
unul sau mai mulţi nutrienţi sau prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi distrus
în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate
deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea şi
dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi, ş.a.);

28. Utilitati Recomandate Permise Interzise
Asigurarea
azotului
Îngrasaminte verzi, composturi,
gunoi de grajd, materii organice şi
reziduuri
casnice din gospodăriile certificate
Must, balegar si urina aerisita si
diluata cu apa, preparate pe baza
de bacterii nitrificatoare, produse
de origine animala sau industriala
(faina de carne, de peste, sânge),
compost de ciuperci autorizat
Toate produsele
sintetice
Asigurarea cu
fosfor
Faina de oase, gunoi mineral cu
conţinut de P măcinate
Săpunuri de fosfat, zgura lui
Thomas
Toate produsele
sintetice sau
concentrate industriale
Asigurarea cu
potasiu
Cenuşa de lemn, sulfat de calciu,
granit, feldspat, sulfuri vulcanice,
zeolit, olginat
Orice substante
chimice sintetice şi cele
tratate
Asigurarea cu
calciu
Piatra de var, dolomit, alginit, ipsos,
oxid de calciu, carbonat de calciu,
clorura de calciu
Toate produsele
sintetice cu calciu
Asigurarea cu
magneziu
Dolomita, magnezita, algenita Sulfat de magneziu hidratat Toate produsele
sintetice
Asigurarea
cu
microelemen
te
Faina de alge minerale, sare de
bucătărie, composturi s au
extrase din composturi
Toate produsele
sintetice şi
supradozarea
acestora
Macro şi microelemente recomandate, permise şi interzise în legumicultura ecologică

29. Tipul de
amendament
Raportul
C/N
Viteza de
descompuner
e
Relaţia cu azotul
din sol
Utilizare
Paie 60 Lentă Consumă din
azotul solului
Numai pentru mulcire de
suprafaţă sau în compost
Turbă neagră 50 Lentă Consumă din
azotul solului
Numai în amestecurile
nutritive pentru răsaduri
Turbă roşie 40 Lentă Consumă din
azotul solului
Numai în amestecurile
nutritive pentru răsaduri
Gunoiul de grajd
proaspăt
30 Lentă Consumă din
azotul solului
Nu se administrează direct în
câmp, numai în platforma de
compostare
Gunoi descompus 15-20 Medie Eliberează azot Se administrează ca atare sau
în compost
Compost de fermă 10-15 Medie Eliberează azot Se administrează ca atare în
câmp
Îngrăşăminte verzi 10 Rapidă Eliberează azot Se folosesc pentru
amendarea organică a solului
Influenţa unor componente, a gunoiului de grajd, compostului şi îngrăşămintelor
verzi în legumicultura integrată şi biologică

30. Tipul de gunoi Apă Materii
organice
N P2O5 K2O CaO
Gunoi proaspat 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35
Gunoi de cabaline 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21
Gunoi de bovine 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40
Gunoi de ovine 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33
Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18
Gunoi ermentat 3-4 luni 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70
Gunoi fermentat complet
(mranitţă)
79 14 0,98 0,58 0,90 0,88
Compoziţia chimică medie a îngrăşămintelor animale
solide (gunoiul de grajd) diferite provenienţe

31. Provenienţă S.U S.O. C/N P2
O5
K2
O CaO MgO
Vaci de lapte :
(stabulaţie liberă)
250 180 14 3.5 8 5 1.9
Vaci de lapte
(stabulaţie fixă)
210 - - 3.1 4.4 - -
Vaci pentru carne 240 150 - 3.7 4 2.5 1.5
Viţei 190 130 - 1 2.7 1.8 0.5
Oi 300 230 23 4.2 11.2 11.2 1.4
Porci 210 160 - 6 4 6 2.5
Capre 480 - - 5.2 5.7 - -
Cai 540 410 - 3.2 9 - 2
Pui de carne 580 480 11 21.5 21 14.5 3.7
Curci 540 430 10.5 25 20.5 21.5 4.2
Compoziţia gunoiului de grajd, în kg la tona de produs brut

32. Compoziţia îngrăşămintelor de fermă în oligo-elemente
în g/t de produs brut
Gunoi provenit de la : Cu Mn Zn Fe
Vaci de lapte(stabulaţie liberă) 8 150 - -
Vaci pentru carne - - 16 2074
Pui de carne 81 - 147 -
Curci 78 - 166 -

33. Specii cultivate ca îngrăşăminte
verzi
Specia Necesar
seminţe
Epoca de semănat Durata de
vegetaţie
Producţie material
vegetativ verde
kg/ha luni t/ha
Orz 100 Octombrie 6-8 30-40
Secară 180 Septembrie 7 30-40
Rapiţă 8-10 Iulie-august 2,2-2,5 40-50
Muştar alb 10-20 Martie-octombrie 1,5-2,5 15-30
Mazăre 200 Martie-august 1,5-2 25-30
Trifoi 30 August-noiembrie 5-7 20
Februarie-iunie 3-5 20
Bob 250-300 August-septembrie 6-7 30-40
Iunie-iulie 2-3 30-40
Măzăriche 200 Februarie-martie 2-3 30-45
Lupin 30-40 Mai-august 2-3 20-30

