19 septembrie 2013
Către Ministerul Sănătă iiț
În aten ia Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCUț
Stimate Domnule Ministru,
Su...
aprobate efectuate (+12
săptămâni
)
TOTAL 1.093 831 87 171 224
Asocia ia SOS Infertilitatea nu de ine informa ii la zi din...
un membru al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate
din România).
În plus, vă ...
În esen ă, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conformț
Organiza iei Mondiale a Sănătă iiț ț
...
1.2. Tratarea infertilită iiț
Referindu-ne la tratarea infertilită ii, trebuie să men ionăm că aceasta presupune dinț ț
mo...
Solicitarea noastră este de acoperire a cel pu in trei tentative de inseminare artificială,ț
precum i a cel pu in două cic...
conduce la o stare de sănătate mai bună decât dacă resursele ar fi primit o altă
destina ie.ț
2.1. Nevoia privind servicii...
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea popula iei asociată cuț
scăderea natalită ii reprezintă o schimbare...
e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea i tratareaș
infertilită ii este necesar pentru a diminua impac...
De asemenea, există numeroase studii care demonstrează impactul negativ al
infertilită ii asupra căsniciei i asupra calită...
În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în
cazul utilizării ICI i este de c...
Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată
În România, majoritatea clinicilor autorizate raporteaz...
în domeniul transplantului a unită ilor sanitare care pot efectua activită i de bănci de esuturiț ț ț
i/sau celule umane, ...
întregi), plecând de la considerente legate de cost ar încălca în esen ă un drept umanț
fundamental, acela de a nu pune o ...
(investiga ii de hematologie, endocrinologie,ț boli infec ioase, diabetologie, imunologie,ț
genetică, ginecologie, psiholo...
3.2. Legisla ia europeană (în vigoare în UE) relevantăț
Printre cele mai relevante astfel de acte i conven ii aplicabile i...
- afirmă că „progresul biologiei i medicinei trebuie utilizat în beneficiul genera iilorș ț
prezente i viitoare”;ș
- subli...
constitui o încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare i credem căș
acest lucru poate fi argumentat oricând c...
* * *
Acest memoriu a fost întocmit în ipoteza în care, în urma procesului consultativ cu medicii,
pacien ii i reprezentan...
Vă mul umim i a teptam cu interes răspunsul dumneavoastră.ț ș ș
Cu deosebită considera ie,ț
SEMNEAZĂ PREZENTUL MEMORIU:
As...
Dr. Carmen CONSTANTINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV ,
Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. An...
Biol. Ramona MIHART – embriolog clinic certificat ESHRE, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Luminita MIRZAN, Embriolog clinic cer...
Dr. George VASILESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Dr. Gabriela TOMA – medic primar ob...
araȚ Numărul
de cicluri
IUI
Numărul
de cicluri
IVF/ICSI
Pe durata
întregii
vie iț
Per copil Deciden iiț
care permit
decont...
doi copii doi copii
Olanda fără limită 3 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Norvegia fără limită 3 nu da
Asigurăril...
Informa ii furnizate de către asocia iile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012ț ț
araȚ
Laborat
or
Medica ieț
Consu...
centrele
medicale
private i deș
calitatea
asigurării
complementa
re
Ungaria 100 % 70 % 100 % 100 % 100 % _
Islanda
(doar o...
private pot
acoperi
consulta iileț
Slovacia 75 % 75 % 100 % 100 % 100 % -
Suedia
*Când fondul
regional
pentru
sănătate est...
sistat).
*****
Anexa 3
Scrisoarea Irinei, mamică a Subprogramului, voluntar activ al Asocia iei SOS Infertilitatea:ț
Stima...
continuarea si chiar la imbunatatirea Subprogramului FIV/ET.
Argumentele sunt numeroase, si mentionez in continuare doar c...
fost suficient argumentata si inteleasa. Am incredere ca veti sti sa luati deciziile corecte, care
se impun in situatia de...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Final memoriu ministru relansare finatare subprogram fiv

894 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
894
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Final memoriu ministru relansare finatare subprogram fiv

  1. 1. 19 septembrie 2013 Către Ministerul Sănătă iiț În aten ia Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCUț Stimate Domnule Ministru, Subsemna ii, medici, embriologi i reprezentan i ai pacien ilor, vă scriem pentru a văț ș ț ț semnala o situa ie îngrijorătoare, care are consecin e medicale i sociale dramatice pentruț ț ș unii pacien i:ț inexisten a unei politici publice de sprijinire a pacien ilor hipofertiliț ț din România i sistarea finan ării Subprogramului de Fertilizare in Vitro iș ț ș Embriotransfer 1 . Atât timp cat a func ionat / a fost finan at (trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012), înț ț cadrul Subprogramului Na ional de Fertilizare in Vitro i Embriotransfer s-au efectuatț ș proceduri, cu o rată de reu ită peste media europeană, în urma cărora s-au născut sute deș copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In acest an 2013, din motive de finan are,ț pacien ii nu au putut depune dosare, de i Subprogramul teoretic există, figurând în lista deț ș programe na ionale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 i 2014.ț ș In luna iulie a.c., reprezentan ii pacien ilor, reuni i în Asocia ia SOS Infertilitatea, au avut oț ț ț ț întâlnire cu reprezentan ii Ministerului Sănătă ii, în cadrul căreia s-au prezentat ultimeleț ț rezultate centralizate - cifre în spatele cărora se află împlinirea unor familii: SITUA IA REZULTATELOR SUBPROGRAMULUI DE FERTILIZARE IN VITRO IȚ Ș EMBRIOTRANSFER Rezultate la zi prezentate Asocia iei SOS Infertilitatea de către reprezentan iiț ț a opt din cele zece unită i medicale implicate în Subprogramul FIVț la data de 20 iulie 2013 Unitatea medicala Nr. dosare Nr. proceduri Nr. sarcini în curs Nr. na teriș Nr. copii născu i viiț 1 Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătă ii nr. 765 din 27 mai 2011ț privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea i raportarea activită ilor specifice în cadrul Subprogramului de Fertilizare in Vitro i Embriotransferș ț ș 1
  2. 2. aprobate efectuate (+12 săptămâni ) TOTAL 1.093 831 87 171 224 Asocia ia SOS Infertilitatea nu de ine informa ii la zi din partea a două clinici implicate în Subprogramul FIV:ț ț ț Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca i Centrul Medical VIVAMED Braşovș Putem deci afirma că, de i bugetul Subprogramului FIV a fost de mai pu in deș ț 1.000.000 de euro anual (infim în compara ie cu bugetele altor programe de sănătate),ț rezultatele sunt excep ionale:ț peste 300 de copii s-au născut i sunt pe caleș să se nască gra ie Subprogramuluiț ( i nu toate dosarele aprobate i finan ate auș ș ț procedurile efectuate până în prezent, unele sunt în curs / urmează să fie efectuate, deci numărul sarcinilor, respectiv copiilor născu i, foarte probabil va fi mai mare).ț În acest context, în esen ă,ț propunerile noastre vizează următoarele: • Pe termen scurt: reluarea cât mai urgentă (următoarea rectificare bugetară) a finan ării Subprogramului de Fertilizare in Vitro i embriotransfer, în formaț ș în care acesta există în prezent • Pe termen mediu: Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical (cf. declarației dvs. recente de la Sighişoara, în cadrul dezbaterii organizate în Regiunea Centru pe proiectele de acte normative referitoare la reforma sistemului de sănătate publică, privind faptul că aşteptați propuneri de la profesioniştii în domeniu dacă se doreşte sau nu includerea programelor naționale în pachetul de bază). De asemenea, dorim pe termen mediu extinderea Subprogramului de fertilizare in vitro si embriotransfer pentru a permite decontarea din Fondul Na ional Unic alț Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul Ministerului Sănătă ii aț trei tentative de inseminare artificială, precum iș a cel pu in douăț cicluri de fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu hipofertil (cu condi ia ca cel pu inț ț 2
