SlideShare a Scribd company logo
1 of 29
Clasa a XI-a B
Prof. Dorina Ursan
IV.2.5. Laptele și produsele din lapte
Cunoștințe:
 5.1.3 Clasificarea produselor și serviciilor
 5.1.4 Descrierea proprietăților mărfurilor
 5.1.5 Descrierea caracteristicilor de calitate ale produselor și serviciilor
 5.1.6 Prezentarea reglementărilor legislative privind calitatea produselor și serviciilor-
standarde și metode de lucru
 Abilități:
 5.2.3 Diferențierea produselor și serviciilor după criterii date
 5.2.4 Identificarea proprietăților în raport cu criteriile de clasificare a mărfurilor
 5.2.5 Diferențierea caracteristicilor de calitate ale produselor și serviciilor
 Atitudini:
 5.3.1 Dezvoltarea interesului cognitiv pentru utilizarea corectă a termenilor de
specialitate
 Competențe derivate:
 CD 1 : descrie sortimentul și caracteristicile de calitate ale produselor din lapte
 CD 2 : identifică aspectele privind calitatea produselor lactate
 CD 3 : încadrează corect produsele din lapte în categoria din care fac parte
 CD 4: identifică aspectele privind verificarea calității produselor din carne
1. Noțiune
2. Clasificare
3. Sortiment
a. Laptele de consum
b. Conserve din lapte
c. Produse din lapte
4. Caracteristici de calitate ale laptelui de consum
5. Verificarea calității produselor din lapte
 ”Ce e alb și e gustos,
 Fie subțire, fie gros,
 Și-l mâncăm cu mult folos?”
 Laptele și produsele lactate au o valoare
nutrițională excepțională, dar și o sursă de
substanțe bioactive cu multiple activități
fiziologie benefice pentru organismul uman.
Este un aliment complex.
 Calciul – nutrient esențial pentru mușchi și
oase, rezervele trebuie făcute din copilărie, de
aceea copii trebuie să consume lapte și
produse lactate la fiecare masă. Acesta ajută și
în coagularea sângelui și funcția musculară a
organismului.
- Proteine ( lapte de vacă – 3,5%, lapte de capră – 4,2%, lapte de oaie –
6,7%)
- Glucide ( lapte de vacă – 4,5%, lapte de capră – 4,6%, lapte de oaie și
bivoliță – 5%)
- Lipide ( lapte de vacă – 3,5%, lapte de capră – 4,1%, lapte de oaie – 6,8%,
lapte de bivoliță – 8,2%)
- Săruri minerale 7,8%
- Calciu 135 mg/100 gr
- Vitamine (Laptele conţine practic toate vitaminele cunoscute, fiind o sursă
importantă de vitamine B1, B2, B12 şi C., A, D şi E, în cantităţi mai reduse cu
cât laptele este mai sărac în grăsimi)
- Enzime
A. După tehnologia de prelucrare:
a. Crud
b. Pasteurizat
 A. Laptele de consum
 - lapte normalizat (2%, 3%, 3,6% grăsime)
 - lapte smântânit (0,1% grăsime)
 - lapte cu compoziție modificată (hiperproteic,
vitaminizant, fluorizant)
 - băuturi din lapte (cu adaosuri de zahăr, arome,
cacao etc.)
 B. Conserve din lapte
 - lapte sterilizat
 - lapte concentrat (8%
apă) sau condensat
 - lapte praf
 C. Produse din lapte
 * produse lactate acide
 * produse de smântânire
 * brânzeturi
 Sunt obținute prin fermentarea laptelui pasteurizat cu fermenți
acidolactici (bacterii și drojdii).
 LAPTELE ACRU – se obține prin fermentația spontană cu ajutorul
streptococilor lactici și a microorganismelor. Gustul este plăcut, acid,
răcoritor.
 IAURTUL – se obține prin fermentarea laptelui la 42-43 grade Celsius, cu
ajutorul bacteriilor lactice termofile, conține bacterii benefice speciale
(probiotice). Există varietăți cu: cereale, fructe, semințe, degresat,
cremos, de băut etc.
 BIO-IAURTUL – este mai consistent decât iaurtul și nare un efect benefic
suplimentare deoarece ameliorează creșterea bacteriilor din flora
intestinală.
 SANA – obținut prin fermentarea controlată a laptelui de vacă,
asemănător cu laptele sau laptele bătut, dar mai dulce la gust, rezultă
din fermentarea acidă a laptelui nefiert, nepasteurizat, prin scăderea ph-
ului și coagularea proteinelor.
 CHEFIRUL – se obține prin fermentație lactică
