Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
SYMPOSIA
INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Ediţia 2013
Anuar
Chişinău
2013

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
2
CZU 016
Director publicaţie:
Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN
Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ
Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI
Colegiul de redacţie:
conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu,
conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant
dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA),
conf. univ., dr. Lidia Kulikovski,
MA. Zinaida Sochircă, dr. Monica Avram (Târgu-Mureş,
România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia)
Abstracte în limba engleză: MA Zinaida Sochircă
Procesare computerizată: Victoria Moşneaga
Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB
(proces verbal nr. 5 din 25 iunie 2013) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 8 din 26
iunie 2013)
© ULIM, 2013

3
SUMAR
Biblioteca universitară – parteneriate care fidelizează comunitatea
servită (Ludmila Corghenci)…….……………………………..……. 6
DIMENSIUNI ŞI PRIORITĂŢI
ALE PARTENERIATELOR PROFESIONALE
Vera OSOIANU. Tendinţe şi priorităţi în activitatea bibliotecilor…..8
Valentina CHITOROAGĂ. Parcursul anului editorial 2012: jaloane
statistice şi logistice………………………………………………....25
Viorica LUPU, Vera SOBEŢCHI. Parteneriatul cu instituţiile de
cercetări ştiinţifice – prioritate strategică a bibliotecii în asigurarea
informaţională a cercetării în domeniul agricol…………………….40
Natalia GHIMPU, Liuba CIOBANU. Parteneriat instituţional info-
documentar – Duplex Succes……………………………………….49
Tatiana OPRESCU. Industria informării………………………….55
PARTENERIATE DE SUCCES:
CAZUL DEPARTAMENTULUI
INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
Zinaida SOCHIRCĂ. Biblioteca Digitală ULIM: parteneriat
instituţional……………………………………………………..……..63
Tatiana PANAGHIU. Resursele documentare ale DIB în anul 2012:
indicatori statistici, parteneriate pentru dezvoltare………………..….71
Veronica BORŞ. Eficienţa e-serviciilor/produselor DIB: parametri de
relevanţă………………………………………………………………78
Irina CERNEAUSCAITE. Program „Grija pentru Noii Utilizatori”:
evoluare şi evaluare………………………………………………….86
Elena ŢURCAN. Кампания «Сunoaşte Cartea Profesorului Tău» –
эффективное продвижение академических изданий………………91
Ludmila CORGHENCI. 3 strategii de succes în parteneriatul DIB –
Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale – Institutul de Istorie şi Ştiinţe
Politice………………………………………………………………..95

4
AUTORII MATERIALELOR, INCLUSE ÎN SYMPOSIA
INVESTIGATIO BIBLIOTHECA……….………………………102
GHID PENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE
………………………………………………………………………103
ABREVIERI UTILIZATE:
ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica
Moldova
AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală
AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
ASEM Academia de Studii Economice din Moldova
BM Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”,
Chişinău
BNRM Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
BRŞA Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a
Universităţii Agrare de Stat din Moldova
CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional
CI Clinica Informaţională DIB
CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al
AGEPI
CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM
CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii
Informaţionale
CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie.
Informare. Documentare”
CZU Clasificarea Zecimală Universală
Catedra BAI Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă
Informaţională a Universităţii de Stat din
Moldova
DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico-
sintetică a Resurselor Documentare şi
Informaţionale
DIB Departament Informaţional Biblioteconomic

5
DL ULIM Depozit Legal ULIM
DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei
MP Managementul Proiectului
OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a
resurselor informaţionale şi documentare
PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor
Documentare şi Informaţionale DIB
PI Proprietate intelectuală
PS Plan Strategic
SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi
Documentară
SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor
din Republica Moldova
SL Sală de Lectură
SPL Sală Polivalentă de Lectură
UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova
ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
US „Alecu Russo”Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi
USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
USM Universitatea de Stat din Moldova
USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu”
UTM Universitatea Tehnică din Moldova
BNRM Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

6
BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ – PARTENERIATE CARE
FIDELIZEAZĂ COMUNITATEA SERVITĂ
INFORMAŢIONAL-DOCUMENTAR
(notă analitică introductivă)
Reformarea învăţământului superior implică şi dimensiunea
biblioteconomică, cea din urmă fiind indispensabilă implementării
principiilor Procesului Bologna: asigurarea calităţii procesului
educaţional, intensificarea mobilităţii individuale a cadrelor didactice
şi a studenţilor, perfecţionarea sistemului de administrare a instituţiilor
etc. În acest sens prezintă interes conceptul de parteneriat al activităţii
informaţional-bibliotecare – puc în aplicare ca un mod de acţiune, de
atitudine profesională, dând un plus de valoare resurselor, serviciilor
şi produselor, oferite de către biblioteci comunităţilor.
Titlul prezentei note reflectă genericul ediţiei a 5-a a Symposia
Investigatio Bibliotheca, care şi-a ţinut lucrarile la 7 februarie 2013.
De ce acest cadru tematic?
În primul rând, interesul ştiinţific al DIB pentru aceste conţinuturi
se înscrie în preocupările universitare pentru augmentarea rolului
acestuia ca o structură info-bibliotecară de interes comun, ca actor
direct al proceselor de învăţare şi de cercetare. Nu în ultimul rând, o
astfel de atitudine este benefică creării şi dezvoltării imaginii
profesionale pozitive, relaţiilor instituţionale şi personale, cunoaşterii
ariilor de interes comun, cunoaşterii reciproce. Parteneriatul
profesional ca principiu şi atitudine contribuie la o mai bună
înţelegere, facilitează orientarea atât pe proces, cât şi pe produs.
DIB are o experienţă reprezentativă privind asigurarea
funcţionalităţii parteneriatelor profesionale. Bazele implementării
parteneriatului profesional au fost dezvoltate şi fundamentate în cadrul
proiectului internaţional Tempus-Tacis „Library Training in
Moldova”, fiind preluate/analizate/dezvoltate creativ multe dintre
experienţele bibliotecilor engleze şi suedeze (anii 1999-2001). Este
vorba despre planificarea strategică, asigurarea funcţionalităţii
echipelor de procese, instituirea obligaţiunilor de „bibliotecar-contact”

7
şi altele – în toate direcţiile parteneriatul cu structurile universitare şi
comunitatea profesională fiind cheia succesului.
Înserând textele comunicărilor, prezentate în cadrul lucrărilor
Symposia Investigatio Bibliotheca, anuarul le categoriseşte în două
compartimente logistice, după cum urmează:
 Dimensiuni şi priorităţi ale parteneriatelor profesionale
 Parteneriate de Succes: cazul Departamentului Informaţional
Biblioteconomic.
Culegerea este destinată atât managerilor instituţiilor info-
bibliotecare şi fondatorilor acestora, cât şi altor categorii de angajaţi,
interesaţi asupra subiectelor, studenţilor din domeniul
biblioteconomiei şi ştiinţelor informării.
LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii,,
ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt DDIIBB

8
DIMENSIUNI ŞI PRIORITĂŢI
ALE PARTENERIATELOR PROFESIONALE
TENDINŢE ŞI PRIORITĂŢI
ÎN ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR
Vera OSOIANU,
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Abstract: Articolul prezintă o analiză a tendinţelor de dezvoltare
bazată pe experienţa bibliotecilor din ţară şi de peste hotare şi pe rezultatele
sondajelor sociologice efectuate în ultimii ani. Un loc aparte este rezervat
necesităţilor utilizatorilor, care stau la baza tuturor transformărilor pozitive
înregistrate în ultimii ani, precum şi unor aspecte ce ţin de implicarea
comunităţii în activitatea bibliotecii, comunicare ca nou concept pe care se
axează crearea cunoştinţelor. În baza analizei tendinţelor şi a rezultatelor
sdudiilor recente au fost trasate priorităţile de activitate în anul 2013.
Cuvinte cheie: tendinţe de dezvoltare, priorităţi, flexibilitate,
necesităţile utilizatorilor, implicarea comunităţii.
Îm materialul ce urmează am luat ca punct de reper două idei,
care ar putea să aducă rezultate deosebite dacă vor fi folosite ca
fundament pentru activitatea bibliotecilor în anul 2013. Mă refer la
cuvintele celebre, aparținând lui Goethe: „Lumea nu e a celor care pot,
ci a celor care vor” și la ideea, potrivit căreia „toate schimbările mari
se fac de jos în sus”. Nici o lege, strategie de dezvoltare, hotărâre de
guvern etc. nu va fi de succes, nu va schimba omul care refuză să se
miște înainte.
Bibliotecile publice din țara noastră n-au avut niciodată o
conjunctură mai favorabilă dezvoltării decât o au acum. Există, pe de
o parte, înțelegerea tot mai clară a rolului bibliotecii în societate la
diverse niveluri de responsabilitate. Dovadă sunt mesajele prim-
ministrului țării, domnul Vlad Filat, și ale unor miniștri din cabinetul
Filat la solemnitatea de deschidere a Programului Novateca din 23
aprilie 2012. A fost aprobată hotărârea Guvernului „Cu privire la
Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-

9
2020”, în luna decembrie au început dezbaterile publice asupra
proiectului Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii
Moldova 2013-2020, sunt în proces de finalizare amendamentele
Legii cu privire la Biblioteci etc.
Pe de altă parte, este în deplină desfășurare Proiectul-pilot
Novateca, care va dota cu tehnologii și acces internet pe parcursul
anului 2013 68 de biblioteci publice din 12 raioane și va instrui
bibliotecarii în vederea utilizării tehnologiilor și a internetului. Există,
în caz de reușită, posibilitatea extinderii proiectului spre alte biblioteci
publice. Iar la mijloc sunt cei aproape 2500 bibliotecari din
bibliotecile publice, conștienți de necesitatea transformării bibliotecii
publice și scoaterea acesteia pe o altă traiectorie de dezvoltare.
Biblioteca a fost și va rămâne forță a schimbării cu contribuții
esențiale în crearea unei societăți puternice. În marea lor majoritate
profesioniștii domeniului bibliotecar sunt optimiști în ceia ce privește
viitorul bibliotecii. Rămase printre puținele instituții, care oferă
servicii gratuite, bibliotecile de azi sunt ca nicicând anterior în poziia
de a asista cetățenii să creeze o societate, care să corespundă
necesităților și doleanțelor proprii. Pentru a-și realiza pe deplin
potențialul, bibliotecile trebuie să ofere servicii care să contribuie la
transformare, la crearea cunoștințelor și conținuturilor de interes local,
să creeze noi alianțe colaborative, care să lucreze pentru cetățenii din
aria de servire. Prin democratizarea accesului la informații,
bibliotecile oferă cetățenilor posibilități de a învăța, a se dezvolta și
respectiv a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Deja de mai mulți ani, biblioteca încearcă să facă față unei
concurențe acerbe pentru timpul si atenția oamenilor, să fie pe prima
poziție la identificarea materialelor de calitate, relevante în haosul
informațional care domină webul. Internetul a înlocuit multe din
funcțiile efectuate anterior de biblioteci. S-au schimbat și modalitățile
de căutare a informației. Persoanele caută informația pe motoarele de
căutare, consultă prietenii sau rudele prin mediile sociale etc. Conform

10
unui studiu OCLC (2005), doar 8% dintre respondenți învață despre
resursele electronice de la bibliotecari și doar 2% au încredere în
expertiza bibliotecarului în procesul de evaluare a informației. În
aceste condiții, bibliotecile trebuie să găsească căi și metode noi de a
interesa cetățenii și de a oferi servicii pe care alți promotori nu le pot
oferi.
Conform sondajelor efectuate, in ultimii ani, pretutindeni în
lume, biblioteca publică este un serviciu local apreciat de membrii
comunității. 91% dintre cetățenii Suediei susțin că biblioteca publică
este relevantă pentru ei. Un sondaj național realizat în mai 2012 în
Anglia denotă faptul că trei pătrimi dintre respondenți consideră
bibliotecile „foarte importante” sau „esențiale” pentru comunități. Un
sondaj efectuat de Centrul Pew de Cercetare a Internetului și a Vieții
Americanilor, rezultatele căruia au fost publicare la 23 octombrie
2012, relevă importanța cărții, a bibliotecii și a tehnologiilor în viața
tinerilor cu vârste între 16-29 de ani, 60% dintre aceștea, declarând că
au utilizat serviciile oferite de biblioteci pe parcursul anului trecut.
Raportul „Acces la informație prin bibliotecile publice din Republica
Moldova”, elaborat în anul 2011 în baza „Sondajului național despre
nivelurile de acces la informație, percepția bibliotecilor, informația și
nivelul de cunoaștere a calculatoarelor al cetățenilor moldoveni”,
scoate în evidență faprul că 79% dinre respondenți consideră că
bibliotecarii le sunt de ajutor.
Un sondaj național efectuat în anul 2010 în Finlanda, care a
avut ca scop evidențierea beneficiilor bibliotecilor publice, unic în
felul său, pentru că sondajele precedente s-au axat pe rata de utilizate a
bibliotecii și cea a lecturii, scoate în evidență un tablou destul de
luminos al instituției bibliotecare. Potrivit studiului, axa pe care
biblioteca trebuie să-și centreze activitatea, sunt necesitățile de
informare, recreere și de cultură ale cetățenilor. Studiul scoate în relief
rolul bibliotecii publice în viața de zi cu zi a cetățenilor în comparație
cu alți promotori de informații și cultură: internetul, televiziunea,