  3. 3. un membru al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România). În plus, vă rugăm să ave i în vedereț actualizarea Listelor medicamentelor gratuite i compensate pentru a include denumirile comune interna ionale aleș ț medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afec iunilor medicaleț specifice infertilită ii i în vederea efectuării procedurilor de reproducereț ș umană asistată medical. De asemenea, vă rugăm să ave i în vedere modificareaț categoriilor de pacien i cărora le este permisă compensarea / gratuitatea, astfel încât săț includă pacien ii afecta i de infertilitateț ț 2 , precum i eliminarea limitărilor privind o anumităș cauză a infertilită ii care să ofere dreptul la compensare.ț 3 Men ionăm că sugestiile noastre sunt fundamente în principal plecând de la studii recenteț efectuate la nivel regional i mondial de către organisme autorizate, de la date statisticeș oferite de Institutul Na ional de Statistică din România, de la rezolu ii ale Parlamentuluiț ț European, de la prevederile unor conven ii interna ionale la care România este parte,ț ț precum i inând cont de experien a practică în domeniul sănătă ii a numeroase state dinș ț ț ț Europa. 1. Situa ia de faptț 1.1. Aspecte generale privind infertilitatea i inciden a acestei afec iuniș ț ț medicale 2 În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul studen ilor i gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigura ii care au această nevoie.ț ș ț 3 În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare teoretică doar în cazul pacientelor cu insuficien ă ovariană,ț însă acestea sunt în egală măsură necesare i pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.ș 3
  4. 4. În esen ă, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conformț Organiza iei Mondiale a Sănătă iiț ț 4 , un cuplu poate fi considerat infertil dacă după doi ani 5 în care a avut o via ă intimă normală, fără utilizarea unor metode contraceptive, femeia nu aț reu it să ob ină o sarcină viabilă. Cel mai adesea, în urma unor investiga ii medicaleș ț ț suplimentare, se constată existen a unor afec iuni medicale care conduc la diagnosticul deț ț infertilitate (fie că ne referim la infertilitate primară sau secundară 6 ). Există însă i cazuri înș care nu se reu e te determinarea unei cauze medicale precise a infertilită ii.ș ș ț În întreaga lume, cuplurile privesc infertilitatea ca o dramă având profunde implica iiț de natură socială, economică i psihologicăș . Experien a infertilită ii aduce cel maiț ț adesea cuplului afectat un sentiment de pierdere, de e ec i de excludere socială. În plus,ș ș infertilitatea poate avea consecin e demografice i de sănătate semnificative.ț ș În lumina acestor aspecte, Parlamentul European precizează că infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia i subliniază faptul căș rata infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri. Ca urmare, factorii de decizie la nivel european invită statele membre ale Uniunii Europene să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilităţii 7 . De i în România nu sunt publicate statistici oficiale privind inciden a infertilită ii în rândulș ț ț popula iei de vârstă reproductivă, experien a personalului medical specializat pare să indiceț ț că situa ia locală reflectă în bună măsură (sau chiar depă e te u or) inciden a infertilită ii laț ș ș ș ț ț nivel mondial. Astfel, se estimează că, în România, un cuplu de vârstă reproductivă din aseș se confruntă cu probleme de fertilitate. Toate aceste cupluri au o nevoie reală de a avea acces la tratamente medicale specifice, cu atât mai mult cu cât impactul acestei afec iuni medicale asupra pacien ilor nu este doar deț ț natură fizică, ci i psihică, socială i economică.ș ș Ca urmare, în procesul de reglementare trebuie să ave i în vedere numărul semnificativ deț asigura i afecta i prin inciden a ridicată a infertilită ii i dreptul acestora de a avea acces laț ț ț ț ș tratament ca beneficiu aferent plă ii contribu iilor sociale la sistemul de sănătate dinț ț România. 4 Sursa: Organiza ia Mondială a Sănătă ii:ț ț www.who.int/topics/infertility/en/ 5 Majoritatea studiilor clinice se raportează însă la o perioadă de un an 6 Infertilitatea primară este infertilitatea într-un cuplu care nu a ob inut nicio sarcină, iar infertilitatea secundară se referă laț e ecul de a concepe ulterior ob inerii unei sarciniș ț 7 Sursa: Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI) 4
  5. 5. 1.2. Tratarea infertilită iiț Referindu-ne la tratarea infertilită ii, trebuie să men ionăm că aceasta presupune dinț ț momentul apari iei suspiciunii de infertilitate, în majoritatea cazurilor, parcurgerea mai multorț etape, prezentate succint în continuare. O primă etapă presupune stabilirea diagnosticului de infertilitate i determinareaș cauzei/cauzelor acesteia, în măsura în care acest lucru este posibil. Această etapă presupune atât o evaluare generală a stării de sănătate a membrilor cuplului (prin vizita la medicul de familie), precum i numeroase consulta ii oferite de medici având diferiteș ț specializări, în func ie de particularită ile fiecărui caz: ginecologie, tehnici de reproducereț ț umană asistată medical, însă i endocrinologie, hematologie, boli infec ioase, imunologie,ș ț genetică, diabetologie, psihologie etc. Investiga iile de natură clinică presupun efectuarea aț numeroase teste serologice i a altor analize de laborator (unele dintre ele deosebit deș costisitoare, e.g. determinarea existen ei muta iilor genetice), teste ecografice, precum iț ț ș histeroscopii sau, în unele cazuri, chiar interven ii de natură chirurgicală (e.g. laparoscopii).ț În func ie de afec iunile determinate în această primă etapă, pot fi necesare o serie deț ț tratamente medicamentoase pentru a favoriza concep ia i/sau înainte de a putea apela laț ș proceduri mai sofisticate. Într-o etapă ulterioară, la recomandarea medicului ginecolog/specialistului în infertilitate, cuplul poate apela la proceduri de reproducere umană asistată medical („tehnici de RUAM”). Tehnicile de RUAM includ de la tratamente hormonale simple sau urmate de inseminare artificială la fertilizarea in vitro (FIV clasic sau înso it de ICSI). Activită ile efectuate în modț ț uzual în cadrul FIV cuprind stimularea ovarelor pentru ob inerea mai multor ovocite,ț prelevarea ovocitelor prin punc ie foliculară, recoltarea spermei i procesarea acesteia,ț ș inseminarea ovocitelor, cultura, evaluarea i selectarea embrionilor rezulta i i transferulș ț ș embrionar (ET). Atât înainte, în timpul, cât i ulterior procedurii este necesară administrareaș de tratamente medicamentoase i monitorizarea ecografică. Acestea adaugă, de obicei, celș pu in 50% la costul procedurii FIV (aceste costuri conexe fiind suportate de asemenea deț către pacien i).ț Având în vedere complexitatea procesului de diagnosticare i tratare a infertilită ii,ș ț considerăm că asigura ii au dreptul la decontarea din Fond sau din bugetul Ministeruluiț Sănătă ii nu numai a cheltuielilor efectuate în vederea diagnosticării infertilită ii iț ț ș determinării cauzelor acesteia, dar i a tuturor cheltuielilor antrenate de parcurgerea maiș multor cicluri în care sunt utilizate tehnicile de RUAM. 5