și alcoolică (se folosesc streptobacterii
mezofile și drojdii Torulopsis), ca rezultat al
fermentării lactozei în chefir se acumulează
alcool etilic, diacetil și acid lactic; chefirul
stimulează imunitatea, reduce inflamațiile,
ușurează simptomele intoleranței la lactoză și
conține bacterii benefice pentru digestie. Vine
de la turcescul ”keif” = să te simți bine.
 LAPTELE ACIDOFIL – este un produs cu o
consistență mai cremoasă, fermentat cu
bacteria Lactobacillus acidophillus, care are
origine intestinală și reface microflora
intestinală în cazul consumului de antibiotice.
 SMÂNTÂNA - este un produs cu compoziție asemănătoare laptelui, cu conținut
mare de grăsime 20-40 %, proteine (2,4-3%), lactoză (2,5-3,5%), săruri
minerale (0,2-0,5%), apă (50-68%), vitamine A și D, minerale (fosfor, calciu):
 Smântână pentru gătit (creme freche) 30-35% grăsime,
 Smântână dulce pentru cafea (cremă dublă) 40% grăsime,
 Smântână dule pentru frișcă (whipping cream) 30-40%grăsime,
 Smântână fermentată max. 30% grăsime.
 UNTUL – produs lactat obținut prin agitarea smântânii sau a laptelui proaspăt
sau fermentat, este o grăsime lactată concentrată, are o consistență tare și
se lichefiază la 32-35 grade Celsius, se asimilează 97-98%, conține acizi grași
esențiali, vitamine și caroten, poate fi:
 Extra (min. 83% grăsime)
 Superior (80% grăsime)
 De masă (60-65% grăsime).
 în lume există peste 600 de sortimente
de brânzeturi, acestea sunt produse prin
modificarea componentelor principale
din lapte sub acțiunea culturilor
selecționate de microorganisme folosite
drept culturi starter în prelucrarea
laptelui (peste 50% din totalul
microbiozei bacterii lactice).
 după felul laptelui utilizat (de vacă, oaie, capră, bivoliță, amestec)
 - după conținutul în grăsime (slabe, semi-grase, grase)
 - după consistența pastei (moi, semitari, tari)
 - după vârstă (proaspete, cu zer, maturate)
 - după procesul tehnologic:
 * proaspete (brânza scoaptă, caș, urdă, creme de brânză)
 * fermentate și maturate în saramură (telemea)
 * fermentate și matrurate: moi cu mucegaiuri (Roquefort, Camembert,
Bucegi, Homorod), semitari (Tilsit), tari (Schwaitzer, Ceddar, parmezan,
pecorino)
 * frământate (brânza de burduf, brânza în coajă de brad, brânza de
Moldova)
 * brânzeturi opărite (cașcavaluri Dobrogea, Penteleu, Dalia, Gouda etc.)
 * brânzeturi topite.
Criterii de
apreciere
Carnea proaspătă
Apect exterior și
în secțiune
- Suprafața curată, uscată, cu țesut conjunctiv, tendoane și articulații
netede, lucioase
- Grăsimea moale
- În secțiune, carnea este lucioasă, ușor umedă, nelipicioasă
- Sucul muscular se obține cu greutate și este limpede
Culoarea - Variază de la roz deschis la roșu închis, în funcție de vârstă, sex,
starea de îngrășare a animalului și regiunea anatomică de la care
provine.
Consistența - Fermă, elastică (nu se formează adâncituri la apăsarea cu degetul),
variază în fucnție de vârstă, starea de îngrășare
Miros și gust - Plăcut, caracteristic speciei, vârstei, stării de îngrășare, regimului
alimentar.
Măduva oaselor - Umple canalul medular, este elastică, lucioasă pe secțiune, aderentă
la marginile osului, consistența normală
Bulionul după
fierbere
- Transparent, limpede, plăcut aromat, cu grăsime la suprafață și strat
de sediment
PH-ul - 6,2 la carnea de vită; 6,6 la carnea de porc.
 Conform OMS NR. 975/2018, în vigoare:
 carnea zvântată, refrigerată, congelată care
prezintă unul din defectele: suprafață
lipicioasă, pete de mucegai, semne de
infestare, consistență scăzută (la apăsare
urmele digitale sunt remanente), lichid
sinovial tulbure, grăsime cu aspect mat și
colorată în roz, miros neplăcut, măduva
cenușie, bulionul după fierbere și
sedimentare tulbure și cu miros rânced sau
fetid .
 TEHNICA RAI
 Răspunde – aruncă - interoghează