34. Avantajele şi dezavantajele compostării
Avantaje
Asigura protec ia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice si în totț
arealul în care acesta se aplica
Este o metoda eficienta de reciclare pentru reziduurile culturilor, reziduurile şi
mortalită ile din complexele zootehnice;ț
Conserva elementele nutritive din gunoi; compostul contine o forma organica mai
stabila a azotului, care este mai putin spalat în apele freatice;
Poate fi aplicat pe teren o perioada mai îndelungata;
Poate substitui mari cantitati de îngrasaminte chimice pentru sectorul legumicol
Este un bun condiţionator de sol
Reduce potentialul pentru eroziunea solului;
Are un potential antifungic;
Numarul semintelor de buruieni este redus prin compostare

35. bogate în azot:
- pâine (fara unt, ulei) ;
- boabe de cafea, hârtie de fitru de cafea;
- coji de oua;
- frunze aciculate ale plantelor verzi;
- flori, coji/resturi de legume ;
-iarba;
-plante de casa;
-frunze;
-coji de alune (exceptând nucile) ;
-pliculete de ceai/ frunze;
-buruieni (înaintea formarii semintelor).
bogate în carbon:
-par ; -scame;-balegar ;-gramezi de frunze uscate ;
-paste;-orez;-rumegus (lemn netratat);-hârtie rupta -
ziare, cutii de cereale,hârtie de împachetat ;-paie, fân ;
-aschii de lemn.
Materiale acceptate

36. -Oase ;
-Carbune.
-Taieturi de iarba tratata chimic ;
-Cenusa de carbune ;
-Materie contaminata ;
-Produse lactate ;
-Prosoape / scutece ;
-Plante bolnave sau infectate de insecte ;
-Grasimi ;
-Alimente grase/uleioase (brânza, unt) ;
-Resturi de peste;
-Sticla;
-Untura;
-Namol ;
-Carne ;
-Metal ;
-Deseuri de la animalele de casa ;
-Plastic ;
-Produse sanitare ;
-Coji de nuca ;
-Buruieni cu seminte mature ;
-Cenusa de lemn.
Materiale neacceptate

37. Apar mirosuri neplacute, în prima faza a procesului;
Compostarea necesita echipamente, munca si
management
Necesita teren pentru desfasurarea activitatii.
Suprafete pentru depozitarea materiilor prime, a
compostului finit şi pentru desfasurarea procesului de
compostare
Cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile
Compostul cedeaza lent elementele nutritive pentru
plante;
Vremea rece si umeda poate prelungi procesul de
compostare prin reducerea temperaturii în gramada de
compostare şi prin cresterea umiditatii; zapada în
cantitate mare şi pe durată mare poate chiar bloca
procesul de compostare;
Dezavantaje

38. Aditivi folosiţi la compostare
carbonatul de calciu pentru corectarea deficitului de
calciu si corectarea reactiei acide;
sângele şi faina de coarne pentru a asigura azotul în
absenta gunoiului de grajd;
faina de oase pentru corectarea deficitului de fosfor si
calciu;
solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a
îmbunatati formarea compusilor argilohumati, în special
pentru composturile ce se vor folosi pe solurile
nisipoase;
gipsul pentru îmbunatatirea texturii solului;
roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea
lenta a fosforului accesibil;
nisipul şi pulberea grosieraă de granit, în cantitati
mici, au rolul de reducere a texturii prea argiloase si
îmbunatatire a drenajului;
faina de alge marine se recomanda ca sursa de
potasiu şi microelemente;
roci macinate pentru asigurarea microelementelor,
acestea pot reduce mirosurile neplacute, îmbunătăţesc
formarea humusului şi drenajul;
ureea pentru a mari viteza de compostare;
Aditivii

39. -faza 1
stadiul de fermentare mezofila, care este
caracterizat prin crestearea bacteriilor şi
temperaturi între 25 – 40 °C;
-faza 2
stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile,
ciupercile si actinomicetele - la o temperatura de
50-60°C, descompun celuloza, lignina si alte
materiale rezistente; limita superioara a stadiului
termofil poate fi la 70 °C si este necesar sa se
mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a
asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;
-faza 3
stadiul de maturare - temperaturile se
stabilizeaza si se continua unele fermentatii,
convertind materialul degradat în humus prin reactii
de condensare si polimerizare;
Fazele
procesului
de compostare

40. Metode de compostare
Metoda de compostare se alege în funcţie de
dimensiunea fermei sau gospodăriei
- compostarea pasiva în gramada deschisa;
- compostarea pe platforma, în şire sau în gramezi;
- compostarea în gramezi statice aerate folosind
conducte perforate;
- compostarea în containere etc.
Unele metode se practica în aer liber, iar altele în spatii
închise pentru a avea un mai bun control al umiditatii,
tratamentului si captarii mirosurilor.