  6. 6. Solicitarea noastră este de acoperire a cel pu in trei tentative de inseminare artificială,ț precum i a cel pu in două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil,ș ț pentru a ne apropia de nivelul de acoperire furnizat asigura ilor în majoritatea statelorț europene (a se vedea Anexa 1 pentru detalii privind acoperirea acestor proceduri din fonduri publice în alte state). 2. Criterii pentru asigurarea accesului la tehnici de RUAM în condi ii deț echitate socială Preocuparea fa ă de aspectele care in de sănătatea reproducerii reprezintă în prezent oț ț provocare pentru multe guverne din Europa, în încercarea de a men ine un echilibru întreț numărul locuitorilor i o rată de cre tere sustenabilă a popula iei. Cu toate acestea, în modș ș ț eronat, în România infertilitatea încă este, aparent, o afec iune marginalizată i consideratăț ș a nu fi o prioritate în lista problemelor vizând sănătatea publică. Conform Fertility Europe 8 , prin documentul de pozi ie privind echitatea accesului la tehnici deț RUAM pe teritoriul Europei publicat în mai 2012 9 , accesul asigura ilor la tehnici de RUAM arț trebui să fie guvernat de acelea i principii aplicabile altor servicii de sănătate, respectivș evaluarea nevoilor, eficien a clinicăț iș eficien a în termeni de costț . • Evaluarea nevoilor privind serviciile de sănătate este o metodă sistematică i echitabilăș pentru analiza problemelor de sănătate cu care se confruntă popula ia, conducând laț stabilirea priorită ilor i alocarea resurselor astfel încât să îmbunătă ească stareaț ș ț generală de sănătate i să reducă inechitatea socială;ș • Eficien a clinicăț este capacitatea unei proceduri sau a unui tratament de a ob ineț rezultatul scontat. Mai precis, se referă la cât de bine func ionează un anumit test sauț tratament atunci când este utilizat în context real, spre deosebire de mediul strict controlat al testelor clinice; • Eficien a în termeni de costț este un tip de evaluare economică folosită pentru a identifica cea mai bună utilizare a fondurilor disponibile pentru acoperirea serviciilor de sănătate 10 . Un test sau un tratament se presupune că este eficient în termeni de cost în cazul în care 8 Asocia ia umbrelă a organiza iilor i asocia iilor europene care vizează aspecte din aria fertilită ii –ț ț ș ț ț www.fertilityeurope.eu, în care o reprezentantă a Asocia iei SOS Infertilitatea este membru în comitetul executivț 9 Sursa: Fertility Europe: Echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei – mai 2012 10 Evaluare de tip „Value for Money” (analiză cost-beneficiu) 6
  7. 7. conduce la o stare de sănătate mai bună decât dacă resursele ar fi primit o altă destina ie.ț 2.1. Nevoia privind serviciile de RUAM Sumarizăm în continuare principalele aspecte care indică existen a nevoii pentru facilitareaț accesului la procedurile de RUAM. a) Infertilitatea este o boală recunoscută de Organiza ia Mondială aț Sănătă iiț 11 . b) Inciden a infertilită ii este în continuă cre tere, atingând în prezent 15%ț ț ș din cuplurile de vârstă reproductivă. Ca urmare, numărul asigura ilor care ar beneficia de decontarea acestor servicii deț RUAM este unul semnificativ ca pondere în total. c) Din punct de vedere demografic, indicele conjuctural al fertilită iiț 12 în România a cunoscut o scădere accentuată în ultimele decenii , de la un maxim înregistrat de 3,7 în 1967 la circa 1,4 în prezent 13 . Acest indicator sugerează o rată a fertilită ii mai mică decât media europeanăț de 1,6 i un decalaj considerabil fa ăș ț de alte state cu sisteme moderne de sănătate, cum ar fi Fran a (2,1), Irlanda (2,07),ț Marea Britanie i Suedia (1,94), Belgia (1,84)ș 14 etc. Corelată cu al i indicatori,ț această scădere a ratei fertilită ii are un impact demografic îngrijorător,ț conducând la consecin e grave în ceea ce prive te presiunea asupraț ș Bugetului de Stat al României. Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul European: - men ionează „scăderea drastică a fertilită ii în rândul cetă enilor statelor membre iț ț ț ș accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legisla ia relevantă privind pia a muncii), precum i implica iile financiare ale tuturorț ț ș ț acestor procese”; - „atrage aten ia asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru aț cre te numărul de na teri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problemaș ș îmbătrânirii în Europa”; 11 A se vedea website-ul oficial al OMS: http://www.who.int/topics/infertility/en/ 12 Numărul de copii născu i de o femeie în cursul vie ii sale fertileț ț 13 Sursa: Institutul Na ional de Statistică – Anuar Statistic 2010ț 14 Sursa: Comisia Europeană – Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Fertility_statistics 7
  8. 8. - „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea popula iei asociată cuț scăderea natalită ii reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită oț reformă a sistemelor europene fiscale i de asisten ă socială”;ș ț - „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să beneficieze de asisten ă medicală accesibilă i de calitate,ț ș precum i de îngrijire de înaltă calitate”ș 15 . În concluzie, includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical nu trebuie privită dintr-o perspectivă îngustă iș pe termen scurt, a impactului asupra Fondului, ci dintr-o perspectivă pe termen lung, anticipând impactul viitor favorabil asupra Bugetului de Stat al României prin contribu iile ulterioare ale românilor a căror na tere devine posibilăț ș prin facilitarea accesului asigura ilor la tehnicile de RUAM.ț În plus, această politică ar fi singura care ar respecta recomandările formulate de institu iile europene înț domeniul politicilor de sănătate. d) Lipsa accesului la tehnici de RUAM este o sursă poten ială pentruț dezvoltarea unor afec iuni medicale de natură psihiatrică de cătreț persoanele afectate de infertilitate. În ultimele decenii au fost realizate numeroase studii din care rezultă că imposibilitatea de a avea un copil biologic din motive de natură medicală conduce la un risc sporit de anxietate, schimbări de dispozi ie i chiar depresie severă în cazul celor afecta i.ț ș ț Recent, în 2012, cercetătorii danezi au demonstrat printr-un studiu reprezentativ din punct de vedere statistic (realizat pe un e antion de aproape 100.000 de paciente) căș femeile care nu reu esc să dea na tere unui copil în urma investiga iilor i tratamentelorș ș ț ș de fertilitate au un risc mai mare (cu circa 18%) de dezvolta afec iuni de naturăț psihiatrică i de a necesita spitalizare fa ă de femeile care, în urma investiga iilorș ț ț specifice infertilită ii, reu esc să dea na tere unui copilț ș ș 16 . Astfel, nealocarea de resurse pentru decontarea serviciilor de RUAM ar putea genera o altă nevoie, de alocare a resurselor pentru decontarea serviciilor de îngrijire psihiatrică, atrăgând în plus un risc suplimentar de sănătate în acest segment al popula iei, afectatț de infertilitate. 15 Rezolu ia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice i solidaritatea întreț ș genera ii (2010/2027(INI))ț 16 Sursa: ESHRE - http://psychcentral.com/news/2012/07/03/fertility-problems-increase-risk-for-mental- disorders/41093.html 8