More Related Content

What's hot

Alimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasaAlimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasatavikeith
 
Pasivul patrimonial
Pasivul patrimonialPasivul patrimonial
Pasivul patrimonialRodica B
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSimonne Chirilă
 
Mărfurile metalo-chimice
Mărfurile metalo-chimiceMărfurile metalo-chimice
Mărfurile metalo-chimiceRodica B
 
Curs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraCurs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraPopescu Daniel
 
Logistica stocurilor
Logistica stocurilorLogistica stocurilor
Logistica stocurilorAliskamk1001
 
Dulciuri de bucatarie
Dulciuri de bucatarieDulciuri de bucatarie
Dulciuri de bucatarieBarsan Bobi
 
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si fructelor
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si  fructelorTehnologii specifice de prelucrare a legumelor si  fructelor
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si fructelorGeta Enache
 
Evidenta economica - forme, caracteristici
Evidenta economica   - forme, caracteristiciEvidenta economica   - forme, caracteristici
Evidenta economica - forme, caracteristiciRodica B
 
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdf
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdfCurs 5 Lectia de educatie fizica.pdf
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdfTimeaACS
 
Relatii interumane -climatul optim de munca
Relatii interumane -climatul optim de muncaRelatii interumane -climatul optim de munca
Relatii interumane -climatul optim de muncaRodica B
 
Documente de evidenta contabila
Documente de evidenta contabilaDocumente de evidenta contabila
Documente de evidenta contabilaRodica B
 
Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1magdavio
 
Depozitarea si aprovizionarea
Depozitarea si aprovizionareaDepozitarea si aprovizionarea
Depozitarea si aprovizionareaRodica B
 
Ghid plante medicinale final i (1)
Ghid plante  medicinale final i (1)Ghid plante  medicinale final i (1)
Ghid plante medicinale final i (1)Tudor Apostol
 
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-a
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-aEconomia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-a
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-aCori Rus
 
Alimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaAlimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaRodica B
 

What's hot (20)

Alimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasaAlimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasa
 
Didact matem
Didact matemDidact matem
Didact matem
 
Pasivul patrimonial
Pasivul patrimonialPasivul patrimonial
Pasivul patrimonial
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
 
Mărfurile metalo-chimice
Mărfurile metalo-chimiceMărfurile metalo-chimice
Mărfurile metalo-chimice
 
Curs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraCurs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinara
 
Logistica stocurilor
Logistica stocurilorLogistica stocurilor
Logistica stocurilor
 
Dulciuri de bucatarie
Dulciuri de bucatarieDulciuri de bucatarie
Dulciuri de bucatarie
 
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si fructelor
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si  fructelorTehnologii specifice de prelucrare a legumelor si  fructelor
Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor si fructelor
 
Evidenta economica - forme, caracteristici
Evidenta economica   - forme, caracteristiciEvidenta economica   - forme, caracteristici
Evidenta economica - forme, caracteristici
 
Alimente de origine animala
Alimente de origine animalaAlimente de origine animala
Alimente de origine animala
 
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdf
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdfCurs 5 Lectia de educatie fizica.pdf
Curs 5 Lectia de educatie fizica.pdf
 
Relatii interumane -climatul optim de munca
Relatii interumane -climatul optim de muncaRelatii interumane -climatul optim de munca
Relatii interumane -climatul optim de munca
 
Documente de evidenta contabila
Documente de evidenta contabilaDocumente de evidenta contabila
Documente de evidenta contabila
 
Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1
 
Depozitarea si aprovizionarea
Depozitarea si aprovizionareaDepozitarea si aprovizionarea
Depozitarea si aprovizionarea
 