11
presa. În opinia respondenților (vârsta cărora variază între 15-79 ani),
bibliotecile publice au cele mai mari succese în promovarea accesului
deschis la informații, dezvoltarea interesului pentru literatură și artă,
instruirea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea democrației. Punctul
forte al bibliotecii publice în percepția publicului constă în oferirea
oportunităților egale pentru toți în vederea folosirii literaturii și artei și
dezvoltarea personală. 49% de respondenți au declarat că vizitează
biblioteca lunar și 81% că au vizitat biblioteca pe parcursul anului, iar
împrumutul cărților este considerat cel mai solicitat serviciu.
Conform studiului, avantajele bibliotecii, în comparație cu alți
promotori de informații și cultură, sunt prețurile mici și credibilitatea.
Respondenții recunosc că Internetul a schimbat pentru ei semnificația
bibliotecii, dar numai până la o anumită limită. Studiul scoate în
evidență faptul, că inegalitatea digitală și marginalizarea
informațională sunt interconectate. Vârstnicii și persoanele mai puțin
educate, care utilizează mai rar biblioteca, sunt de asemenea și cei mai
slabi utilizatori de internet. Studiile demonstrează că utilizarea
bibliotecii este mai scăzută printre grupurile cu un nivel socio-
economic mai scăzut.
În linii mari, importanța bibliotecii publice ca serviciu local
este recunoscută de societate și de factorii de decizie politică și
financiară de cel mai înalt nivel. La 28 iunie 2012 Ed Vaizey,
ministrul englez al Culturii, Media și Sportului a ținut o prelegere în
cadrul conferinței „Viitorul serviciilor de bibliotecă”, în care face o
incursiune foarte optimistă în serviciile de bibliotecă, oferite
cetățenilor din Anglia de cele 3300 de biblioteci. Ministrul încearcă să
convingă comunitatea bibliotecară că atât guvernul, cât și autoritățile
locale, înțeleg importanța serviciilor oferite de biblioteci. După
furtuna prin care au trecut bibliotecarii englezi la începutul anului
2011, când a fost pusă problema reducerii unui număr impunător de
biblioteci și bibliotecari, aceste asigurări și încurajări au fost mai mult
decât binevenite.

12
Este cunoscut faptul, că în ceia ce privește serviciile oferite
de biblioteci, nu există o unitate de măsură, care să corespundă
intereselor tuturor. De aici necesitatea de flexibilitate a bibliotecii,
începând cu pereții, mobila, tehnologiile și terminând cu echipa de
bibliotecari. Ca serviciu public, biblioteca este responsabilitatea
organelor administrative locale față de cetățeni. Dată fiind situația
finanțării publice, organele administrative locale nu au altă opțiune
decât eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a serviciilor bibliotecare. În
acest context bibliotecile trebuie să regîndească serviciile oferite
cetățenilor, să ofere servicii noi sau să le înnobileze cu elemente
inovative pe cele oferite tradițional.
Acțiunile întreprinse în acest sens variază de la țară la țară și
de la localitate la localitate. În Anglia, Finlanda şi alte ţări, sunt
atestate cazuri cînd o bibliotecă combină funcțiile unei biblioteci
publice și cele ale unei biblioteci universitare. Prin concentrarea în
același loc a serviciilor, resurselor, a experienței și competențelor
personalului, biblioteca poate atrage mai multi utilizatori și poate
ajunge mai ușor la non utilizatori. În condițiile diminuării bugetelor,
regândirea serviciilor trebuie să aibă la bază: modele alternative de
finanțare, oportunitățile digitale (unele servicii, precum cele cu
utilizatea instrumentelor Web 2.0 pot fi dezvoltate fără costuri
suplimentare), folosirea în comun a spațiilor și resurselor, dezvoltarea
serviciilor în limita resurselor existente.
Implicarea comunității în activitatea bibliotecii este
considerată de foarte mulți profesioniști una dintre cheile succesului.
La 1 august 2012 R. David Lankes, decanul Școlii de Studii
Informaționale a Universității Syracuse, SUA, un pasionat avocat al
bibliotecarilor și al rolului acestora în societate, a publicat pe blogul
său articolul Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to
Save Libraries (http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697).
Este un mesaj plin de optimism, privind existența în timp a
bibliotecii, iar viitorul acesteia autorul îl leagă de implicarea
comunității. Autorul crede că viitorul bibliotecilor este luminos, că

13
bibliotecile îmbunătăţesc societatea, că sunt esenţiale pentru
transformarea socială pozitivă, că bibliotecarii sunt facilitatori ai
cunoașterii, și că sunt cele mai importante valori ale oricărei
biblioteci... Autorul este convins că bibliotecarii nu trebuie să salveze
bibliotecile. Bibliotecile supravieţuiesc de peste 3.000 de ani, au
supravieţuit foamete, epidemii, prejudecăţi, cenzură si anti-
intelectualism cu mult înainte de venirea noastră. Steve Coffman
cheamă bibliotecarii să ajute la transformarea bibliotecilor.Testul
acestei transformări nu depinde de clădiri, colecții, servicii, și nici
măcar de bibliotecari, depinde de succesele comunităţi. Autorul este
convins, că decât să vorbim despre faptul că membrii comunității nu
pot să citească, să facă cercetare, să acceseze internetul, noi trebuie să
vorbim despre cum lectura, cercetarea, și accesul internet pot ajuta
comunitățile să-și declanșeze potențialul. Biblioteca există pentru
membrii comunității, dar fără o implicare serioasă a acestora nu poate
cunoaște prosperitatea.
Comunitatea este punctul forte pe care se ține tot lanțul care
face o bibliotecă să prospere. Toate celelalte verigi sunt foarte
importante, fiecare la locul lor, dar toate se sprijină pe acest suport.
Activitatea de voluntariat, destul de răspândită în bibliotecile
din Occident, este percepută de tot mai mulți profesioniști drep cale
sigură de apropiere a membrilor comunității de bibliotecă.Tot mai
multe biblioteci practică implicarea voluntarilor în diverse activități,
începând cu desprăfuirea, aranjarea cărților la raft și terminand cu
activități axate pe utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare,
cursuri de învățare a tehnologiilor moderne, de studiere a limbilor
pentru asigurarea cărora bibliotecarul nu are nici timpul, nici
competențele necesare.
Printre cuvintele cheie care domina lumea bibliotecară
internațională se regăsesc în mod obligatoriu: acces deschis,
transparență, vizibilitate, cooperare, parteneriate, folosirea în comun a
resurselor, flexibilitate, etc.

14
Menționăm mai jos tendințele mai accentuate în activitatea
bibliotecilor:
 dezvoltarea resurselor va avea la bază necesitățile utilizatorilor și
includerea unor noi tipuri de resurse
 provocările bugetare vor continua
 modernizarea tehnologiilor va solicita bibliotecarilor noi
competențe
 va crește necesitatea evaluării activității. Biblioteca va trebui sa-și
demonstreze valoarea
 va avea loc extinderea digitizării și folosirea în comun a resurselor
 instrumentele Web și echipamentele noi for favoriza dezvoltarea
unor servicii noi
 va crește rolul bibliotecii ca spațiu fizic, în special în asigurarea
comunicării și socializării
 inegalitatea digitală va fi mai accentuată
 biblioteca va fi acolo unde sunt utilizatorii
 va crește rolul bibliotecii în asigurarea comunicării
 Va crește importanța informației tipărite.
O tendință care se conturează foarte clar și este agreată de
utilizatori ţine de plasarea bibliotecilor sub același acoperiș cu alte
instituții de menire socială: magazine, cofetării, biserici, stații de
telefoane, centre de informații turistice, centre de plasament, centre de
îngrijire a copiilor sau bătrânilor etc. Pe langă numeroase beneficii
această apropiere favorizează și reducerea cheltuielilor.
Cum poate fi obținut succesul? Nu există o rețetă sigură a
succesului, dar experiența demonstrează că drumul cel mai scurt spre
succes poate fi găsit prin:
 apropierea decidenților de interesele bibliotecii și de persoanele
antrenate în activitatea ei
 înțelegerea clară a necesităților și doleanțelor utilizatorilor
 îmbunătățirea structurii organizatorice, a culturii organizaționale,
dinamica de grup
 dezvoltarea responsabilităților comune

15
 învățarea principiilor de activitate în colaborare și a relațiilor din
interiorul ierarhiilor
 stabilirea unor relații de încredere reciprocă
 asigurarea flexibilității instituției
 îmbunătățirea proceselor de activitate
 îmbunătățirea serviciilor pentru clienții interni și externi
 luarea deciziilor în baza faptelor concrete
 dezvoltarea instrumentelor managementului performantei
 proiectarea și crearea structurilor, proceselor, și sistemelor care
susțin viziunea, obiectivele și valorile instituției.
Necesitățile utilizatorilor. Bibliotecile publice sunt, în primul
rând, instituții de interes local, servicii platite de contribuabili, menite
să servească comunitatea locală , să promoveze cunoștințe, informații,
inovații, să se adapteze necesităților locale și toată activitatea lor
trebuie să corespundă intereselor membrilor comunității.
Biblioteca de azi trebuie să joace mai multe roluri: să facă față
necesităților în continuă schimbare ale utilizatorilor și în același timp
să rămână depozitar al cunoașterii și culturii. Conținuturile bogate și
variate, adevărate porți spre înțelepciune, le oferă posibilitatea de a
inspira și a surprinde utilizatorii. Era Informațională provoacă
bibliotecile să creeze noi conținuturi și să interacționeze cu
utilizatorii. Oricât de puține resurse n-ar avea o bibliotecă, trebuie să
ținem cont de faptul, că majoritatea cetățenilor din aria de servire au și
mai puțin și pentru mulți dintre ei biblioteca poate fi unica salvare.
Bibliotecile sunt simboluri ale progresului uman și pot face indivizii și
comunitățile mai puternice, oferind acces la informație, cunoaștere și
educație. Pentru bibliotecari este esențial să întrebe membrii
comunității ce vor să vadă în bibliotecă, și apoi să încerce să
construiască ceia ce aceștia își doresc. Prin oferirea serviciilor online,
bibliotecile atrag utilizatori noi, ajutându-i să dobândească noi
competențe și să se integreze social.