  9. 9. e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea i tratareaș infertilită ii este necesar pentru a diminua impactul psiho-social al acesteiț afec iuni medicale i pentru a sprijini institu ia familieiț ș ț . Cei mai mul i dintre cei care se confruntă cu dificultă i în concep ie trec printr-oț ț ț experien ă dificilă, atât din punct de vedere fizic, cât i emo ional. Există o prejudecatăț ș ț generală că via a celor afecta i de infertilitate continuă ca i până atunci, ceea ce nu esteț ț ș deloc adevărat. Lipsa unui copil, starea de incertitudine constantă i încercările lunare deș a ob ine o sarcină, de multe ori de-a lungul mai multor ani, afectează sever toateț aspectele vie ii unei persoane, având un puternic impact asupra rela iilor cu membriiț ț familiei i cu prietenii. Multe persoane trăiesc unș stres emo ional intens, tradus înț sentimente de frustrare, stigmatizare, ru ine, vină, vulnerabilitate, teamăș i pierdereș . Pe măsură ce trec anii, infertilitatea devine o povară pentru cei afecta i. Oameniiț experimentează o capacitate diminuată de integrare în via a socialăț pentru lungi perioade de timp. Pentru unii, evenimente cum ar fi anun area sarcinilor în cercurile deț prieteni apropia i, zilele de na tere ale copiilor i sărbătorile religioase (spre exemplu,ț ș ș botezurile) i alte ocazii similare pot deveni surse semnificative de stres, cărora le facș fa ă cu greu i care sunt o reamintire constantă a problemelor lor de fertilitate.ț ș Infertilitatea este în general gre it interpretată i tratată ca unș ș tabu social. Pacien ii seț confruntă adeseori cu stereotipuri, prejudecă i, neîn elegeri i sentimente profunde deț ț ș vină. Astfel, cei afecta i ezită de multe ori să discute acest subiect cu prietenii i cuț ș familia. Treptat, se izolează din punct de vedere social, cu atât mai mult cu cât copiii sunt omniprezen i în cadrul social apropiat.ț Problemele de fertilitate i afec iunile care stau la baza diagnosticului afectează de multeș ț ori i via a profesională a persoanelor hipofertileș ț , fie printr-o scădere de productivitate 17 , prin pierderea motiva iei, prin diminuarea capacită ii de concentrare sau datorită timpuluiț ț pe care sunt nevoite să îl dedice investiga iilor i tratamentului, în detrimentul carierei.ț ș 17 Funda ia Mondială de cercetare în domeniul endometriozei (WERF) a publicat în luna aprilie 2012 în revistaț „Reproducerea umană” un studiu prin care arată că pierderea de productivitate a muncii datorată durerii cauzate pacientelor de această boală, (una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilită ii feminine), conduce la costuri de două ori mai mariț decât cele asociate costurilor de sănătate directe: http://endometriosis.ca/news/article/endocost-study-shows-loss-of- productivity-higher-than-direct-healthcare-costs/ 9
  10. 10. De asemenea, există numeroase studii care demonstrează impactul negativ al infertilită ii asupra căsniciei i asupra calită ii vie ii de familieț ș ț ț 18 . Este recunoscut faptul că imposibilitatea de a avea copii poate cauza în multe cazuri înstrăinarea partenerilor iș poate conduce la divorț 19 . De i nu există statistici despre efectul direct al infertilită iiș ț asupra ratei divor urilor, studiile efectuate de cercetători americani arată că 66% dinț cuplurile divor ate nu au copii, ceea ce sugerează indirect că, în cazul cuplurilor infertile,ț probabilitatea de a recurge la divor este mai ridicată decât în cazul cuplurilor care au celț pu in un copilț 20 . Facilitarea accesului la tehnicile de RUAM poate fi o solu ie pentru diminuarea acestorț consecin e psiho-sociale ale bolii i pentru a sprijini institu ia familiei.ț ș ț 2.2. Eficien a clinică a serviciilor de RUAMț Până în prezent au fost elaborate în întreaga lume numeroase studii care atestă rata medie de reu ită a tehnicilor de RUAM. După cum este de a teptat, această rată poate varia înș ș func ie de o multitudine de variabile.ț a) Eficien a clinică a procedurilor de inseminare artificialăț În cazul inseminării artificiale se folosesc mai multe tehnici, rata de succes putând varia i în func ie de acestea. Principalele tehnici utilizate sunt inseminarea intracervicală (ICI)ș ț i inseminarea intrauterină (IUI). Pe lângă acestea se mai folosesc uneori inseminareaș intrauterină tubo-peritoneală (IUTPI) i inseminarea intratubară (ITI).ș Rata de succes în cazul inseminării artificiale depinde de numero i factori, cum ar fiș vârsta i sănătatea pacientului, dar i de felul în care este definită no iunea de succesș ș ț 21 . Un alt factor decisiv este i calitatea materialului seminal utilizat în cadrul procedurii.ș 18 Sursa: Tao P, Coates R, Maycock B: Investigarea rela iei maritale în infertilitate - O revizuire sistematică a studiilorț cantitative. J Reprod Infertil. 2012;13(2):71-80 19 Sursa: Centrul na ional american de resurse privind sănătatea mariajului. Date despre infertilitate -ț www.healthymarriage info.org 20 Sursa: http://marriagegems.com/tag/infertility-and-divorce/ 21 Spre exemplu, rata de succes poate varia dacă se urmăre te doar confirmarea prin test serologic a sarcinii după procedurăș sau evolu ia sarcinii până în săptămâna 13; de asemenea, succesul poate fi măsurat prin rata procedurilor care au condus laț copii născu i vii.ț 10
  11. 11. În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în cazul utilizării ICI i este de circa 15% - 20% per ciclu în cazul utilizării IUI (aceasta fiindș i tehnica cel mai des folosită în clinicile din România). Studiile arată că, prin utilizareaș IUI, 60 – 70% din cupluri au reu it să ob ină o sarcină după 6 cicluri de încercări.ș ț b) Eficien a clinică a procedurilor de fertilizare in vitro i embriotransferț ș Rata de succes a procedurilor FIV reprezintă procentul tuturor procedurilor FIV efectuate care au un rezultat favorabil. În func ie de calculul utilizat, acest procent poate fi definit caț număr de sarcini confirmate clinic, ca număr de na teri sau ca număr de copii născu iș ț vii . Studiile recente 22 arată următoarele date privind eficien a clinică a procedurilor FIV,ț depinzând de mai mul i factori, cum ar fi vârsta femeii:ț Embrioni proaspeți din ovocite proprii < 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani Număr de cicluri FIV analizate 39.473 20.250 20.706 9.650 Procent cicluri FIV finalizate cu sarcină 47,7% 38,8% 29,9% 20,1% Procent cicluri FIV finalizate cu naștere 41,7% 31,9% 22,1% 12,5% Număr mediu de embrioni transferați 2,0 2,2 2,6 3,0 Procentul nașterilor cu gemeni 32,4% 27,2% 22,1% 16,9% Procentul nașterilor cu tripleți sau mai mult de trei copii 1,5% 1,5% 1,1% 1,1% Embrioni criogenați din ovocite proprii < 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani Număr de embriotransferuri (ET) 11.858 5.865 4.411 1.521 Procent ET finalizate cu naștere 38,7% 35,1% 28,5% 21,4% Număr mediu de embrioni transferați 1,9 1,9 2,1 2,2 Ovocite donate Embrioni proaspeți Embrioni criogenați Număr de embriotransferuri (ET) 9.321 6.183 Procent ET finalizate cu naștere 55,6% 34,8% Număr mediu de embrioni transferați 1,9 2,0 22 Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată (SART) – Sumarul raportului clinic (2010) - https://www.sartcorsonline.com/ 11
  12. 12. Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată În România, majoritatea clinicilor autorizate raportează rate medii de succes situate între 30 – 40% în func ie de criteriul sarcinilor confirmate clinic. Pe de altă parte, numărul deț copii născu i vii conform datelor centralizate de EUROCETț 23 este semnificativ mai mic decât numărul sarcinilor confirmate clinic ob inute prin proceduri FIVț 24 . În România, în anul 2010 au fost parcurse 2.608 cicluri de inseminare artificială i 1.486 de cicluri FIV.ș Acest număr scăzut este în directă legătură cu inaccesibilitatea acestor proceduri pentru majoritatea pacien ilor care au nevoie de ele (estimat a fi de circa 500.000 de persoane).ț De asemenea, o parte din clinicile autorizate pentru desfă urarea de proceduri specificeș RUAM erau în 2010 în primul an de func ionare, motiv pentru care încă nu puteauț raporta reu ite în contrapartida procedurilor efectuate. Mai mult, din această cauză, eleș nu pot fi încă relevante din punct de vedere statistic. De aceea considerăm că raportarea la ratele de succes determinate pe e antioane mult mai ample, cum sunt cele prezentateș anterior, ar trebui avută în vedere. Un studiu efectuat de cercetători francezi a arătat că 66% din pacien ii care au apelat laț proceduri de fertilizare in vitro au reu it să conceapă un copil pe parcursulș tratamentelor 25 . Pentru cre terea anselor de reu ită, se recomandă parcurgerea a 3 - 4ș ș ș proceduri la nivel de cuplu. i în cazul fertilizării in vitro, ca i în cel al inseminării artificiale, rata ridicată de reu ităȘ ș ș după efectuarea mai multor proceduri recomandă facilitarea accesului cuplurilor hipofertile la mai multe proceduri de RUAM, pentru a spori ansele unui rezultat pozitiv.