Proiectarea didactica
Proiectarea didacticaProiectarea didactica
Proiectarea didactica
 
Ghid plante medicinale final i (1)
Ghid plante  medicinale final i (1)Ghid plante  medicinale final i (1)
Ghid plante medicinale final i (1)
 
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-a
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-aEconomia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-a
Economia întreprinderii. Auxiliar curricular clasa a IX-a
 
Alimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaAlimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasa
 

Similar to Laptele si produsele din lapte.ppt

Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docx
Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docxCascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docx
Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docxnico752418
 
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereTrasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereGabriela Maria Grama
 
Lapte si produse lactate
 Lapte si produse lactate Lapte si produse lactate
Lapte si produse lactateRodica B
 
Clasificarea marfurilor alimentare
 Clasificarea marfurilor  alimentare Clasificarea marfurilor  alimentare
Clasificarea marfurilor alimentareRodica B
 
Laptele şi produsele lactate
Laptele şi produsele lactateLaptele şi produsele lactate
Laptele şi produsele lactatetalida_26
 
Catalog de produse alimentare Kotys
Catalog de produse alimentare KotysCatalog de produse alimentare Kotys
Catalog de produse alimentare KotysAsociatia Quasar
 
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...Alis Popa
 
Tehnologia fabricarii produselor zaharoase
Tehnologia fabricarii produselor zaharoaseTehnologia fabricarii produselor zaharoase
Tehnologia fabricarii produselor zaharoasemaistri
 
Alimentatia alcalina
Alimentatia alcalinaAlimentatia alcalina
Alimentatia alcalinaDia Daria
 
Materii prime și auxiliare utilizate în panificație
Materii prime și auxiliare utilizate în panificațieMaterii prime și auxiliare utilizate în panificație
Materii prime și auxiliare utilizate în panificațieTAMASCRISTINA1
 

Similar to Laptele si produsele din lapte.ppt (13)

Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docx
Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docxCascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docx
Cascavalului Penteleu - aspecte tehnologice.docx
 
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinereTrasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
Trasabilitatea calitatii laptelui si cadrul legal de sustinere
 
Lapte si produse lactate
 Lapte si produse lactate Lapte si produse lactate
Lapte si produse lactate
 
Clasificarea marfurilor alimentare
 Clasificarea marfurilor  alimentare Clasificarea marfurilor  alimentare
Clasificarea marfurilor alimentare
 
Laptele şi produsele lactate
Laptele şi produsele lactateLaptele şi produsele lactate
Laptele şi produsele lactate
 
Proiect Titan investitii
Proiect Titan investitiiProiect Titan investitii
Proiect Titan investitii
 
Catalog de produse alimentare Kotys
Catalog de produse alimentare KotysCatalog de produse alimentare Kotys
Catalog de produse alimentare Kotys
 
Ouale
OualeOuale
Ouale
 
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...
Obţinerea laptelui praf instant se bazează pe modificarea structurii particul...
 
Tehnologia fabricarii produselor zaharoase
Tehnologia fabricarii produselor zaharoaseTehnologia fabricarii produselor zaharoase
Tehnologia fabricarii produselor zaharoase
 
Belc
BelcBelc
Belc
 
Alimentatia alcalina
Alimentatia alcalinaAlimentatia alcalina
Alimentatia alcalina
 
Materii prime și auxiliare utilizate în panificație
Materii prime și auxiliare utilizate în panificațieMaterii prime și auxiliare utilizate în panificație
Materii prime și auxiliare utilizate în panificație
 