16
Experiența bibliotecilor din Anglia demonstrează că jumătate
din persoanele, care nu au internet la domiciliu, il folosesc în
biblioteca locală. Prin aceasta biblioteca își aduce aportul la
diminuarea inegalității digitale.
Utilizatorii, în marea lor majoritate, sunt experți în domeniul
profesat și știu de ce fel de servicii au nevoie. Ei decid dacă folosesc
serviciile tradiționale ori pe cele virtuale sau le înlocuiesc cu altceva.
Tendința bibliotecii trebuie să fie menținerea în aria actualității și
oferirea unui spectru extins de servicii, bazat pe necesitățile
utilizatorilor reali și ale celor potențiali.
Semnalizarea slabă sau inexistentă îngreunează orientarea
utilizatorilor în spațiile bibliotecii. Un serviciu nou, confuz, cu prea
multe reguli și politici, informația despre care este greu de găsit, îl
face confuz și pe utilizator. Un mijloc excelent de a mări uzabilitatea
și respectiv satisfacția utilizatorului este înlăturarea tuturor
obstacolelor.
Sugestii: întrebați utilizatorii ce probleme au în procesul de
căutare; creați o listă a răspunsurilor negative și depuneți eforturi
pentru a rezolva problemele, faceți teste privind utilizarea serviciilor
noi.
Diversificarea serviciilor este o cale sigură de atragere a
membrilor comunității în bibliotecă și de sporire a imaginii pozitive a
bibliotecii. Imaginația bogată ajută bibliotecarii să găsească noi
modalități de a oferi servicii. Filiale ale bibliotecilor pot fi găsite în
metrouri, în aeroporturi, în stradă, în parcuri sub cerul liber etc.
Bibliotecarii duc cărți spre a fi citite sau măcar observate în locuri
publice: în trenuri, în autobuse, în parcuri. Toate acestea în încercarea
de a găsi căi inovative, chiar riscante uneori, de a vorbi lumii despre
bibliotecă.
De ce atâta grijă pentru serviciile noi? Este cunoscut faptul că
în anii tehnologizării masive, când majoritatea utilizatirilor încă nu
aveau computere și acces internet la domiciliu, bibliotecile au
cunoscut un flux masiv de utilizatori noi. Acum, în țările dezvoltate,

17
populația în marea ei majoritate, are tehnologiile moderne necesare
acasă, iar biblioteca va trebui să găsească alte motive pentru a
convinge utilizatorii să folosească serviciile bibliotecii.
Spații. Peamenajarea spațiilor. Spațiile de amplasare a
bibliotecilor au fost și rămân pe viitor foarte importante. Toate studiile
din ultimii ani demonstrează, că rolul bibliotecii de spațiu fizic, centru
de comunicare și socializare, spațiu unde membrii comunității se
adună cu diverse ocazii, este apreciat de către cetățeni. Tendințele în
arhitectura modernă de bibliotecă sunt de a rezerva mai puțin spațiu
pentru resurse și mai mult spațiu pentru utilizatori. Noi nu vom putea
pune încă multă vreme problema construirii unor spații noi, dar
reamenajarea spațiilor existente poate fi făcută de orice bibliotecă.
Acum, cand are loc eficientizarea activității școlilor, în multe
localități spațiile eliberate ar putea fi alocate pentru biblioteci.
Deși afirmă că biblioteca este mai mult decât o colecție de
cărți, bibliotecarii nu fac prea multe pentru ca aceasta idee să se
reflecte în spațiile bibliotecii. Între 22-24 octombrie 2012 in
Monterey, California, a avut loc Conferinta Internet Libarian 2012 cu
genericul „Transformational Power of Internet Librarians: Promise &
Prospect” (http://www.infotoday.com/il2012/program.asp.). În
comunicarea de final Erik Boekesteijn, Jaap Van De Geer, Paul Pival,
și Jeff Wisniewski
(http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf)
propun bibliotecarilor un șir de idei in vederea reinventării spațiilor și
locurilor pentru învățare. Autorii consideră, că biblioteca are nevoie
de un nou model de business, întrucât mediul înconjurător este într-o
continuă schimbare. Ei au făcut turul bibliotecilor din SUA și au
colectat cele mai bune practici înregistrate de biblioteci : unele
biblioteci au separat spații cu destinație specială pentru adolecenți
(ALA a elaborat chiar un Ghid al spațiilor pentru adolescenți
http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces), altele – spații de
studiu pentru elevi unde aceștia, la finele programului școlar, pot

18
comunica în public diverse idei, învățând cultura dialogului; altele -
spații unde pot avea loc ore de clasă, în condiții mai puțin oficiale.
Sunt practicate și spațiile multifuncționale deschise pentru diverse
activități. Bibliotecile cu spații mai generoase practică arendarea
acestora pentru activități adiacente. Unii bibliotecari încearcă să
siplimenteze serviciile oferite cu vânzarea cărților. Ceia succesului,
sugerează autorii, constă în implicarea comunității în organizarea
spațiilor și în special în consultarea acestora în diverse probleme, în
flexibilitate și în... încă mai multă flexibilitate.
Presa de specialitate promovează tot mai insistent ideea că
utilizatorii trebuie sa găsească in biblioteci lucruri despre care nici
prin cap nu le trecea anterior ca pot fi gasite acolo. De aici probabil și
tema Conferinței IFLA 2012 “Bibliotecile acum! – Inspiră, Surprind.
Dau Putere”.
Utilizatorii care adorm în bibliotecă au fost considerați
întotdeauna de bibliotecari ca fiind o mare problemă. Un studiu
efectuat în anul 2010 la University of California at Berkeley sugerează
că dormitul înainte de începutul procesului de învățare imbunătățește
performanțele.
La 24 octombrie 2012 Library Journal
(http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the-
library-on-purpose) publica articolul “Napping in the Library - On
Purpose”, semnat de Meredith Schwartz. Este vorba despre o
experiență total neașteptată pentru mulți. Bibliotecarii de la Wesleyan
University au instalat în bibliotecă un dispozitiv special pentru
utilizatorii, care vor să se odihnească un pic. Dispozitivul este
conceput pentru a oferi condiții perfecte pentru un somn de 20 de
minute. Părerile studenților visavis de această inovație sunt divizate,
dar cele mai multe sunt positive. Instalații asemănătoare sunt utilizate
și de Biblioteca Publică Helsinki. Unele biblioteci cumpără în acest
scop scaune speciale care sunt o variantă mult mai ieftină.
Promovarea eficientă a resurselor este o altă cale spre atenția
itilizatorilor. În mai 2012 Carnegie UK Trust a efectuat un sondaj

19
privind viitorul bibliotecii, care demonstrează că oamenii au o
închipuire foarte vagă despre serviciile și posibilitățile oferite de
biblioteci. 45% dintre respondenți susțin că oportunitatea de a căuta
sau rezerva cartea on-line va face în viitor biblioteca mai atractivă
pentru ei și va spori gradul de utilizare a serviciilor bibliotecare.
Aceasta în timp ce majoritatea bibliotecilor deja oferă de mai multă
vreme acest serviciu. Aceiași descoperire a făcut-o şi OCLC prin
sondajul „Percepția bibliotecii și a resurselor bibliotecare” din anul
2010, demonstrând că oamenii nu înțeșeg că o biblioecă poate fi mai
mult decât cărți.
Recent Centrul Pew de Cercetare a Internetului și a Vieții
Americanilor a publicat Raportul privind Bibliotecile, Utilizatorii și
Cărțile Electronice. Organizatorii studiului au fost șocați să descopere
că cei mai multi dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecile
împrumută cărți electronice, deși 76% de biblioteci publice oferă
acest serviciu.
Formarea profesională continuă. În condițiile globalizării,
dialogul și cooperarea sunt esențiale. Așteptările utilizatorilor se
schimbă mult mai repede decât posibilitățile bibliotecarilor de a-și
actualiza competențele și a dobândi compenențe noi. Bibliotecarii
depun eforturi pentru a face față provocărilor Societății Cunoașterii,
actualizând și extinzând serviciile oferite, dar permanent apar noi
provocări, noi tehnologii, noi modalități de lectură, comunicare etc.
Pentru a contribui la lărgirea sferei de servicii oferite, acestea
incluzand digitizarea, utilizarea tehnologiilor noi, explorarea spațiului
virtual, bibliotecarii trebuie să dobândească noi competențe. Toate
acestea sporesc importanța formării profesionale continue.
Revista „The Wall Street Journal” publica la 18 noiembrie 2012
articolul de Ruth Mantell ”Must-Have Job Skills in 2013”
(http://online.wsj.com/article/SB100014241278873247351045781189
02763095818.html), în care sunt nominalizate câteva dintre
deprinderile absolut necesare în anul 2013: comunicarea, brandul

20
personal (cum te reprezinți pe tine însuți), flexibilitatea, îmbunătățirea
productivității.
Lucrurile în biblioteci vor evolua și se vor schimba, dar nu se
va schimba necesitatea unor ghizi capabili să ofere ajutor, consultanță
etc. Problemele sunt de așa natură, că bibliotecarii sunt mai mult în
aria “spațiului fizic” și a “cărților tipărite”. Dar lucrurile nu vor
rămâne încă multă vreme așa. Bibliotecarii vor trebui să învețe să
profite de avantagele oferite de WEB ca mai apoi să facă calea
întoarsă “De la Internet la Gutenberg”.
Cartea – marca bibliotecii. Marca bibliotecii este o problemă
pe marginea căreia se discută foarte mult în mediul bibliotecar. Toate
sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca
bibliotecii este cartea. Cartea este, de altfel, una dintre cele mai vechi
mărci din lume, constituită pe parcurs de secole și întinerirea ei sau
extinderea ei spre alte produse ori servicii va fi foarte greu (poate
chiar imposibil) de efectuat. Și trebuie oare extinsă?
Bibliotecarii din Occident deja incep să ințeleagă esența
mesajului lui Umberto Eco, expus in cuvântarea ținută în Academia
Italiană întitulată “De la internet la Gutenberg” și în interviul “Nu
sperați că veți scăpa de cărți”. Bibliotecile din țările dezvoltate, unde
populația are acasă tehnologii și acces Internet și unde accesul
Internet în biblioteci nu mai este o atracție, deja sunt în față întrebării
“ce urmează?”. Noi încă urmează să parcurgem această cale. Potribit
statisticilor, doar 44% din populația țării dispune de acces Internet.
Dar deja de pe acum trebuie să potrivim bine balanța între promovarea
cărții și a lecturii, promovarea informației, promovarea serviciilor.
Raportul IREX ne permite o comparație a situației bibliotecilor
din Moldova cu situația și tendințele bibliotecilor publice la nivel
internațional, prezentată de Raportul OCLC „Percepția bibliotecii și a
resurselor informationale” (2005 și 2010), alte studii efectuate în
bibliotecile lumii. Ca și studiul OCLC, Sondajul Național a scos în
evidență faptul că „majoritatea cetățenilor și oficialilor publici

21
consideră bibliotecile ca locuri de păstrare a cărților și nu ca locuri de
accesare a informației, într-un sens mai larg”. Deci, și la noi ca și în
alte țări, marca bibliotecii rămâne a fi cartea.
Un studiu efectuat cu câțiva ani în urmă in Marea Britanie
reliefa faptul ca majotitatea respondenţilor la întrebarea „care este
scopul frecventării bibliotecii?”, au răspuns „pentru a împrumuta
cărţi”. Într-un sondaj realizat cu câțiva ani în urmă, cititorii revistei
American Libraries au fost întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai
frecvent în revistă. Un număr mare de respondenţi au răspuns
“cărţile”.
De zeci de ani, biblioteca este într-o continuă căutare a
identității. În articolul “The Decline and Fall of the Library Empaire”
(http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-
and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012), citat
foarte activ de comunitatea bibliotecară internațională, cunoscutul
bibliolog american Steve Coffman accentuează faptul, că în ultimii 30
de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri și
uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un
rol mai important în revoluția digitală, care continuă să transforme
mediul informational. Steve Coffman face o analiză a proiectelor mari,
care se credea că pot fi salvarea bibliotecilor: Catalogul Colaborativ al
Resurselor Online; Biblioteca 2.0, Referințele Virtuale (Reference
servicis 24/7, QuestionPoint), Dotarea bibliotecilor cu computere
pentru accesul public, Cărțile Electronice, Biblioteca Electronica. Prin
aceste proiecte bibliotecarii au jucat un rol important în revoluția
digitală, transformând informația și industria digitală din ultimile
câteva decenii. Dar lumea se schimbă, serviciile promovate de
biblioteci în mediul digital sunt înlocuite de tehnologii mai noi sau
mai bune, sau de instituții poziționate mai bine, pentru a promova
aceste servicii electronice, cum ar fi Amazon cu Biblioteca de
Împrumut pentru Posesorii de Kindle
(http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-
pentru-posesorii-de-kindle) .