ș 2.3. Eficien a în termeni de cost a serviciilor de RUAMț Referitor la costul mediu al procedurilor de RUAM în România, Asocia ia SOS Infertilitatea aț efectuat o analiză a datelor publicate în lunile iunie – iulie 2012 de clinicile acreditate în domeniu conform Ordinului Ministerului Sănătă ii nr. 712 din 13 iulie 2012 pentru acreditareaț 23 Registrul European pentru Organe, Celule i esuturiș Ț 24 În 2010 a fost raportată la EUROCET o rată de succes a procedurilor FIV efectuate în România de 37% conform criteriului sarcinilor confirmate clinic, însă procentul în func ie de numărul copiilor născu i vii a fost de 18%ț ț 25 Sursa: de La Rochebrochard E, Quelen C, Peikrishvili R, Guibert J, Bouyer J (august 2008): Rezultatul pe termen lung al încercărilor de a deveni părin i în timpul fertilizării in vitro i după întreruperea sau nereu ita fertilizării in vitro. Fertil.ț ș ș Steril. 92 (1): 149–56 12
  13. 13. în domeniul transplantului a unită ilor sanitare care pot efectua activită i de bănci de esuturiț ț ț i/sau celule umane, respectiv de utilizator de esuturi i/sau celule umane în scopș ț ș terapeutic. Analiza pre urilor publicate de 18 din cele 19 clinici men ionate în ordinț ț 26 a condus la următoarele date: a) Costul mediu al unei proceduri FIV este de circa 10.120 RON (echivalentul a cca. 2.200 EUR) 27 ; b) Costul mediu al unei proceduri de inseminare intrauterină este de circa 935 RON (echivalentul a cca. 200 EUR) 28 . Corelând aceste informa ii cu datele privind eficien a clinică a procedurilor de RUAM, seț ț poate trage concluzia că, în vederea ob inerii unor rezultate pozitive pentru aproximativ 65%ț din cuplurile tratate, este necesară o investi ie de maxim 5.610 RON (echivalentul a 1.218ț EUR) în cazul inseminărilor artificiale i de circa 30.360 RON (echivalentul a 6.600 EUR) înș cazul fertilizărilor in vitro. La aceste costuri se adaugă i costul medica iei, care poate varia în func ie de diagnosticulș ț ț clinic al fiecărui cuplu. În medie, în cazul unei inseminări intrauterine, costul medica iei seț situează în jurul valorilor de 800 – 1.200 RON, iar în cazul unei proceduri FIV, este de circa 2.500 – 3.500 RON. Pe lângă aceste costuri, pacien ii suportă i contravaloareaț ș monitorizărilor ecografice i a analizelor necesare înainte i în timpul procedurii.ș ș Plecând de la aceste date, considerăm necesare o serie de precizări. În prezent, costurile tehnicilor de RUAM în România se situează încă sub media europeană. De i raportate laș costurile altor servicii medicale, aceste costuri pot părea relativ mari, ele trebuie analizate iș din perspectiva beneficiului poten ial. În contextul în care în elegem că aceste proceduriț ț facilitează concep ia, participând activ la crearea de noi vie i umane, orice discu ie legată deț ț ț costurile asociate ar putea fi privită ca fiind nepotrivită sau chiar non-etică. Mai mult decât atât, chiar i în aceste condi ii am avut în vedere existen a unor posibileș ț ț constrângeri de natură bugetară. Astfel, solicitarea noastră este de a acoperi doar o parte din procedurile la care ar trebui să apeleze un cuplu hipofertil pentru a avea o ansă rezonabilăș de a avea un copil biologic, respectiv trei proceduri IUI i două proceduri FIV.ș Din punctul nostru de vedere, a limita accesul unui cuplu la tratamente specifice infertilită iiț (necesare pentru a putea ob ine bucuria concep iei unui copil biologic i a unei familiiț ț ș 26 Una dintre clinici a refuzat publicarea pre urilor aferente tehnicilor de RUAM oferite ca serviciu; pe lângă cele 19 cliniciț mai există alte 4 clinici care sunt aparent autorizate de către Asocia ia Na ională de Transplant (ANT), dar ele nu au fostț ț incluse în studiu. 27 În scopul facilitării compara iei, au fost luate în considerare costurile incluzând o eventuală procedură ICSIț 28 În cazurile în care au fost oferite detalii, s-a selectat pentru analiză pre ul aferent IUI cu două proceduriț 13
  14. 14. întregi), plecând de la considerente legate de cost ar încălca în esen ă un drept umanț fundamental, acela de a nu pune o etichetă de pre pe via a unei fiin eț ț ț umane. 3. Temeiul de drept Există numeroase acte normative atât na ionale cât i interna ionale care sus in necesitateaț ș ț ț asigurării accesului în condi ii echitabile la tehnicile de RUAM. În continuare, prezentăm doarț o parte din aspectele de natură juridică pe care le considerăm relevante din perspectiva demersului nostru. 3.1. Principii În primul rând, pentru a asigura o legisla ie a sănătă ii coerentă, care să respecte drepturileț ț tuturor asigura ilor în aceea i măsură, trebuie avută în vedereț ș respectarea unor principii fundamentale: a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică; b) focalizarea acţiunilor de prevenire pe grupuri populaţionale vulnerabile; Inclusiv asocia iile medicale i de pacien i semnatare ale acestui memoriu ac ionează caț ș ț ț parteneri ai autorită ilor române în aceste două arii, prin campanii de promovare a sănătă iiț ț reproducerii, adresate grupurilor de tineri, urmărind pe cât posibil educarea publicului larg în vederea prevenirii infertilită ii.ț c) preocuparea faţă de determinanţii stării de sănătate; Întrucât cauzele medicale ale infertilită ii i efectele de natură psihică ale acestei afec iuni seț ș ț situează printre principalii determinan i ai stării de sănătate a asigura ilor, aceste aspecteț ț trebuie să devină o preocupare activă a autorită ilor de reglementare în domeniul sănătă ii.ț ț d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială; Acest principiu constituie un motiv solid pentru decontarea investiga iilor generale deț sănătate ce sunt de multe ori premergătoare stabilirii diagnosticului de infertilitate 14
  15. 15. (investiga ii de hematologie, endocrinologie,ț boli infec ioase, diabetologie, imunologie,ț genetică, ginecologie, psihologie). e) parteneriat activ cu [...] organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu activitate în domeniul sănătăţii publice, precum şi organisme naţionale şi internaţionale cu competenţe în sănătate publică; În spiritul acestui principiu, sperăm să acorda i aten ia cuvenită observa iilor înaintate deț ț ț către noi, cu atât mai mult cu cât aceste observa ii sunt fundamentate pe măsuri promovateț i de alte organisme interna ionale recunoscute în domeniul sănătă ii (e.g. Organiza iaș ț ț ț Mondială a Sănătă ii, ESHRE, Fertility Europe).ț f) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice; Sperăm că prezenta adresă aduce în sprijinul deciziei pe care v-o solicităm suficiente argumente bazate pe dovezi tiin ifice solide. În cazul în care considera i că acestea nu suntș ț ț suficiente din punctul dumneavoastră de vedere pentru a lua o decizie informată, asocia iileț noastre vă pot pune la dispozi ie i alte studii relevante în domeniu, în func ie de tematicaț ș ț specifică vizată. g) decizii fundamentate conform principiului precauţiei în condiţii specifice; În contextul subiectului abordat, aplicarea principiului precau iei conduce la facilitareaț accesului la tehnici de RUAM tuturor cuplurilor hipofertile, astfel încât acestea să nu amâne apelarea la tratamentele necesare din cauza unor restric ii de natură financiară până înț momentul în care infertilitatea devine dificil sau imposibil de tratat eficient din motive legate de vârstă. h) promovarea solidarită ii, echită ii i participării active pentru asigurarea sănătă iiț ț ș ț popula iei.ț Acest ultim principiu este poate i cel mai important dintre cele enun ate. În baza acestuiș ț principiu, trebuie să ave i în vedere că:ț - infertilitatea este o afec iune medicală recunoscută interna ional care generează oț ț nevoie de servicii de sănătate, nevoie care trebuie acoperită ca atare de sistemul asigurărilor publice de sănătate; - investiga iile de fertilitate i tratamentul infertilită ii trebuie să beneficieze de rambursare,ț ș ț ca i în cazul altor state europene, iar tratamentele care se dovedesc benefice pentruș pacien i trebuie să fie accesibile indiferent de venitul sau locul de re edin ă alț ș ț asiguratului 29 . 29 Aceste aspecte se regăsesc i între recomandările ESHREș 15