Laptele si produsele din lapte.ppt

  • 1. Clasa a XI-a B Prof. Dorina Ursan
  • 2. IV.2.5. Laptele și produsele din lapte Cunoștințe:  5.1.3 Clasificarea produselor și serviciilor  5.1.4 Descrierea proprietăților mărfurilor  5.1.5 Descrierea caracteristicilor de calitate ale produselor și serviciilor  5.1.6 Prezentarea reglementărilor legislative privind calitatea produselor și serviciilor- standarde și metode de lucru  Abilități:  5.2.3 Diferențierea produselor și serviciilor după criterii date  5.2.4 Identificarea proprietăților în raport cu criteriile de clasificare a mărfurilor  5.2.5 Diferențierea caracteristicilor de calitate ale produselor și serviciilor  Atitudini:  5.3.1 Dezvoltarea interesului cognitiv pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate  Competențe derivate:  CD 1 : descrie sortimentul și caracteristicile de calitate ale produselor din lapte  CD 2 : identifică aspectele privind calitatea produselor lactate  CD 3 : încadrează corect produsele din lapte în categoria din care fac parte  CD 4: identifică aspectele privind verificarea calității produselor din carne
  • 3. 1. Noțiune 2. Clasificare 3. Sortiment a. Laptele de consum b. Conserve din lapte c. Produse din lapte 4. Caracteristici de calitate ale laptelui de consum 5. Verificarea calității produselor din lapte
  • 4.  ”Ce e alb și e gustos,  Fie subțire, fie gros,  Și-l mâncăm cu mult folos?”
  • 5.  Laptele și produsele lactate au o valoare nutrițională excepțională, dar și o sursă de substanțe bioactive cu multiple activități fiziologie benefice pentru organismul uman. Este un aliment complex.  Calciul – nutrient esențial pentru mușchi și oase, rezervele trebuie făcute din copilărie, de aceea copii trebuie să consume lapte și produse lactate la fiecare masă. Acesta ajută și în coagularea sângelui și funcția musculară a organismului.
  • 6. - Proteine ( lapte de vacă – 3,5%, lapte de capră – 4,2%, lapte de oaie – 6,7%) - Glucide ( lapte de vacă – 4,5%, lapte de capră – 4,6%, lapte de oaie și bivoliță – 5%) - Lipide ( lapte de vacă – 3,5%, lapte de capră – 4,1%, lapte de oaie – 6,8%, lapte de bivoliță – 8,2%) - Săruri minerale 7,8% - Calciu 135 mg/100 gr - Vitamine (Laptele conţine practic toate vitaminele cunoscute, fiind o sursă importantă de vitamine B1, B2, B12 şi C., A, D şi E, în cantităţi mai reduse cu cât laptele este mai sărac în grăsimi) - Enzime
  • 7. A. După tehnologia de prelucrare: a. Crud b. Pasteurizat
  • 8.  A. Laptele de consum  - lapte normalizat (2%, 3%, 3,6% grăsime)  - lapte smântânit (0,1% grăsime)  - lapte cu compoziție modificată (hiperproteic, vitaminizant, fluorizant)  - băuturi din lapte (cu adaosuri de zahăr, arome, cacao etc.)
  • 9.  B. Conserve din lapte  - lapte sterilizat  - lapte concentrat (8% apă) sau condensat  - lapte praf
  • 10.  C. Produse din lapte  * produse lactate acide  * produse de smântânire  * brânzeturi
  • 11.  Sunt obținute prin fermentarea laptelui pasteurizat cu fermenți acidolactici (bacterii și drojdii).  LAPTELE ACRU – se obține prin fermentația spontană cu ajutorul streptococilor lactici și a microorganismelor. Gustul este plăcut, acid, răcoritor.  IAURTUL – se obține prin fermentarea laptelui la 42-43 grade Celsius, cu ajutorul bacteriilor lactice termofile, conține bacterii benefice speciale (probiotice). Există varietăți cu: cereale, fructe, semințe, degresat, cremos, de băut etc.  BIO-IAURTUL – este mai consistent decât iaurtul și nare un efect benefic suplimentare deoarece ameliorează creșterea bacteriilor din flora intestinală.  SANA – obținut prin fermentarea controlată a laptelui de vacă, asemănător cu laptele sau laptele bătut, dar mai dulce la gust, rezultă din fermentarea acidă a laptelui nefiert, nepasteurizat, prin scăderea ph- ului și coagularea proteinelor.