22
Una dintre atracțiile principale pentru utilizatori
bibliotecilor din ultimul timp a devenit împrimutul cărților
electronice. Există deja politici bine stabilite privind împrumutul lor.
Unele biblioteci le împrumută pentru o perioadă de trei săptțmâni
pentru a fi utilizate de pe cititoare electronice, gen Kindle, Nook,
iPhone, iPad etc. Perioada de utilizare expiră odată cu expirarea
termenului de împrumut, ca și în cazul cărților tradiționale. Cărțile
electronice pot fi împrumutate în același timp de o singură persoană.
Dar bibliotecarii trebuie să fie conștienți, că există probleme cu care
noi încă urmează să ne ciocnim. Cărțile electronice nu vor fi nici o
dată a bibliotecilor. Compania HarperCollins, unul dintre liderii
mondiali ai industriei de editare, a anunțat, de exemplu, că o carte
poate fi împrumutată numai de 26 de ori, după care va trebui
cumpărată o nouă licență.
Steve Coffman consideră, că după 50 de ani pe piața digitală,
bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceea ce rămâne
foarte clar sunt cărțile fizice, spațiile, și oamenii, care încă mai vin să
le utilizeze. A descoperi cum să expoatăm aceste valori în mediul nou
nu va fi ușor. Autorul se întreabă, dacă nu ar fi înțelept “să lăsăm în
pace biblioteca electronică și să ne concentrăm asupra cărților și a
spațiilor. S-ar putea ca acestea să definească biblioteca viitorului. Sau
poate nu. Poate trebuie să jucăm roluri noi în lumea digitală sau roluri
vechi, dar pe căi noi”.
Tot mai mulți utilizatori din generația net afirmă, că folosind
mai mult cititoarele de cărți electronice se conving mai mult de
avantagele cărții în format tradițional. În articolul “E-book, grupuri vs
Carte, cenaclu/ OPINIE” (http://social.moldova.org/news/ebook-
grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.html) Alexandru
Vakulovski aduce dovezi grele de ce nu crede în dispariția cărții în
format tradițional.
Să revenim la Stive Coffman și articolul său, care a făcut atâta
vâlvă în comunitatea bibliotecară (despre care aminteam mai sus). La
Conferinta Internet libarian 2012 cu genericul “Transformational

23
Power of Internet Librarians: Promise & Prospect”, care a avut loc
între 22-24 octombrie 2012 in Monterey, California, acesta a revenit la
ideile expuse în articol, fiind și mai convins de faptul că “unicul
produs pe care s-a ținut, se ține și se va ține în viitor biblioteca este
cartea tipărită”. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să
risipească resursele și așa limitate pe zeci și chiar sute de inițiative și
să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că imperiul
Biblioteca încă poate fi transformat, dacă:
 vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărții și a
informației tipărite
 ne vom axa pe formatul tipărit, cât acesta mai contează
 vom folosi în avantajul nostru mediul hybrid pentru a susține și
provova valorile existente
 vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile și a
reduce costurile de funcționare
 ne vom pregăti să concurăm cu alți prestatori de servicii
bibliotecare în domeniile, unde producția tipărită dispare.
Dacă nu vom face noi acest lucru, consideră Coffman, se vor gasi
alții să o facă în locul nostru.Tehnologiile își au rostul lor, dar nu pot
fi un substituient al cărții și al lecturii. Și una și alta pot fi practicate cu
succes, atât în spațiul virtual, cât și în spațiul fizic al bibliotecii.
În lucrarea „Atlas of New Librarianship”, David Lankes
sugerează o nouă misiune pentru bibliotecari - îmbunătățirea
societății prin facilitarea creării cunoștințelor în cadrul comunității.
Lankes vede remodelarea biblioteconomiei și a practicii bibliotecare,
utilizând un concept fundamental, conform căruia cunoștințele se
formează prin dialog și comunicare.
În lumina celor expuse mai sus, prioritățile în activitaea
bibliotecilor publice în anul 2013 trebuie să includă:
 demonstrarea valorii bibliotecii
 formarea parteneriatelor comunitare
 concentarea eforturilor în vederea realizării cu succes a
Proiectului pilot Novateca

24
 pregatirea bibliotecilor in vederea extinderii Programului
Novateca
 integrarea bibliotecilor publice in SIBIMOL
 acces la tehnologiile noi și Internet
 asimilarea și utilizarea instrumentelor WEB 2.0
 diversificarea serviciilor în conformitate cu necesitățile
utilizatorilor
 formarea profesională continuă: Dezvoltarea competențelor.
Consolidarea rolului bibliotecarului de mentor, instructor,
animator, facilitator, element de coeziune socială etc.
 organizarea ediției a treia, anul 2013, a Festivalului Naţional a
Cărţii şi Lecturii. Concursuri tradiționale etc
 elaborarea programelor strategice.
Lista poate continua, dar se va baza atât pe necesități, cât și pe
posibilități. Este clar, că Anul Bibliologic 2013 se anunță a fi unul
destul de interesant. Nu va fi ușor, probleme și obstacole sunt multe,
însă după spusele lui John F.Kennedy „dacă găsești un drum fără
obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”. Iar Albert
Einstein susținea, că unicul lucru pe care trebuie să-l cunoști la sigur,
este locul unde se află biblioteca. Aceasta trebuie să cunoască
utilizatorii. Un drum care le poate fi de folos.
Referințe bibliografice:
1. BOEKESTEIJN, E. et al. Transformational Power of Internet Librarians:
Promise & Prospect. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil:
http://www.infotoday.com/il2012/program.asp;
http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf.
2. SCHWARTZ, M. Napping in the Library—On Purpose. [Accesat
21.06.2013]. Disponibil. http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-
services/napping-in-the-library-on-purpose.
3. 2010 top ten trends in academic libraries. [Accesat 24.06.2013].
Disponibil: http://crln.acrl.org/content/71/6/286.short.
4. The trends of library development under multimedia and network
environment. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil:
http://www.seiofbluemountain.com/upload/product/200909/2008jyhy07
a3.pdf.

25
5. LANKES, D. Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to
Save Libraries. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil:
http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697.
6. Ghidul spațiilor pentru adolescenți. [Accesat 21.06.2013]. Disponibil:
http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces.
7. COFFMAN, S. The Decline and Fall of the Library Empaire. [Accesat
24.06.2013]. Disponibil:
http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-
Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012.
8. Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii de Kindle. [Accesat
24.06.2013]. Disponibil:
http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-
pentru-posesorii-de-kindle.
9. E-book, grupuri vs Carte, cenaclu / OPINIE. [Accesat 20.06.2013].
Disponibil: http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-
cenaclu-opinie-233647-rom.html.
10. Transforming the Library Empire - Posible? [Accesat 20.06.2013].
Disponibil: http://www.libconf.com/2012/10/24/transforming-the-
library-empire-possible.
11. LANKES, D. Atlas of New Librarianship. [Accesat 20.06.2013].
Disponibil: http://mitpress.mit.edu/books/atlas-new-librarianship.
PARCURSUL ANULUI EDITORIAL 2012:
JALOANE STATISTICE ŞI LOGISTICE
Valentina CHITOROAGĂ,
Camera Naţională a Cărţii
Abstract: Sunt reflectate date statistice ce reprezintă o imagine de
ansamblu a producţiei editoriale din Republica Moldova în anul 2012. Într-
un compartiment aparte sunt reflectate structurile editoriale moldoveneşti.
Datele statistice, în baza cărora a fost realizată analiza, au fost preluate din
rapoartele statistice naţionale ale Camerei Naţionale a Cărţi din Republica
Moldova, instituţie fondată la 1 iunie 1957, care exercită funcţiile de agenţie
bibliografică naţională, Centru de Depozit Legal, ISSN, Agenţie naţională
ISBN, ISSN, ISMN.
Cuvinte-cheie: producţie editorială, date statistice, editori, structuri
editoriale, Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova.

26
Camera Naţională a Cărţii (CNC) îndeplineşte funcţia de
centru statistic naţional privind producţia editorială din Republica
Moldova. Statistica CNC redă o imagine obiectivă a ceea ce se
întâmplă în industria de carte, indicatorii prezentând torentul de
publicaţii în funcţie de diverse criterii.
Prezenta analiză se fundamenetază pe rapoartele statistice
naţionale ale CNC, ca unitate de înregistrare fiind considerată fiecare
carte, broşură, volum, fiecare număr de revistă, ziar etc.
În general, situaţia din RM corespunde tendinţelor globale de
dezvoltare a industriei editoriale, indiferent de factorii demografici şi
sociali. În anul 2012 în Republica Moldova existau circa 278 de
editori, incluzând autori-editori şi firme de toate mărimile şi formă de
proprietate. Numărul de titluri carte editate, conform datelor Camerei
Naţionale a Cărţii, constitie 2724 în termeni globali, ceea ce
presupune o creştere cu 10,28 % faţă de anul precedent.
Cuantumul producţiei editoriale în anul 2012 este reprezentativ
în comparaţie cu ultimii cinci ani. În creştere în ultimii cinci ani,
producţia editorială se poziţionează într-un fel constant, după cum
reiese de mai jos:
Tabel nr. 1
Cărţi şi broşuri editate în RM în anii 2008-2012
Editarea cărţilor şi broşurilor 2008 2009 2010 2011 2012
Total 2711 2246 2366 2470 2724
dintre care în limbile:
română 1928 1429 1499 1730 1875
rusă 418 381 411 319 383
alte limbi 504 436 456 421 466
Pentru a permite compararea şi construirea de ierarhii, datele
au fost ponderate prin raportare la numărul de locuitori. Graficul de
mai jos reprezintă numărul de titluri de carte per 1000 de locuitori,
anii 2008-2012

27
Activitatea structurilor editoriale (grupate conform tipurilor de
proprietate) pentru anul 2012 este prezentată prin următorii indicatori
statistici:
Tabel nr. 2
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
1.
Edituri de stat: 117 1 032,4 105 044,8
Cartea Moldovei 5 3,0 371,0
Lumina 44 76,9 7 402,2
Statistica 2 0,4 58,5
Ştiinţa 57 926,9 96 500,3
Universul 9 25,2 712,8
2.
Editori/Instituţii superioare de
învăţământ de stat
482 63,2 7 388,0
AAP (Academia de Administrare
Publică pe lângă Preşedintele
RM)
3 0,4 63,0
Academia "Ştefan cel Mare" 6 0,8 80,8
Academia Militară "Alexandru cel
Bun"
1 0,1 4,0
AMTAP (Academia de Teatru,
Muzică şi Arte Plastice)
6 0,4 6,3
ASEM 53 8,0 2 007,0
UASM 21 3,1 273,6
UPS "Ion Creangă" 10 0,7 29,4
US Bălţi (Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Bălţi)
18 1,1 170,2
US Cahul (Universitatea de Stat 18 2,6 120,3
2008 2009 2010
Număr titluri carte / 1000 locuitori 0,76 0,63 0,66
Total titluri 2711 2246 2366
0
1000
2000
3000

28
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
"B. P. Hasdeu" din Cahul)
US Comrat 7 0,5 37,7
US Tiraspol (sediul la Chişinău) 24 3,4 282,8
US Tiraspol (Transnistria) 2 0,5 70,0
USEFS (Universitatea de Stat de
Educaţie Fizică şi Sport)
19 2,0 238,5
USM 135 18,6 2 117,5
USMF 79 9,5 936,7
UTM 80 11,5 950,2
3.
Editori/Instituţii superioare de
învăţământ private
105 12,0 1 194,0
ATIC (Academia de Transporturi,
Informatică şi Comunicaţii)
5 1,0 151,0
IRIM (Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova)
3 0,4 45,5
UCCM (Universitatea
Cooperatist-Comercială din
Moldova)
52 1,5 146,4
ULIM 32 7,7 695,5
Universitatea "Perspectiva-Int" 1 0,2 49,0
Universitatea Slavonă 12 1,2 106,6
4.
Editori privaţi 1151 1 846,1 144 655,4
A.V.i.T. Publ 2 7,5 11,3
Abeceluş 1 3,0 58,6
Acadian Art 1 0,2 1,0
Adiabata 1 2,0 21,5
Adevărul Media 1 - -
Adriga-Vis 1 0,2 12,0
Alina Scorohodova 4 0,4 21,0
Almor Plus 1 0,5 54,0
Ancestrala 4 3,5 159,0
Angelus 1 - 9,0
Arc 55 224,3 26 520,6
Arva Color 5 3,9 107,2
Atelier 1 0,2 2,2
Balacron 5 1,3 94,0
Baştina-Radog 6 3,9 332,0
Biblion 26 146,0 3 141,1