  16. 16. 3.2. Legisla ia europeană (în vigoare în UE) relevantăț Printre cele mai relevante astfel de acte i conven ii aplicabile i în România, men ionăm:ș ț ș ț • Rezolu ia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare laț provocările demografice i solidaritatea între genera ii (2010/2027(INI))ș ț , în care Parlamentul European: - men ionează „scăderea drastică a fertilită ii în rândul cetă enilor statelor membre iț ț ț ș accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legisla ia relevantă privind pia a muncii), precum i implica iile financiare ale tuturorț ț ș ț acestor procese”; - „atrage aten ia asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru aț cre te numărul de na teri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problemaș ș îmbătrânirii în Europa”; - „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea popula iei asociată cuț scăderea natalită ii reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită oț reformă a sistemelor europene fiscale i de asisten ă socială”;ș ț - „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să beneficieze de asisten ă medicală accesibilă i de calitate,ț ș precum i de îngrijire de înaltă calitate”.ș • Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI), în care Parlamentul European: - precizează că „infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia i subliniază faptul că rataș infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri”; - „invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilităţii”. • Conven ia pentru protec ia drepturilor omului i a demnită ii fiin ei umaneț ț ș ț ț fa ă de aplica iile biologiei i medicinei: Conven ia privind drepturileț ț ș ț omului i biomedicinaș , ratificată de România în anul 1997. Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state i Comunitatea Europeană, semnatare ale prezenteiș Conven ii:ț 16
  17. 17. - afirmă că „progresul biologiei i medicinei trebuie utilizat în beneficiul genera iilorș ț prezente i viitoare”;ș - subliniază „necesitatea cooperării interna ionale astfel încât întreaga umanitate să seț poată bucura de avantajele biologiei i medicinei”;ș - precizează că „Păr ile la Conven ie se vor preocupa ca problemele fundamentale peț ț care le ridică dezvoltarea biologiei i medicinei să facă obiectul unei dezbateriș publice, în special în lumina implica iilor relevante din punct de vedere medical,ț social, economic, etic i juridic, i ca posibila lor aplicare să constituie subiectul unorș ș consultări corespunzătoare”. Această Conven ie are un dublu rol: pe de-o parte define te drepturile pacien ilor iț ș ț ș indică o anumită direc ie de dezvoltare pentru sistemele de sănătate publică din Europa,ț iar pe de altă parte oferă i un cadru juridic necesar utilizării în condi ii etice a tehnicilorș ț de RUAM. 3.3. Acte normative române tiș • Noul Cod Civil prevede: - Articolul 61 Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane (1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege; (2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei. - Articolul 258 Familia (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului; (3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei. Întrucât o afec iune medicală cum este infertilitatea constituie un obstacol independent deț voin a cuplului căsătorit în a dezvolta i consolida familia, conform textului de lege men ionatț ș ț anterior Statul are obliga iaț de a acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice, pentru a- i putea dezvolta i consolida familia, prin conceperea unui copil biologic. Astfel,ș ș considerăm că lipsa finan ării procedurilor de RUAM din Fondul Na ional Unic alț ț Asigurărilor Sociale de Sănătate sau din bugetul Ministerului Sănătă ii arț 17
  18. 18. constitui o încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare i credem căș acest lucru poate fi argumentat oricând cu succes în fa a oricărei instan e interna ionale.ț ț ț Drepturi similare cu cele men ionate anterior se regăsesc i în diverse Conven iiț ș ț interna ionale, la care România este semnatară (în particular în multe din tratateleț Organiza iei Na iunilor Uniteț ț 30 ). 4. Experien a altor state europene privind decontarea serviciilor de RUAM dinț fonduri publice Nu în ultimul rând, pentru analiza obiectivă a solicitărilor formulate de către noi, trebuie să existe i o raportare la situa ia existentă în alte state europene, în special în cazul acelorș ț state cu sisteme de sănătate moderne i eficiente.ș Acest lucru este necesar pentru a asigura conformarea cu indica iile oferite în Rezolu iileț ț Parlamentului European men ionate anterior i pentru a preveni discriminarea pacien ilor dinț ș ț România fa ă de pacien i afecta i de infertilitate din celelalte State Membre.ț ț ț Ata ăm acestei adrese (a se vedeaș Anexa 1) un sumar al legisla iei privind decontareaț procedurilor de RUAM în diverse state din Europa, conform ultimelor date publicate de ESHRE în mai 2012. După cum se poate observa din informa iile incluse în tabelele dinț Anexa 1, România ocupă în prezent ultimul loc în Europa în ceea ce prive te decontarea procedurilor de RUAM dinș fondurile asigurărilor publice de sănătate. Majoritatea statelor europene acoperă cel pu in 3ț tentative de inseminare artificială, respectiv 3 tentative de fertilizare in vitro i decontează celș pu in par ial cheltuielile asociate cu laboratorul, medica ia, consulta iile, analizele de sângeț ț ț ț i ecografiile necesare.ș Astfel, men inerea actualei situa ii ar conduce la o discriminare clară a asigura ilor româniț ț ț fa ă de pacien ii confrunta i cu infertilitatea din celelalte state europene.ț ț ț 30 Sursa: Asocia ia pentru Educa ie privind Drepturile Umane -ț ț http://www.hrea.org/index.php?doc_id=425#instruments 18
  19. 19. * * * Acest memoriu a fost întocmit în ipoteza în care, în urma procesului consultativ cu medicii, pacien ii i reprezentan ii societă ii civile, se dore te îmbunătă irea accesului la serviciile deț ș ț ț ș ț sănătate, care să răspundă mai bine nevoilor asigura ilor i să aducă România în rândulț ș statelor cu sisteme de sănătate publică evoluate i eficiente. În speran a că ve i acordaș ț ț aten ia cuvenită propunerilor i observa iilor noastre, rămânem la dispozi ia dumneavoastrăț ș ț ț pentru mai multe informa ii i clarificări.ț ș În situa ia în care ve i considera că modificările propuse nu sunt oportune, am aprecia dacăț ț ne-a i prezentaț motiva iaț care ar putea sta la baza unei astfel de decizii. În cazul în care considera i că implementarea măsurilor propuse este oportună dar este, înț acela i timp, supusă unor constrângeri de natură bugetară,ș dorim să ni se aducă la cuno tin ă concluziile aferenteș ț studiului economico-financiar efectuat de reprezentan ii Ministerului Sănătă ii care ar justifica o asemenea pozi ie.ț ț ț 19