  • 12.  CHEFIRUL – se obține prin fermentație lactică și alcoolică (se folosesc streptobacterii mezofile și drojdii Torulopsis), ca rezultat al fermentării lactozei în chefir se acumulează alcool etilic, diacetil și acid lactic; chefirul stimulează imunitatea, reduce inflamațiile, ușurează simptomele intoleranței la lactoză și conține bacterii benefice pentru digestie. Vine de la turcescul ”keif” = să te simți bine.  LAPTELE ACIDOFIL – este un produs cu o consistență mai cremoasă, fermentat cu bacteria Lactobacillus acidophillus, care are origine intestinală și reface microflora intestinală în cazul consumului de antibiotice.
  • 13.
  • 14.  SMÂNTÂNA - este un produs cu compoziție asemănătoare laptelui, cu conținut mare de grăsime 20-40 %, proteine (2,4-3%), lactoză (2,5-3,5%), săruri minerale (0,2-0,5%), apă (50-68%), vitamine A și D, minerale (fosfor, calciu):  Smântână pentru gătit (creme freche) 30-35% grăsime,  Smântână dulce pentru cafea (cremă dublă) 40% grăsime,  Smântână dule pentru frișcă (whipping cream) 30-40%grăsime,  Smântână fermentată max. 30% grăsime.  UNTUL – produs lactat obținut prin agitarea smântânii sau a laptelui proaspăt sau fermentat, este o grăsime lactată concentrată, are o consistență tare și se lichefiază la 32-35 grade Celsius, se asimilează 97-98%, conține acizi grași esențiali, vitamine și caroten, poate fi:  Extra (min. 83% grăsime)  Superior (80% grăsime)  De masă (60-65% grăsime).
  • 15.  în lume există peste 600 de sortimente de brânzeturi, acestea sunt produse prin modificarea componentelor principale din lapte sub acțiunea culturilor selecționate de microorganisme folosite drept culturi starter în prelucrarea laptelui (peste 50% din totalul microbiozei bacterii lactice).
  • 16.  după felul laptelui utilizat (de vacă, oaie, capră, bivoliță, amestec)  - după conținutul în grăsime (slabe, semi-grase, grase)  - după consistența pastei (moi, semitari, tari)  - după vârstă (proaspete, cu zer, maturate)  - după procesul tehnologic:  * proaspete (brânza scoaptă, caș, urdă, creme de brânză)  * fermentate și maturate în saramură (telemea)  * fermentate și matrurate: moi cu mucegaiuri (Roquefort, Camembert, Bucegi, Homorod), semitari (Tilsit), tari (Schwaitzer, Ceddar, parmezan, pecorino)  * frământate (brânza de burduf, brânza în coajă de brad, brânza de Moldova)  * brânzeturi opărite (cașcavaluri Dobrogea, Penteleu, Dalia, Gouda etc.)  * brânzeturi topite.
  • 17.
  • 18.
  • 19.
  • 20.
  • 21.
  • 22.
  • 23.
  • 24. Criterii de apreciere Carnea proaspătă Apect exterior și în secțiune - Suprafața curată, uscată, cu țesut conjunctiv, tendoane și articulații netede, lucioase - Grăsimea moale - În secțiune, carnea este lucioasă, ușor umedă, nelipicioasă - Sucul muscular se obține cu greutate și este limpede Culoarea - Variază de la roz deschis la roșu închis, în funcție de vârstă, sex, starea de îngrășare a animalului și regiunea anatomică de la care provine. Consistența - Fermă, elastică (nu se formează adâncituri la apăsarea cu degetul), variază în fucnție de vârstă, starea de îngrășare Miros și gust - Plăcut, caracteristic speciei, vârstei, stării de îngrășare, regimului alimentar. Măduva oaselor - Umple canalul medular, este elastică, lucioasă pe secțiune, aderentă la marginile osului, consistența normală Bulionul după fierbere - Transparent, limpede, plăcut aromat, cu grăsime la suprafață și strat de sediment PH-ul - 6,2 la carnea de vită; 6,6 la carnea de porc.
  • 25.
  • 26.  Conform OMS NR. 975/2018, în vigoare:  carnea zvântată, refrigerată, congelată care prezintă unul din defectele: suprafață lipicioasă, pete de mucegai, semne de infestare, consistență scăzută (la apăsare urmele digitale sunt remanente), lichid sinovial tulbure, grăsime cu aspect mat și colorată în roz, miros neplăcut, măduva cenușie, bulionul după fierbere și sedimentare tulbure și cu miros rânced sau fetid .
  • 27.
  • 28.
  • 29.  TEHNICA RAI  Răspunde – aruncă - interoghează