29
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
Biotehdesign 19 1,7 107,4
Bons Offices 38 59,0 3 501,7
Cadran 8 4,0 247,8
Camno-Grup 2 10,0 297,0
Cartdidact 23 62,6 6 230,6
Cartea Juridică 7 2,7 144,1
Cartier 51 109,0 10 917,4
Centrografic 1 0,3 7,0
Cetatea de Sus 24 24,8 1 747,0
Chişinău-Prim 1 0,1 14,0
Civitas 14 31,2 1 057,5
Clipa 2 0,6 1,4
Continental Grup 6 2,4 342,0
Contrast Design 3 - 179,0
Copitec-Plus 1 0,1 3,0
Cronoprint 1 0,1 12,0
Cu drag SC 16 4,3 625,1
Cuşnir & Co 3 8,5 2 651,0
Cuvântul-ABC 12 19,9 932,2
Depol Promo 1 0,5 11,0
Design, Arhitectură şi Stil 1 1,0 19,0
Didactica Pro 1 1,2 27,9
Eco-Tiras 2 0,6 110,0
Edit Prest 1 - -
Elan INC 7 1,5 189,2
Elan Poligraf 1 0,2 3,0
Elena-VI 1 - -
Epigraf 27 85,1 4 399,0
Ericon 6 16,9 274,1
Farmec-Lux 23 17,2 1 048,7
Foxtrot 14 12,3 752,0
Fundaţia "Draghiştea" 9 4,0 735,0
Gazeta PP 1 5,0 83,7
Garomond-Studio 9 1,0 68,5
Garuda-Art 1 0,5 1,8
Grafema Libris 4 0,9 120,0
Grafic Design 2 0,8 121,0
Guguţă 2 5,0 83,9

30
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
Gunivas 12 4,8 376,5
HM Design 1 0,5 36,0
Imona Grup 1 0,2 24,0
Imprint Plus 4 1,3 97,0
Imprint Star 2 1,2 461,0
Ingeocad 4 11,0 381,3
Integritas 5 11,0 263,4
Interprint 9 14,0 747,6
Învăţătorul Modern 3 0,3 8,9
Inversia-Dub 2 0,4 49,0
Iulian (Edit-Prest) 15 11,1 356,3
Labirint-Cutasevici 20 4,7 310,0
Lavilat-Info 44 9,5 617,1
Lexon-Prim 4 0,9 51,2
Libresco 3 15,0 209,0
Lider Agro 2 3,0 384,0
Litera AVN 45 312,5 33 042,9
Lyceum 65 123,0 5 793,2
Magna-Princeps 5 3,0 696,0
Maxtipar 3 0,3 16,0
Mesagerul 2 1,3 64,3
MS Logo 2 0,7 95,4
Notograf Prim 32 8,7 978,0
OMCT 9 5,6 143,0
Policolor 1 0,2 5,0
Poligraf Design 15 8,9 137,0
Poligrafist 7 1,5 363,7
Pontos 105 63,2 3 325,5
Preprintiva 1 0,5 2,3
Primex Com 4 0,6 14,0
Print-Caro 23 14,3 518,6
Proart 3 2,5 123,9
Pro-Edit 12 3,5 37,0
Profesional Service 13 2,7 319,0
Promarcos Edit 1 0,3 70,0
Prometeu 4 2,6 108,8
Promo-Lex 1 0,2 4,3
Prut Internaţional 78 61,2 4 650,0

31
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
Ruxanda(Valmas-Terra) 1 0,2 2,0
Şagius-Grafic 1 5,0 350,0
Serebia SRL 5 8,5 739,0
Silvius Libris (Sica&V) 31 56,5 1 084,4
Somersbi 1 0,1 1,0
Softartstudio 2 0,2 17,7
Stratum Plus PP 7 2,4 655,0
Tehnica-Info 12 3,8 347,0
Teo-Educaţional 8 12,5 499,0
Tocono 1 - -
Totex-Lux 3 0,6 51,0
ULYSSE 3 0,5 12,6
Urma Ta 5 16,0 203,8
Valinex SA 17 4,2 286,5
Vast-M 1 0,2 45,0
Vector V-N 14 84,6 15 322,3
Vega 2 35,1 1 004,0
Victoria Gomon 2 4,5 1 402,0
Vizual Design 3 0,1 69,0
Zuev Invest 10 13,0 74,4
5. Instituţii cu drept de editare 229 197,8 11 680,2
AGEPI 4 10,4 54,8
Analytique Moldpresa PP 1 6,0 11,2
BNRM (Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova)
13 1,7 237,0
Camera Naţională a Cărţii 20 0,2 119,9
IDIS "Viitorul" 3 0,6 42,2
IEFS (Inst. de Economie, Finanţe
şi Statistică)
15 2,0 351,7
Institutul Naţional al Femeilor din
Moldova "Egalitate"
2 4,0 153,9
Institutul Integrare Europeană şi
Ştiinţe Politice
2 0,2 17,0
Institutul pentru Democraţie 2 3,5 297,6
Liga Biblică din Moldova 7 23,0 117,5
Mediul Ambiant PP 1 1,0 17,7
Moldpres 5 0,6 259,0
Moldpresa 8 36,0 348,0

32
Nr Editori
Nr de
cărţi şi
broşuri
Tiraj
(mii
ex.)
Coli de tipar
imprimate
(mii ex.)
Societatea Biblică
Interconfesională din RM
4 14,3 1 611,0
Alte instituţii cu drept de editare 142 94,3 8 041,7
6.
Cărţi, apărute fără indicarea
editorului
618 388,8 28 426,4
7.
Cărţi apărute cu indicarea
tipografiei în calitate de editor
22 8,2 807,3
TOTAL 2724 3 548,5 299 196,1
Cota editurilor de stat (presupunând departamentele) în
perioada de referinţă a reprezentat aproximativ 40-50 % din numărul
de titluri al producţiei de carte şi mai mult de 40% din tirajul total.
Odată cu creşterea numărului editorilor se observă
concentrarea editării cărţilor în câteva structuri mari, care determină
principalele linii directorii în sistemul editorial. Astfel, circa 70% din
producţia editorială revine celor mai principale edituri.
Relierăm şi o concentrare teritorială notabilă: Chişinăul, în
rolul de centru al industriei editoriale, reprezintă 80,0 %, din totalul
înregistrat al publicaţiilor scoase editate.
O prezenţă vizibilă privind numărul de titluri scoase sunt
centrele editoriale universitare.
Evoluţia producţiei editoriale naţionale în anul 2012 în funcţie
de conţinutul şi limba publicaţiilor este reflectată în tabelul ce
urmează.
Tabel nr. 3
Numărul cărţilor şi
broşurilor (unităţi de
tipar)
Tiraj, mii ex.
Tot
al
româ
nă
rus
ă
alt
e
Total
româ
nă
rusă alte
Total
272
4
1875
38
3
46
6
3548
,5
2669,
4
620,
5
258,
6

33
tipar)
Tiraj, mii ex.
Din care:
Literatură
politică şi
social
economică
495 319 77 99
425,
1
334,0 58,7 32,4
Ştiinţe
naturale
92 39 16 37 35,1 20,9 8,9 5,3
Bibliotecono
mie
23 14 1 8 2,3 1,5 0,5 0,3
Bibliografie 37 23 - 14 2,3 1,3 - 1,0
Literatură
tehnică
45 24 6 15 31,4 15,0 10,0 6,4
Literatură
agricolă
50 24 12 14 21,1 8,5 11,2 1,4
Literatură
medicală şi
sportivă
106 71 7 28 63,0 53,3 4,6 5,1
Ştiinţe
filologice şi
artă
130 53 21 56
110,
5
53,0 34,9 22,6
Învăţământ,
cultură
110
0
806
14
6
14
8
2244
,1
1687,
2
389,
7
167,
2
Literatură
artistică
(beletristică)
352 257 71 24
170,
5
148,2 15,2 7,1
Literatură
pentru copii
277 239 25 13
441,
6
346,0 86,5 9,1
Literatură cu
caracter
17 6 1 10 1,5 0,5 0,3 0,7

34
tipar)
Tiraj, mii ex.
universal
Tabel nr. 4
Producţia editorială în anul 2012
în funcţie de destinaţia specifică
broşurilor (unităţi de tipar)
Tiraj, mii ex.
Tot
al
român
ă
rus
ă
alt
e
Total
român
ă
rusă alte
Total 272
4
1875 383
46
6
3548,
5
2669,
4
620,
5
258,
6
Din care:
Ediţii
ştiinţifice
415 194 69
15
2
251,0 189,0 31,0 31,0
Ediţii
ştiinţifico-
populare
353 235 52 66 179,2 119,1 29,5 30,6
Ediţii
oficiale
72 53 16 3 42,7 27,2 3,5 12,0
Ediţii
normative
de
producere
20 10 4 6 5,6 3,7 0,4 1,5
Manuale şi
lucrări
metodice
913 698 120 95
1887,
3
1458,
9
320,
7
107,
7
Ediţii
literar-
artistice
393 275 72 46 218,7 153,5 48,7 16,5
Ediţii 275 239 23 13 496,7 408,7 78,9 9,1

35
pentru
copii şi
adolescenţ
i
Ediţii
religioase
46 32 11 3 67,3 32,5 33,2 1,6
Ediţii
informativ
e şi de
reclamă
154 87 - 67 228,4 203,2 - 25,2
Enciclope
dii,
îndreptare,
îndrumare
83 52 16 15 171,6 73,6 74,6 23,4
În 2012, cartea proiectată pentru dezvoltarea culturii lecturii, a
fost cartea ştiinţifică, ştiinţifico-populară, cognitivă, metodică,
informativă, normativă de producţie, precum şi literatura oficială,
având un număr mai mult de jumătate din numărul total de apariţii,
atât a titlurilor cât şi a tirajului. Literatura politică şi socio-economică
constituie mai mult de un sfert din toate titlurile pe an. Aproape în
acelaşi număr a fost editată literatura ştiinţifică, tehnică, agricolă,
medicală. În proporţie relativ mai mică este literatura privind cultura,
mass-media, filologia şi arta.
În prezent, în Republica Moldova sunt peste treizeci de
instituţii de învăţământ superior, fapt ce generează necesitatea acută
de carte didactică, în special de manuale, dar şi de carte ştiinţifică, dat
fiind apariţia unor direcţii noi de cercetare. Manualele şi literatura de
specialitate în prezent sunt în centrul atenţiei celor mai importante
edituri din Republica Moldova. Menţionăm o creştere a numărului de
titluri din domeniile respective, fiind scoase 1218 titluri din totalul
anului 2012, constituind corespunzător 44,5%.
Numărul de titluri de literatură artistică a crescut faţă de anul
precedent – de la 285 (anul 2011) titluri la 352 (anul 2012). Indicatorii

36
cărţii pentru copii de asemenea au crescut uşor: de la 217 titluri în
anul 2011 la 277 titluri în anul 2012.
În anul 2012 în Republica Moldova s-au editat cărţi în 12 limbi,
inclusiv în limbile minorităţilor naţionale de pe teritoriul RM. Tabelul
ce urmează reliefează cuntumul cărţilor şi broşurilor editate în cele
mai răspândite limbi străine,inclusiv în limbile minorităţilor naţionale
Tabel nr. 5
Cărţi şi broşuri în limba: Titluri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar
română 1875 2 772,2 267 317,7
română-rusă 124 64,6 3 763,6
bulgară 4 2,4 5,3
engleză 71 47,6 267,6
franceză 23 75,0 622,5
găgăuză 6 6,2 24,0
germană 5 1,1 -
greacă 1 0,1 7,0
italiană 4 0,4 22,6
latină 3 0,5 46,4
rusă 383 562,0 21 642,4
ucraineană 7 2,8 6,5
texte multilingve 219 69,4 5 470,5
TOTAL 2724 3 548,5 299 196,1
Conchidem, că în funcţie de criteriul de limbă cel mai mare
număr de titluri a fost editat în limba română, urmând cele în limbile
rusă, engleză, franceză etc.