  20. 20. Vă mul umim i a teptam cu interes răspunsul dumneavoastră.ț ș ș Cu deosebită considera ie,ț SEMNEAZĂ PREZENTUL MEMORIU: As. univ. Dr. Dragoș ALBU, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonator al departamentului de medicina materno-fetala Hyperclinica Medlife Dr. Ionela ANGHELESCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, doctorand în domeniul fertilității și reproducerii asistate, Clinica Gynera, București Dr. Cristina AVATAJITEI – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrica- Ginecologie "Cuza -Voda" și Clinica Omini, Iași Dr. Cristina BARTHA, embriolog, clinica Polisano Sibiu Dr. Marilena BĂLU ĂȚ , Medic Specialist obstetrică-ginecologie, Embriolog, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București. Dr. Bogdan BÎCU, medic endocrinolog, Clinica Hitmed, Craiova Dr. Melihan BECHIR, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior, vice-președinte Asociația Embriologilor din Romania Dr. Ioan BOLEAC, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București Dr. Adrian BORȘ, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași Dr. Cezara BUCUR, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București Conf. univ. Dr. Maria BUTNARU, Embriolog, Coordonator Laborator FIV, Clinica Omini, Iași Biol. Dr. Andreea BUTNARIU, Bioinginer Laborator FIV, Clinica Omini, Iași Dr. Bogdan Valer CÂRSTEA, Biolog-șef Laborator, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș Dr. Ana Claudia CÂRSTEA, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș Prof. Dr. Iacob CHECIU, biolog, Clinica Gynatal, Timisoara Șef lucrări Dr. Radu CHICEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu Dr. Carmen CIONTU, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara Dr. Diana COCEI, medic primar obstetrică-ginecologie / embriolog senior certificat ESHRE, Clinica Columna, București As. univ. Dr. Dorina CODREANU, Medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare FIV, Clinica Gynera, București 20
  21. 21. Dr. Carmen CONSTANTINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV , Clinica Hit-Med, Craiova Dr. Anca CORICOVAC, Embriolog și medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București Nicoleta CRISTEA-BRUNEL, pacientă, coordonatoarea Asociației SOS Infertilitatea www.vremcopii.ro Dr. Daniel DAMIAN, Medic primar Urologie, Doctorat în Infertilitate masculină, Clinica Gynera, București Biol. Monica DASCALESCU, Președinte Asociația Embriologilor, biolog principal / embriolog senior certificat ESHRE, Clinica Columna, Bucuresti Biol. Alina DAVID, fostă pacientă, Președinte Asociația SOS Infertilitatea, www.vremcopii.ro Dr. Florin DORNEANU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynatal, Timișoara Dr. Bogdan DOROFTEI, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Origyn, Iași, reprezentant al României în Comitetul Național ESHRE Dr. Laura DRACEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București Dr. Beatrice Andreea ENACHE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București Dr. Irina ENĂCHESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Craiova Prof. Dr. Konstantinos GIATRAS, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara Dr. Flaviu GLIGA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Vivamed, Brașov Biol. Monica GLIGOR, embriolog, Athena Hospital, Timișoara Lector univ. Dr. Delia HU ANUȚ , embriolog, Clinica Gynatal, Timișoara Dr. Florin ISPĂȘOIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu Clare LEWIS-JONES, MBE, Președinte Infertility Network U.K., Președinte Fertility Europe Dr. Alexandru LUCA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași Dr. Ioana LU ESCUȚ , medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Euromaterna, Constanța Dr. Corina MANOLEA, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed, București Acad. Prof. Dr. Bogdan MARINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București Biol. Violeta MARTINIUC, embriolog, Clinica Avicena Profertis, Iași Dr. Romeo MICU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Urgență, Cluj Napoca Dr. Cătălin MIHĂILĂ - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași 21
  22. 22. Biol. Ramona MIHART – embriolog clinic certificat ESHRE, Clinica Hitmed, Craiova Dr. Luminita MIRZAN, Embriolog clinic certificat ESHRE, Medic primar medicină de laborator, Clinica Gynera, București Dr. Anca MOISA, medic primar obstetrică-ginecologie, androlog, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București Dr. Oana MOISE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed System, București Dr. Greti MUTULIGA, medic primar obstetrică – ginecologie, Clinica Polisano Sibiu Dr. Andreea MUSTA ĂȚ , Medic primar Genetica Medicala, embriolog clinic acreditat ESHRE, clinica Promed, București, reprezentanta României in Comitetul EIM, ESHRE Acad. Prof. Dr. Ioan MUNTEANU, medic primar obstetrică – ginecologie, părintele științific al primului copil conceput prin FIV in România Dr. NAGY Barna Stefan, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica de Reproducere Asistată Mureș Dr. Oana NEUMANN, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Avicena Profertis, Iași Dr. Cerasella NICOLICEA, medic specialist Genetică Medicală, cu formare in Biologia Reproducerii, Clinica Fertilia Dr. Mihail NICULESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și Clinica Columna, București Prof. univ. Dr. Mircea ONOFRIESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Coordonator Centru de Fertilitate Omini Clinic, Iași Dr. Irina OPROIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București Biol. Mihaela POPA – embriolog senior certificat ESHRE, Clinica Promed, București Conf. univ. Dr. Denisa PROTOPOPESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Supraspecializare Reproducere Umana Asistata, Clinica Genesys Biol. Mihaela RADU, Doctorand Genetică, ESHRE Senior Embryologist, Clinica Hitmed, Craiova Dr. Iulia RAICA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu Biol. Ioana RUGESCU, Secretar General – Asociația Embriologilor Dr. Lăcrămioara SANDU, Medic primar genetica medicala, specializare embriologie, clinica Promed, București Dr. Bogdan SCURTU – medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Omini, Iași Șef lucrări Dr. Răzvan SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis Iași Șef lucrări Dr. Demetra SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis Iași Dr. Lavinia STELEA, Medic primar obstetrica-ginecologie - specializare in Fertilizare in Vitro, Athena Hospital, Timișoara 22
  23. 23. Dr. George VASILESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București Dr. Gabriela TOMA – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași Dr. Alice VĂDUVA, Medic specialist endocrinologie, Clinica Hit-Med, Craiova Dr. Cristian VĂDUVA, Medic primar obstetrica-ginecologie, Supraspecializare fertilizare in vitro, Clinica Hit-Med, Craiova Dr. Andreea VELISCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și clinica Columna Dr. Cristina VASILACHE – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași Dr. Livia ZGRIPCEA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu Adresa pentru coresponden ă:ț Asocia ia SOS Infertilitateaț Calea Floreasca nr. 110 Sector 1, Bucure tiș contact@vremcopii.ro Anexa 1 Experien a altor state din Europa privind decontarea procedurilor de RUAMț din fonduri publice Tabel 1 - Numărul de cicluri ale procedurilor de RUAM decontate în Europa Informa ii furnizate de către asocia iile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012ț ț 23