41. Compostare în grămadă deschisă

42. Compostarea în grămadă statică aerată cu conducte perforate

43. Compostarea în containere închise

44. Diferite containere pentru compostare folosite în gospodăriile
mici

46. Sunt necesare următoarele echipamente:
Mărunţitor (shredder);
● Încărcător frontal;
● Separator materiale anorganice;
● Agitator (turner);
● Atelier întreţinere echipamente;
● Platformă asfaltată su betonată.

47. Valori ale raportului C:N în materilele supuse compostarii
Componentul % apă % C % N C/N
Iarbă 15:1 82 52,31 3,4 15,38
Gunoi de păsări de curte 10:1 53 51,64 5,35 9,65
Gunoi de porci 13:1 80 41,67 3,1 13,44
Resturi de alimente 15:1 69 37,1 2,5 14,84
Gunoi de la vacile de lapte 13:1 80 37,93 3,0 12,64
Gunoi de oaie 14:1 69 39,1 2,7 14,48
Gunoi de vită 17:1 81 41,27 2,4 17,19
Gunoi de cal 27:1 72 43,44 1,6 27,15
Zaţ de cafea 14:1 80 27,46 2,0 13,73
Resturi de legume 11:1 87 34,75 3,2 10,86
Resturi de fructe 32:1 8,0 44,52 1,4 31,80
Frunze verzi 37:1 65 48,32 1,3 37,17
Frunze uscate 47:1 15 42,22 0,9 46,91
Hârtie de scris 54:1 20 25,76 0,4 52,64
Carton 378:1 8 37,78 0,1 377,70
Resturi de lemn 226:1 40 20,38 0,09 226,41
Sursa: http://www.klickitatcounty.org/SolidWaste/fileshtml/organics/compost.htm
www.mastercomposter.com's Calculation of Carbon-to-Nitrogen Ratio (C:N)

48. Principalele însuşiri fizico-chimice ale unui compost de calitate
Însuşirea UM Valori optime
Raportul Carbon /azot C/N 20-40
Conţinut de nitraţi (NO3
) ppm 100-300
Conţinut de amoniu (NH4
) ppm 0,5-2,0
Conţinut de dioxid de carbon % <2,0
pH-ul 5,5-8,0
Umiditatea % 35,0-60,0
Temperatura maximă o
C 54-66
minimă o
C 30
Mărimea particulelor cm 0,5-3,0
Săruri solubile mmhos/cm sub 5
Densitatea aparenta kg/m3
sub 600
Culoare compost matur Negru-cafeniu
Miros compost matur De pământ reavăn
Culoare compost imatur Cafeniu deschis
Miros compost imatur de amoniac, de materiale organice
în descompunere sau de stricat.

49. Caracteristicile biologice ale compostului
Anumite organisme patogene rezistente pot fi prezente în produsele supuse
compostaării ceea ce face ca însasi compostul sa poata contine agenti
patogeni şi să constituie un risc pentru sănătate.
Prin compostare rezultă o diminuare temporară sau definitiva a numarului
total de bacterii aerobe mezofile, distrugerea într-un timp scurt (pâna la 7
zile) a salmonelelor si într-un interval mai lung (pâna la 60 zile) pentru
Escherichia coli, fara a influenta sensibil Clostridium perfringens si numarul
probabil de bacterii coliforme.
- la Salmonella sp.- nu vor depasi: 1000 buc/g, coloformi fecali1 şi 3 /g
Procesul de compostare, desi nu are efect sterilizant pentru toate bacteriile
potential patogene, poate fi totusi considerat ca una dintre cele mai
eficiente metode de decontaminare a produselor reziduale destinate
fertilizarii solului.

50. Metalul Concentratia
maxima de
metale
Doza totala de
încarcare cu
metale
Concentratia de
metale în
compostul de ’’înalta calitate’’
Doza de
încarcare anuala
cu metale
ppm kg/ha ppm-media lunara kg/ha.an
Arseniu 75 40 41 3
Cadmiu 85 39 39 1,9
Crom 3000 3000 1200 150
Cupru 4300 1500 1500 75
Plumb 840 300 300 14
Mercur 57 17 17 0,85
Molibden 75 18 18 0,96
Nichel 420 420 420 21
Seleniu 100 100 36 5
Zinc 7500 2800 2800 140
Limite admise de încarcare cu metale grele a composturilor (în s.u)
Legislaţia privind aprecierea calităţii compostului stabileşte şi limitele de încarcare cu
metale grele.
Daca concentratiile de metale din compost nu depasesc limitele admise compostul este
apreciat ca fiind de calitate ridicata.