37
Care sunt editorii cu cel mai mare număr de titluri de carte,
editate în anul 2012? Răspunsul la întrebare este oferit prin
intermediul tabelului de mai jos.
Tabel nr. 6
Editori
Cărţi şi broşuri
(titluri)
Tiraj total (mii ex.)
Edituri de stat, Centre editorial-
poligrafice ale Instituţiilor
superioare de învăţământ de stat
USM 135 18,6
UTM 80 11,5
USMF 79 9,5
Ştiinţa 57 926,9
ASEM 53 8,0
Subtotal 404 974,5
Editori particulari
Pontos 105 63,2
Prut Internaţional 78 61,2
Lyceum 65 123,0
Arc 55 224,3
UCCM (Universitatea
Cooperatist-Comercială)
52 1,5
Cartier 51 109,0
Subtotal 406 582,2
Total 810 1556,7
Luând în considerare numărul de titluri publicate în anul 2012,
pe piaţa cărţii pe primele cinci locuri se plasează editorii: USM,
Pontos, UTM, USMF, Prut Internaţional, care au publicat peste 50
titluri /an. Datele statistice relevă, că editorii din top au editat mai mult
de un sfert (circa 29.74 %) din totalul titlurilor publicate şi 43.87 %
din tirajul titlurilor apărute în anul 2012.
Estimarea procentuală a editării cărţilor şi broşurilor
în anii 2010-2011
Tabel nr. 7
Numărul de cărţi şi broşuri
(unităţi titluri)
2011 2012 % schimbare

38
Total 2470 2724 10,28
Tiraj total ( mii ex.) 3 522,5 3 548,5 1,0
Indicatorii cantitativi ai editării cărţilor şi broşurilor în anul
2012 sunt în creştere faţă de anul 2011, referindu-ne atât la numărul
de titluri, cât şi cel al tirajului. E de remarcat echilibrul, balanţa
repertoriului cărţii naţionale în anul 2012, o creştere constantă a
publicaţiilor de importanţă culturală, ştiinţifică şi socială.
Un tablou real al editării revistelor şi buletinelor este oglindit
în tabelul ce urmează.
Tabel nr. 8
Publicaţii periodice continue
Total
titluri
(unităţi
ediţii)
Total
numere
Tirajul
mediu,
mii ex.
Tirajul
anual, mii
ex.
Total titluri (unităţi ediţii) 232 1 836 427,0 2927,0
din care în limba:
română 199 887 181,0 1573,0
rusă 36 515 77,0 778,0
româno-rusă 51 234 135,0 434,0
engleză 6 17 1,0 4,0
mixte 40 183 34,0 138,0
din ele:
1. Reviste 186 928 366,0 1958,0
din care în limba:
română 73 359 133,0 859,0
rusă 32 212 71,0 564,0
româno-rusă 43 185 130,0 400,0
engleză 5 15 1,0 3,0
multilingve 33 157 32,0 132,0
2. Buletine 46 908 61,0 969,0
din care în limba:
română 26 528 48,0 714,0
rusă 4 303 6,0 214,0
româno-rusă 8 49 5,0 34,0
engleză 1 3 1,0
multilingve 7 26 2,0 6,0
Tabel nr. 9

39
Editarea ziarelor în anul 2012
Ziare
Total
titluri
(unităţi
ediţii)
Total
numer
e
Tirajul
mediu, mii
ex.
Tirajul
anual,
mii ex.
Coli de tipar
imprimate, mii
Total titluri
(unităţi ediţii)
166 6315 929,0 39 920,0 166 105,0
din care în limba:
română 78 2 770 355,0 13 836,0 48 614,0
rusă 59 2 771 378,0 17 552,0 89 397,0
găgăuză 2 18 6,0 54,0 54,0
româno-rusă 24 727 186,0 8 443,0
2
7
9
9
1
,
0
ucraineană 1 6 2,0 12,0
2
4
,
0
multilingve 2 23 23,0 23,0
2
5
,
0
Din numărul total
– ziare cotidiene
5 675 13,0 2928,0
1
1
0
0
4
,
0
Tabel nr. 10
Alte tipuri de publicaţii în anul 2012 (în comparaţie cu anul 2011)
Gen Titluri Numere

40
documente
2012 2011
Rata
creşterii,
%
2012 2011
Rata
creşterii,
%
Teze 220 175 25,71% 220 175 25,71%
Ediţii în foi 90 80 12,50% 90 80 12,50%
Resurse
electronice
105 44 138,64% 105 44 138,64%
Hărţi 1 4 -75,00% 1 4 -75,00%
Publicaţii artă 44 176 -75,00% 44 176 -75,00%
Analiza efectuată ne permite să conchidem că activitatea editorilor
naţionali are un caracter dinamic. Necătând la condiţiile nefavorabile,
industria editorială şi-a demonstrat viabilitatea, fiind supusă
proceselor de transformare şi adaptare, iar prin creşterea numărului de
titluri şi a tirajului se poate constata şi o creştere a vânzărilor pe piaţa
de carte.
Referinţe bibliografice:
1. Apariţii editoriale, 2012: raport statistic anual. Camera Naţională a
Cărţii. Chişinău, 2013. 175 p.
2. Valorificări profesionale la maxim. Raport de activitate a Camerei
Naţionale a Cărţii, 2012. Chişinău, 2013. 150 p.
PARTENERIATUL CU INSTITUŢIILE DE CERCETĂRI
ŞTIINŢIFICE – PRIORITATE STRATEGICĂ A BIBLIOTECII
ÎN ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ
A CERCETĂRII ÎN DOMENIUL AGRICOL
Viorica LUPU, Vera SOBEŢCHI,
Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a
Universităţii Agrare de Stat din Moldova
Abstract: Articolul oglindeşte direcţiile prioritare de dezvoltare şi
consolidare a parteneriatelor Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a
UASM cu instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole, care sunt elemente
cheie ale sistemului „cercetare-dezvoltare” agroalimentar şi fac parte din
reţeaua informaţională agricolă din RM.
Cuvinte-cheie: parteneriate, cercetări ştiinţifice agricole, resurse
informaţionale agricole.

41
Construită ca sistem deschis, biblioteca se află în relaţii
directe, continue şi pe multiple direcţii cu mediul exterior şi, inerent,
cu comunitatea în cadrul căreia funcţionează. În acest context,
biblioteca trebuie să posede un caracter dinamic şi flexibil,
desfăşurându-şi activitatea sub acţiunea influenţelor din exterior,
adaptându-se permanent la evoluţia macrosistemului din care face
parte, dar şi să manifeste un caracter activ, influenţând mediul prin
produsele, serviciile informaţionale şi potenţialul său inovaţional.
În condiţiile schimbărilor actuale ce au loc într-un ritm alert, la
nivelul sistemului social global se operează modificări substanţiale.
Reformări evidente se atestă, în special, în subsistemul educaţional şi
de cercetare, ce constituie factorii de influenţă determinanţi pentru
dezvoltarea actuală şi de perspectivă a bibliotecilor ştiinţifice. În
ultimii ani, în toate domeniile ştiinţei creşte cu intensitate sporită
cantitatea informaţiilor potenţial relevante, fapt ce indică o abordare
inovatoare a managementului sistemului de comunicare a informaţiei
în mediul ştiinţific (3). În acest sens, politica de stat la nivel de ţară
atribuie un rol apreciabil bibliotecilor ştiinţifice, care în interpretarea
„Codului cu privire la ştiinţă şi inovare” contribuie la formarea
mediului favorabil diseminării şi valorificării informaţiilor ştiinţifico-
tehnologice în ştiinţă, învăţământ şi producţie, fiind parte integrantă a
sistemului informaţional naţional şi instituţii de importanţă strategică
în societatea informaţională, prin asigurarea accesului la informaţii
(1).
Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, având statut de
bibliotecă universitară, specializată de rang republican, tinde să-şi
asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale,
orientându-şi eforturile în vederea dezvoltării şi consolidării
parteneriatelor sale cu instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole, care
sunt elemente cheie ale sistemului „cercetare-dezvoltare”
agroalimentar şi fac parte din reţeaua informaţională agricolă din RM.
Coordonatele în care se situează parteneriatul BRŞA cu
instituţiile în cauză vizează următoarele obiective :

42
 integrarea resurselor informaţionale naţionale agricole în spaţiul
informaţional mondial
 valorificarea rezultatelor ştiinţifice prin elaborarea şi editarea în
comun a lucrărilor bibliografice
 disponibilizarea informaţiilor ştiinţifice în comunitatea agricolă
 dezvoltarea resurselor informaţionale prin schimb şi donaţii de
documente.
În vederea creşterii vizibilităţii la nivel mondial, în comun cu
instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole pe parcursul mai multor ani
se realizează în mod sistematic integrarea resurselor informaţionale
naţionale agricole în spaţiul informaţional mondial. Din anul 2004
BRŞA deţine funcţia de Centru Naţional AGRIS-Moldova în Sistemul
Internaţional de Informare în domeniul Tehnologiilor şi Ştiinţelor
Agrare – AGRIS, având ca responsabilitate colectarea, evaluarea şi
prelucrarea ştiinţifică a documentelor de profil agrar editate pe
teritoriul RM şi transmiterea informaţiilor respective către FAO pentru
a fi integrate în spaţiul informaţional mondial. În atingerea acestui
obiectiv BRŞA cooperează cu instituţiile de cercetări ştiinţifice prin:
 studierea producţiei editoriale a instituţiilor, evaluarea şi
selectarea publicaţiilor ştiinţifice
 promovarea criteriilor de includere a publicaţiilor în baza de date
AGRIS pentru ca lucrările ştiinţifice ale cercetătorilor,
specialiştilor din instituţiile ştiinţifice din RM să atingă un nivel de
compatibilitate şi competitivitate adecvat pentru integrarea lor în
aria internaţională de cercetare
 promovarea accesului deschis şi atragerea cercetătorilor în
expunerea on-line a lucrărilor sale.
Impactul acestei cooperări este crearea unui produs
informaţional-bibliografic – baza de date AGRIS-Moldova care
reflectă publicaţiile ştiinţifice de profil agricol editate pe teritoriul
Republicii Moldova, participarea la crearea bazei de date
internaţionale AGRIS şi creşterea vizibilităţii lucrărilor ştiinţifice
agricole din ţară la nivel internaţional (2).

43
Cooperarea bibliotecii cu instituţiile de cercetări ştiinţifice
pentru integrarea resurselor informaţionale naţionale agricole în
spaţiul informaţional mondial îşi găseşte expresie şi în proiectul
internaţional AgroWeb a Ţărilor Europei de Est şi Centrale, care are
drept scop crearea site-urilor standard de navigare în resursele web
naţionale şi internaţionale în domeniul agriculturii şi alimentaţiei în
scopul extinderii accesului la informaţia agricolă. Ca rezultat al
activităţii bibliotecii în această direcţie este crearea şi lansarea în 1999
a site-ului AgroWeb-Moldova. Pentru întreţinerea acestui portal
BRŞA colaborează cu instituţiile de cercetări ştiinţifice în vederea
acumulării informaţiilor privind activitatea, programele, proiectele de
dezvoltare, evenimentele organizate de aceste instituţii şi plasarea
acestor informaţii pe site-ul AgroWeb-Moldova.
În ultimii ani, producţia bibliotecilor se caracterizează prin
creşterea flexibilităţii ofertei informaţionale, diversificarea,
specializarea şi complexitatea cererilor de informare şi, astfel,
bibliotecile trebuie să se adapteze la sarcini de producţie diferite, atât
din punctul de vedere al conţinutului, formei de prezentare a
produsului, cât şi din punctul de vedere al cooperării pentru
producerea lor.
Astfel, o altă formă de cooperare a Bibliotecii cu instituţiile de
cercetări ştiinţifice o constituie elaborarea şi editarea în comun a
lucrărilor bibliografice. În colaborare cu Institutul de Fitotehnie
“Porumbeni” a fost editată lucrarea “Indexul bibliografic al lucrărilor
colaboratorilor Institutului de Fitotehnie “Porumbeni”. În continuarea
acestei experienţe, în anul curent se preconizează editarea unei lucrări
bibliografice similare împreună cu Institutul de Pedologie,
Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”. Aducând în prim plan şi
punând în valoare contribuţiile ştiinţifice ale exponenţilor ştiinţei şi
practicii agricole naţionale, lucrările bibliografice se doresc a fi o
preocupare permanentă, care ar contribui la valorificarea realizărilor
teoretice si experimentale şi amplificarea procesului de extensiune
ştiinţifică în domeniul agricol.

44
Pentru o bună disponibilizare în adresa instituţiilor ştiinţifice a
informaţiilor deţinute în colecţiile şi bazele de date proprii şi a
informaţiilor accesibile din torentul agricol mondial, BRŞA realizează
diverse activităţi cu o largă deschidere către comunitatea agricolă.
Activând în cadrul administrativ al Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare a RM cu funcţii de centru informaţional de rang
republican în domeniul agriculturii, BRŞA desfăşoară unele activităţi
în colaborare cu ministerul în susţinerea informaţională şi
documentară a procesului de cercetare ştiinţifică şi a activităţilor
practice în agricultură din întreaga ţară. O activitate definitorie în acest
sens o reprezintă lansarea şi desfăşurarea programului „Acţiuni de
informare extramuros”, conceput de către BRŞA pentru cercetătorii,
specialiştii din cadrul instituţiilor de profil agricol din sfera ştiinţei şi
inovării.
Apreciind utilitatea şi complexitatea programului atât din
punct de vedere conceptual, cât şi practic, ministerul de profil a fost
determinat să aprobe implementarea acestuia în opt instituţii de
subordonare departamentală: Institutul de Cercetări pentru Culturile
de Câmp „Selecţia”, Bălţi (ICPCC), Institutul Ştiinţifico-Practic de
Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Întreprinderea de Stat pentru
Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor „Moldsuinhibrid”,
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Institutul Ştiinţifico-Practic de
Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară, Maximovca,
Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”, Filiala din Chişinău a
Întreprinderii de Stat pentru Cercetare şi Producere a Resurselor
Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova”, Institutul de Pedologie,
Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”.
Având în obiectiv amplificarea asistenţei informaţionale şi
documentare a comunităţii ştiinţifice agrare, programul are menirea
de a sensibiliza membrii comunităţii privind rolul de bază al BRŞA în
dezvoltarea şi valorificarea resurselor de informare şi documentare în
domeniul agriculturii şi ştiinţelor adiacente, de a promova colecţiile,
serviciile şi produsele bibliotecii şi de a satisface exigenţe
informaţionale cât mai complexe.