  24. 24. araȚ Numărul de cicluri IUI Numărul de cicluri IVF/ICSI Pe durata întregii vie iț Per copil Deciden iiț care permit decontarea Belgia 0 6 da nu Asigurările sociale, în mod automat Bulgaria 0 3 da nu Consiliul Public al Fondului de Stat Croa iaț fără limită 6 nu da Asigurările sociale, în mod automat Republica Cehă 6 4 dacă primele 2 sunt cu SET 31 sau 3 fără SET da nu Asigurările sociale, în mod automat Finlanda fără limită 3 da nu Asigurările sociale, în mod automat Fran aț 6 4 sau 5 nu da Asigurările sociale, în mod automat Islanda (doar o clinică privată) 0 3, prima tentativă nu este rambursată da, pentru un copil cu acela iș partener nu Asigurările sociale, în mod automat Israel fără limită până la na terea aș fără limită până la na terea aș - - Asigurările sociale, în mod automat 31 Transferul unui singur embrion (SET – single embryo transfer) 24
  25. 25. doi copii doi copii Olanda fără limită 3 nu da Asigurările sociale, în mod automat Norvegia fără limită 3 nu da Asigurările sociale, în mod automat Portugalia 3 3 da nu Asigurările sociale, în mod automat Polonia 0 3 (din iulie 2013) da nu Conform deciziei Casei de asigurări de sănătate Suedia 6 0 până la 3 da nu Factorii politici de decizie din fiecare regiune, în func ie deț realită ileț medicale dar i într-o limităș de sumă Marea Britanie 0 până la 6 0 până la 3 da nu În func ie deț regiune / cod postal. România 0 din 2011 o tentativă par ialț decontată da nu Conform deciziei Comisiei Ministerului Sănătă iiț Tabel 2 - Nivelul decontării procedurilor de FIV / ICSI în unită ile medicale dinț Europa 25
  26. 26. Informa ii furnizate de către asocia iile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012ț ț araȚ Laborat or Medica ieț Consult a iiț Anali ze de sâng e Ecograf ii Unită iț medicale private Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 % Aceea iș rambursare Bulgaria (doar centre medicale private) 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % _ Croa iaț 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % În principiu, nu există rambursare, exceptând două clinici care oferă fiecare 100 de cicluri / an Republica Cehă 100 % 100 % Numai medica ia deț bază 100 % 100 % 100 % Aceea iș rambursare Danemarca 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există rambursare Finlanda 100 % 100 % Franciză de 600 euro anual 100 % 100 % 100 % Se rambursează 40% din total Fran aț 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Rambursarea depinde de tarifele aplicate de 26
  27. 27. centrele medicale private i deș calitatea asigurării complementa re Ungaria 100 % 70 % 100 % 100 % 100 % _ Islanda (doar o clinică privată) 60 % 0 60 % 0 60 % _ Israel 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceea iș rambursare Italia 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există rambursare. Olanda 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceea iș rambursare Norvegia 100 % Cheltuielile pentru medica iaț peste 2000 euro sunt decontate 400 euro deductibi li 100 % 100 % Aceea iș rambursare Portugalia 100 % 69 % 100 % 100 % 100 % Rambursare par ialăț pentru medicamente . 0 % pentru restul tratamentului. Unele asigurări 27
  28. 28. private pot acoperi consulta iileț Slovacia 75 % 75 % 100 % 100 % 100 % - Suedia *Când fondul regional pentru sănătate este epuizat, persoanele infertile trebuie să suporte costurile 100 % 100 % 100 % Cu excep iaț a 30 de euro / vizită la doctor 100 % 100 % Aceea iș rambursare, subiect al aprobării regionale. Dacă regiunea nu are o clinică publică, persoanele sunt îndrumate către cea mai apropiată clinică privată sau către o clinică cu care Consiliul Regional a încheiat un acord financiar România 0 0 sau decontare par ialăț pentru anumite tratamente 0 - 100% 0 0 Nu există rambursare decât par ialț i doar înș cadrul Subprogramu lui FIV/ET (în prezent, 28
  29. 29. sistat). ***** Anexa 3 Scrisoarea Irinei, mamică a Subprogramului, voluntar activ al Asocia iei SOS Infertilitatea:ț Stimate Domnule Ministru Eugen Nicolaescu, Ma numesc Irina *** si va scriu in legatura cu situatia unuia dintre programele finantate de Ministerul Sanatatii, respectiv Subprogramul de fertilizare in vitro si embriotransfer. Eu sunt doar unul dintre numerosii romani care s-au confruntat multi ani cu infertilitatea, fiind diagnosticata, printre altele, cu endometrioza severa. In luna iulie 2012 am efectuat o prima procedura de fertilizare in vitro, pentru care am beneficiat de decontare partiala prin programul mai sus amintit, iar in urma acestei proceduri a venit pe lume baietelul nostru, Darius, readucand fericirea in viata noastra si ajutandu-ne sa redevenim o familie implinita. Din pacate insa, se pare ca am fost unul dintre putinii pacienti norocosi ce s-au putut bucura de beneficiile acestui program. Astazi, el exista pe hartie, dar doar pe hartie, in timp ce multe alte cupluri afectate de infertilitate, aflate inca in mijlocul calvarului pe care l-am trait si noi, asteapta zilnic cu speranta deblocarea finantarii acestui program de sanatate. Pentru ca din postura de beneficiar pot estima exact cat de valoros este ajutorul oferit prin acest program, cat de util si necesar este el pentru cei afectati de infertilitate, va scriu in speranta ca veti lua deciziile potrivite si veti contribui la demersurile care pot duce la 29
  30. 30. continuarea si chiar la imbunatatirea Subprogramului FIV/ET. Argumentele sunt numeroase, si mentionez in continuare doar cateva dintre ele – Suntem singura tara din UE (si nu numai) in care aceste proceduri nu sunt decontate de asigurarile sociale de sanatate, intr-o anumita masura – Pacientii, in marea lor majoritate, sunt contribuabili platitori de contributii sociale de sanatate. Ca urmare, au dreptul de a primi o contraprestatie in cazul in care sufera de o afectiune medicala plecand de la principiul contributivitatii; – Dezechilibrul demografic actual necesita incurajarea natalitatii prin programe nationale coerente si eficiente, mai ales in acele familii care isi doresc sa aduca pe lume copii, sa ii creasca si sa ii educe, inconjurati de dragoste si grija; – Programul s-a dovedit extrem de eficient pe scurta perioada cat a fost desfasurat – s- au nascut si urmeaza sa se nasca peste 300 de copii, cu o investitie minima in termeni de cheltuieli publice; – Vorbim nu doar de o cheltuiala publica, ci de o investitie care urmeaza a fi amortizata integral si care va aduce un plus la Bugetul Statului, prin contributiile viitoare ale micutilor ce se nasc astfel; – In lipsa sustinerii de catre stat, costurile procedurilor medicale necesare pot fi prohibitive chiar si pentru cetateni cu venituri medii; – Infertilitatea este o afectiune medicala severa, cu un impact imens asupra familiilor afectate, atat din punct de vedere economic, cat si social. Destrama familii, epuizeaza economiile si mai ales sufletul celor care se confrunta cu aceasta problema. – In lipsa ajutorului, depresia cauzata de infertilitate poate fi atat de grava incat sa conduca la probleme psihologice extrem de serioase (existand pana in prezent inclusiv cazuri de sinucideri in randul celor afectati). Si sigur, lista ar putea fi continuata, insa ma opresc aici cu speranta ca dorinta exprimata a 30
  31. 31. fost suficient argumentata si inteleasa. Am incredere ca veti sti sa luati deciziile corecte, care se impun in situatia de fata. Inteleg ca sunteti in postura dificila de a decide poate intre prioritati, insa cu siguranta in acest caz eficienta programului ar trebui sa aduca motivul hotarator. Baietelul nostru este dovada vie (la propriu) a rezultatelor extraordinare pe care le-a avut Subprogramul FIV/ET, dupa cum puteti vedea in fotografia alaturata: Aveti ocazia sa oferiti viata, un gest care in sine aduce recompense incomensurabile. Nu refuzati oportunitatea! Costul este in realitate infim fata de beneficii. Cuplurile hipofertile din Romania au nevoie reala de ajutorul dumneavoastra. Multumesc! Cu stima, Irina *** 31

×