45
Riguros ajustat profilului profesional al instituţiilor vizate şi
întrunind un spectru larg de activităţi, programul a antrenat diverse
categorii de cercetători real interesaţi de o informare complexă pentru
efectuarea eficientă a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative,
prioritare pentru economia naţională. Programul acoperă aspecte
legate de regăsirea pertinentă a informaţiilor în domeniile de interes
ale cercetătorilor atât la nivel naţional, în baza resurselor
informaţionale ale BRŞA, cât şi la nivel internaţional, oferind facilităţi
complexe de acces la cele mai recente realizări ale ştiinţei şi
tehnologiei agrare mondiale prin bazele de date bibliografice şi
textuale AGRIS, AGORA, FAOSTAT şi utilizând sistemul de
împrumut internaţional prin intermediul Reţelei Internaţionale de
Biblioteci Agricole AGLINET.
Exploatând posibilităţile oferite, utilizatorii programului au
beneficiat eficient de activităţi cu caracter predominant practic, cum ar
fi: reguli şi exemple de întocmire a referinţelor bibliografice,
modalităţi de căutare în bazele de date internaţionale pe diferite
criterii.
Impactul acţiunilor de informare atât în plan individual, cât şi
instituţional este evident şi se manifestă prin: examinarea
oportunităţilor şi stabilirea unor acorduri privind editarea în comun a
lucrărilor bibliografice, amplificarea schimbului de publicaţii,
înregistrarea unui număr impunător de beneficiari ai sistemului de
difuzare selectivă a informaţiei, majorarea volumului cercetărilor
bibliografice tematice solicitate, intensificarea utilizării Sistemului
Internaţional AGLINET etc.
Programul acţiunilor de informare extramuros nu este stabilit
pe o perioadă de timp concretă, ci se doreşte a fi de durată, fiind
aprofundat şi îmbunătăţit permanent în funcţie de direcţiile de
cercetare şi exigenţele informaţionale ale cercetătorilor. Având un
impact pozitiv în cadrul instituţiilor de cercetări ştiinţifice, programul
pretinde a fi dezvoltat, adaptat şi aplicat şi în cadrul colegiilor de
profil agrar.

46
O formă eficientă de parteneriat a bibliotecii cu instituţiile de
cercetări ştiinţifice reprezintă acordurile de împrumut interbibliotecar,
care presupun împrumutul de publicaţii de la o bibliotecă la alta.
Partenerii de împrumut interbibliotecar sunt furnizori (dau cu
împrumut publicaţii), dar şi beneficiari (împrumută publicaţii
inexistente în colecţiile sale de la alte biblioteci). Din anul 2001
această formă de parteneriat s-a extins datorită aderării BRŞA la
Reţeaua Internaţională de Biblioteci Agricole - AGLINET, reţea
constituită din 55 de biblioteci şi centre de informare agricole din 50
de ţări ale lumii, ce colaborează în vederea schimbului de informaţii
prin intermediul împrumutului interbibliotecar. Cercetătorii
instituţiilor ştiinţifice au posibilitatea să solicite prin intermediul
BRŞA publicaţii existente în colecţiile bibliotecilor agricole din
întreaga lume, astfel obţinând publicaţii din colecţiile bibliotecilor din
Rusia, Belarus, Ţările Baltice, Belgia, Suedia, Norvegia, Germania,
Polonia, Slovacia, SUA, Canada, Australia, Egipt, Noua Zelandă ş.a.
La rândul ei, BRŞA pentru a-şi onora obligaţiunea de a pune
la dispoziţia celorlalte ţări membre AGLINET gratis şi operativ
publicaţiile naţionale în domeniul agriculturii lipsă în colecţiile sale,
apelează la colecţiile bibliotecilor instituţiilor de cercetări ştiinţifice.
Menţionăm că, parteneriatul în vederea realizării împrumutului
interbibliotecar contribuie la acoperirea golurilor informaţionale din
colecţia bibliotecii şi disponibilizarea documentelor pentru utilizator.
O formă de parteneriat practicată de BRŞA cu instituţiile de
cercetări ştiinţifice este şi organizarea expoziţiilor. Expoziţiile sunt
vernisate în spaţiile instituţiilor de cercetări ştiinţifice pe o perioadă
determinată de timp. De obicei, sunt organizate expoziţii tematice
având ca generic tendinţe, probleme şi subiecte de actualitate din
ştiinţa şi practica agricolă. La iniţiativa unor instituţii de cercetări
ştiinţifice au fost organizate expoziţii a documentelor editate de
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură – FAO a ONU.
Procesul de disponibilizare a informaţiei în comunitatea
ştiinţifică s-a amplificat prin asistenţa personalizată a cercetătorilor
prin sistemul de Difuzare Selectivă a Informaţiei. Ca beneficiari ai

47
acestui serviciu au fost înregistraţi 56 cercetători, cărora li se oferă
sistematic informaţii bibliografice privind documentele apărute la
tema de cercetare. Funcţionarea eficientă a acestui serviciu este
determinată de comunicarea directă cu cercetătorii, fapt ce contribuie
la acoperirea informaţională pertinentă a temelor de cercetare,
respectiv - la performanţa procesului individual şi instituţional de
cercetare.
În situaţia actuală, când instituţiile ştiinţifice sunt impuse să
accepte condiţii de autofinanţare, devine şi mai important parteneriatul
bibliotecilor pentru dezvoltarea colecţiilor prin achiziţii partajate,
proiecte comune, schimb şi donaţii de documente.
Relaţiile de schimb şi donaţii de documente ale bibliotecii cu
instituţiile de cercetări ştiinţifice s-au conturat încă cu ani în urmă,
consolidându-se ca o acţiune acceptată prin tradiţie. Deşi nu reprezintă
o convenţie oficializată şi nu se realizează într-un flux continuu şi
activ, ambele părţi primesc la schimb în mod garantat publicaţiile
ştiinţifice instituţionale, în dependenţă de frecvenţa şi volumul
editorial acceptat la nivel de instituţie. Ca obiect de bază al schimbului
de documente cu bibliotecile partenere serveşte revista UASM „Ştiinţa
Agricolă”, partenerilor de schimb fiindu-le expediate sistematic
fasciculele revistei, de la fondare până în prezent.
Deşi în aceste relaţii nu se atestă o reciprocitate din punct de
vedere economic, ambele părţi implicate au de câştigat. Acest
parteneriat are un impact benefic şi asupra dezvoltării colecţiilor
BRŞA, care beneficiază de publicaţiile jubiliare şi lucrările instituţiilor
ştiinţifice realizate în cadrul programelor de cercetare de nivel
instituţional. În adresa bibliotecii, în mod sistematic sunt transmise în
schimb sau cu titlu gratuit lucrările Institutului Ştiinţifico-Practic de
Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Institutului de Pedologie,
Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”, Institutului de Tehnică
Agricolă „Mecagro”, care reprezintă documente pertinente pentru
comunitatea agrară din ţară.
Relaţiile de colaborare ale BRŞA cu instituţiile de cercetări
ştiinţifice se bazează pe elementul esenţial al activităţii de parteneriat,

48
pe comunicare, care se realizează la diferite nivele: administrativ, în
direct cu cercetătorii, prin e-mail, feedback etc.
Biblioteca aspiră către un parteneriat continuu, asumându-şi
rolul de mediator permanent între publicul utilizator de informaţie din
domeniul agricol şi resursele informaţionale. Pentru a realiza un
parteneriat fiabil, cu o cooperare productivă, trebuie să se întreprindă
o schimbare de valori, comportamente, atitudini la nivelul tuturor
factorilor implicaţi.
Parteneriatul „instituţie de cercetări ştiinţifice – bibliotecă”
implică avantaje reale pentru realizarea eficientă a proiectelor de
cercetare şi trebuie să devină o prioritate a strategiilor orientate spre
dezvoltarea cercetărilor în domeniul ştiinţelor agricole.
Referinţe bibliografice:
1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (nr. 259-XV
din 15.07.2004). In: Monitorul Oficial al Republicii Modlova. 2004, nr.
125-129, pp. 12-71.
2. Madan, Ecaterina, Lupu, Viorica. Reflectarea documentelor de profil
agrar în baza de date AGRIS: aspecte tehnologice. In: Dezvoltarea
durabilă a României şi Republicii Moldova în context european şi
mondial. Secţiunea Managementul resurselor electronice în bibliotecile
din Moldova: a IV-a conf. şt. intern., Chişinău, 21-23 sept. 2006.
Chişinău, 2006, pp. 60-62.
3. Neubauer, Wolfram. Viitorul bibliotecilor ştiinţifice. In: BiblioRev.
2009, nr. 16. [Accesat 05.02.2013]. Disponibil:
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr16/ biblio1.html. ISSN
1584-1995.

49
PARTENERIAT INSTITUŢIONAL
INFO-DOCUMENTAR – DUPLEX SUCCES
Natalia GHIMPU, Liuba CIOBANU,
Biblioteca Ovidius,
filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Chişinău
Abstract:Materialul reflectă experienţa şi realizările bibliotecii
publice în dezvolatrea parteneriatelor profesionale, unul de succes fiind
realizat în colaborare cu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
Cuvinte cheie:parteneriate profesionale, proiecte de parteneriat,
parteneriat extrainstituţional.
În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române termenului
Parteneri îi găsim următoarea explicaţie - persoană/organizaţie, care
formează împreună un cuplu, un grup, o societate, o asociație etc. ,
considerată în raport cu celelalte persoane/organizaţii din cuplu, grup
etc. sau persoana/organizaţie, care participă la o acțiune comună, luată
în raport cu alta (sau cu altele), sau coechipier. Termenul Parteneriat
are şi el următoarea explicaţie (în aceeaşi sursă) - sistem în care se
asociază doi sau mai mulți parteneri sociali, economici etc.
Partneneriatul presupune o relaţie de acelaşi nivel, de lungă durată,
actorii implicaţii fiind la fel de valoroşi, cu drepturi egale, fiecare
oferind şi primind în acelaşi timp.
Pentru activitatea de parteneriat sunt importanţi anumiţi vectori
de existenţă/colaborare, precum ar fi: resurse umane (competente şi
deschidere spre colaborare); resurse materiale (activitatea de
parteneriat are nevoie de resurse financiare suficiente pentru a asigura
comunicarea prin telefon, internet, cheltuielile de transport etc.);
condiţii specifice (implicarea unor experţi sau persoane competente);
durata (stabilirea unei perioade de timp); comunicare (schimb de

50
informaţii, date, aprecieri, impulsionarea activităţii); spiritualitate
(schimb de simboluri) şi solidaritate (implicare pentru binele comun).
Misiunea parteneriatului este de a contribui la dezvoltarea
durabilă pe plan social şi cultural, cu un dialog continuu care este în
concordanţă cu priorităţile şi planul de acţiuni a instituţuulor
implicate. Conceptul de parteneriat exprimă o modalitate de cooperare
a instituţiilor pentru furnizarea unor servicii publice de calitate.
Activităţile fiecărui partener se bazează pe programe individuale de
parteneriat, care sunt elaborate într-un program comun.
Domeniile de cooperare acoperă un spectru larg de posibilităţi,
controlul/gestionarea diverselor teme de interes comun, precum ar fi:
sistemele informaţionale şi de comunicaţii, managementul crizelor,
planificarea, organizarea şi gestionarea programelor cultural-didactice,
logistica de consum; activităţi de instrucţie colaterale etc.
Biblioteca “Ovidius”, Filiala Bibliotecii Municipale “B.P.
Haseu”, s-a implicat într-un nou proiect de parteneriat cu
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) pentru
promovarea documentelor/valorilor didactico-culturale din Republica
Moldova. Convenţia de Parteneriat (nr.29) între ULIM, reprezentată
prin Andrei Galben, rector, care activează în baza statutului ULIM, şi
Biblioteca “Ovidius”, prevede reperele teoretice şi practice ale
implementării parteneriatului. Relaţiile dintre Părţi sunt guvernate de
principiul echităţii, bunei voinţe şi a dezvoltatării relaţiilor de
colaborare durabilă. ULIM-ul, fiind o instituţie cu diverse structuri
(Facultăţi, Catedre, Institute de Cercetare, Departamente etc.), este
orientată pentru o colaborare deschisă şi echitabilă, respectând toate
elementele esenţiale ale activităţii de parteneriat: comunicarea,
solidaritatea pentru promovarea reciprocă, cooperarea, acceptarea
diferenţelor, tolerarea opţiunilor diferite, scopuri definite şi clare,
condiţii specifice, durata, simbolurile (sigla, brand, mascotă) etc.
Printre aceste structuri specificăm Facultatea de Litere (dr. Ludmila
Hometkovski, deacn, Ghenadie Rвbacov, şef Caterdă Filologie
Romanică “Petru Roşca”, dr. Inga Stoianov, şef Caterdă Filologie
Germanică, Tatiana Corai, şef Catedră Jurnalism și Comunicare

51
publică). Este semnificativ aportul lui Kim Won Sim, şef Catedră
Limbi Asiatice (Orientale). De asemenea au fost stabilit relaţii de
parteneriat cu Facultatea Psihologie şi Asistenţă Socială, reprezentată
prin dr. Svetlana Rusnac, decan, şi Facultatea de Informatica si
Inginerie (decan – dr. Iu. Dubcoveţchi) Relaţiile de colaborare sunt
dezvoltate şi cu Institutul Confucius, ULIM, reprezentat de către
Yang Tongjun, director.
Facultatea de Litere. În rezultatul parteneriatului a fost
inaugurat Clubul „Café littéraire”, coordonat de Ghenadie Râbacov,
şef Catedră Filologie Romanică “Petru Roşca”. Scopul Clubului este
de a selecta şi a promova tineri de creaţie şi tineri traducători.
Activitatea Clubului a debutat în luna februarie 2012, de Ziua
Internațională a Limbii Materne. Dezbaterile au dat start diverselor
idei de conceptualizare tematică a şedinţelor Clubului, în incinta
Bibliotecii „Ovidius”, ca motivare a atragerii tinerelor talente şi a
noilor membri. O altă şedinţă a Clubului a fost prilejuită de Ziua
Internaţională a Francofoniei şi Ziua Mondială a Poeziei. Moderatorul
şi Organizatorul Clubului „Café littéraire”, Ghenadie Râbacov, a
prezentat o comunicare cu titlul Creaţie şi simulacru în traducerea
poetică, urmată de dezbateri constructive la tema „Poetica traducerii
şi traducerea poetică”. Printre prezenţii la această întrunite au fost
studenţi talentaţi, de la Facultatea Filologie Franceză a Facultății de
Litere ULIM, studenţi ai Facultăţilor de Jurnalism şi Ştiinţe
Economice de la Universitatea de Stat din Moldova, liceeni,
bibliotecari etc. Au fost recitate poezii din creaţii propriii, au fost
prezentate şi traduceri bilingve de poeme şi poezii realizate de ei (în
limbile română şi franceză).
Teatrul – catalizator al vieţii culturale – a fost următoarea
temă, propusă şi discutată la şedinţa clubului. Ghenadie Râbacov a
impresionat publicul prezent cu discuţiile şi problemele teatrului,
despre stilul prezent, rolul actorilor în teatru, importanţa decorului,
atmosfera, dialogurile bine gândite, cu un anumit lexic teatral specific
etc. Teatrul este poezia sufletului, cu cuvinte sau chiar fără cuvinte,
folosindu-se de mimică şi dans.

52
În acest an concursul naţional-literar ,,La izvoarele
înţelepciunii'' a fost dedicat vieţii şi activităţii scriitorului francez Jules
Verne, considerat şi părintele science-fiction. Câştigătorii primei
etape, împreună cu bibliotecarii din şcoli, au fost invitaţii la biblioteca
,,Ovidius'', care în colaborare cu Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi
Sport (DGETS, mun. Chişinău) mai mulţi ani la rând organizează,
conferințe literare cu genericul ,,Scriitorul ne adună''. Conferinţa
Literară de la Biblioteca ,,Ovidius'' cu genericul Jules Verne -
vizionarul lumii de vis, a fost organizată în parteneriat cu Catedra
Filologie Romanică ”Petru Roşca”, ULIM, în calitate de vorbitori
fiind invitaţi Ghenadie Râbacov, şef catedră şi Lilia Strugari, lector
superior. Prin intermediul comunicării cu tema Jules Verne, scriitorul
care a fascinat o lume întreagă, Gh. Râbacov a readus publicul în
spaţiul cultural francez al secolului XIX, reflectând etapele de
formare a cunoscutului scriitor şi cele mai reprezentative opere
verniene: Copii căpitanului Grant, Castelul din Carpaţi, Capitan la
15 ani. Comunicarea L. Strugari a fot axată pe romanele: Cinci
săptămâni în balon și Insula misterioasă, însoțite de aprecieri ale
cititorilor ce au citit aceste celebre opere, îndrumând pe cei prezenţii
să intervină cu propriile comentarii la opera scriitorului.
Menţionăm şi ale forme, servicii, care au fost funcţionale în
cadrul parteneriatului: elaborarea şi difuzarea listelor bibliografice de
documente pe domenii, reînnoite în permanenţă şi prezente în
colecţiile Bibliotecii „Ovidius”, însoţite de reviste bibliografice şi
consultări tematice (pentru facultăţile Litere, Psihologie şi Asistenţă
Socială, Informatică şi Inginerie).
Institutul Confucius din cadrul ULIM. Biblioteca „Ovidius” a
încheiat un Acord de Colaborare cu Institutul Confucius, urmărind
scopul de a familiariza cetăţenii (copii şi maturi) din Republica
Moldova cu istoria, programele de învăţare a limbii chineze, tradiţiile
şi obiceiurile poporului chinez. În rezultatul colaborării a avut loc
întâlnirea beneficiarilor cu colectivul Institutului şi cu directorul
acestuia Yang Tongjun, care personal a vizitat Biblioteca „Ovidius”.
O reuniune deosebită, organizată în colaborare - master-class în

53
prezentarea decupării unor simboluri naţionale chinezeşti din hârtie. În
tradiţia poporului chinezesc decuparea unor simboluri specifice din
hârtie este o modalitate ce semnifică anumite stări sufleteşti din viaţa
fiecărei familii ori persoane. Pentru femeile din China este obligatoriu
să cunoască arta decupării din hârtie, aceste deprinderi fiind aplicate
pentru ornarea locuinţei. De asemenea a fost organizat un master-class
priivnd caligrafia corectă a ieroglifelor chinezeşti. Arta scrierii
ieroglifelor, precum şi unele etape în dezvoltarea acestei măiestrii au
fost prezentate de către directorul Institutului Confucius. Directorul
Institutului Confusius, Yang Tongjun, a donat un set de carte pentru
Biblioteca Publică „Ovidius” în sprijinul studierii limbii şi a
cunoaşterii culturii şi a civilizaţiei chineze. Considerăm deosebit de
eficiente aceste relaţii de parteneriat, contribuind la o cunoaştere mai
bună între Republica Moldova şi Republica Populară Chineză.
„Muncă în echipă”, „relaţionare” şi „colaborare” sunt noţiuni cu
impact în viaţa organizaţională contemporană a bibliotecii, care este
un partener activ, responsabil în rândul instituţiilor ce intermediază
accesul liber al cetăţenilor la informaţie, educaţie şi cultură.
Colaborarea cu instituțiile de învățământ şi alte instituții de profil este
unul din principalele obiective. Scopul principal al acestui parteneriat
este de a îmbunătăţi activitatea de cercetare şi comunicare, pentru
ambii parteneri, şi facilitarea accesului la patrimoniul documentar şi
informaţional pentru valorificarea culturii/ştiinţei naţionale şi
internaţionale, extinderea cadrului juridic al cooperării, precum şi
realizarea unor co-producţii cultural/documentare.
Parteneriatul extrainstituţional, fiind în esenţă un duplex, are la
bază următoarele obiective:
 oferirea diverselor produse şi servicii pentru satisfacerea
necesităţilor ştiinţifice/culturale (manuale, ghiduri, liste
bibliografice, baze de date etc.)
 conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în
valoare a culturii/ştiinţei
 educaţia permanentă şi formarea profesională continuă

54
 diversificarea accesului la informație, cultură şi coeziune socială
(baze de date instiruţionale, bloguri, site-uri etc)
 lărgirea gradului de acces şi de participare la viaţa ştiinţifică şi
culturală
 activitate de marketing (prezenţa informaţiei despre parteneri pe
blogul altei instituţii în scop de promovare).
 selectarea informaţiei necesare altei instituţii
 promovarea resurselor umane
 extinderea promovării activităţilor şi resurselor ambilor parteneri.
Parteneriatele (prietenie şi cooperare) sunt un concept-cheie în
programul de dezvoltare al bibliotecii, fiind o necesitate impusă de
mediile exterioare şi interioare, de transformările economice,
culturale şi sociale.
Referinţe bibliografice
1. Convenţie – Cadru de Parteneriat între Biblioteca „Ovidius”, filiala
Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi Universitatea Liberă
Internaţională din Moldova. Chişinău, 2013. 7 p.
2. Institutul Confucius din Cadrul ULIM: plan de activitate pentru anul
2013. Chişinău: ULIM, 2013. 6 p.

55
3. Planul de activitate a Facultăţii de Litere, anul 2012-2013. Univ. Liberă
Intern. din Moldova. Chiţinău, 2013. 27 p
4. Planul de activitate a Filialei „Ovidius” pe anul 2013. Chişinău., 2013. –
56 p.
INDUSTRIA INFORMĂRII
Tatiana OPRESCU.
Biblioteca Universităţii din Piteşti, România
Abstract: The mediation between the suppliers of information services
and the consumers of information represents one of the key functions of the
information management services. This mediation implies both the appraisal
of information service suppliers area and of available alternatives, and also
the continual evaluation of the changes related to information demands
within the framework of the infodocumentary structures. Being aware of the
great interest related to this process, the librarians could become the
effective partners of service suppliers as they are able to provide the
necessary feedback in order to participate in the process of developing new
products, a process still in progress. Therefore, the present study can be
considered as an attempt at providing a general overview on the key
structure and players involved in the information industry.
Key-words: information services, consumers of information,
information service suppliers, infodocumentary structures, information
industry
Cuvinte cheie: servicii de informare, consumatori de informaţii,
furnizori de servicii informaţionale, structuri infodocumentare, industria
informării
Obiectivul acestei incursiuni este obţinerea unei imagini
generale asupra cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru
influenţarea furnizorilor de servicii şi a editorilor în industria
informării.

56
Un bun punct de plecare este de a înţelege de ce este importantă
influenţarea acestei industrii a informării. Mai mult chiar decât în alte
profesii, bibliotecarii şi profesioniştii în informare lucrează cu
furnizorii de servicii aproape zilnic. Selectarea şi achiziţia surselor de
conţinut, fie electronice sau tipărite, este un proces continuu, de aceea
trebuie selectate şi susţinute atât instrumentele, cât şi tehnologiile
gestionării şi distribuirii informaţiei. Succesul acestei activităţi
depinde de profesionalismul, adică de eficienţa cu care această
atribuţie este îndeplinită. În acelaşi timp, procesul de lucru şi de
"gestionare" a furnizorilor externi de servicii contribuie la dezvoltarea
abilităţilor valoroase pentru cariera profesională şi, drept urmare, la
transferul pe posturi de conducere (de management).
În limbaj economic, bibliotecarii se află la jumătatea lanţului,
între furnizorii serviciilor de informare şi consumatorii finali ai
informaţiei: Furnizorii de servicii – Bibliotecarii – Beneficiarii.
Acţionând ca un punct de conexiune cheie, bibliotecarii
construiesc relaţii în ambele sensuri, înţelegând nevoile beneficiarilor
şi corelând aceste nevoi cu serviciile disponibile. Ei ″traduc″ aceste
nevoi în cerinţe ce sunt comunicate furnizorilor de informaţie, dar şi
explică beneficiarilor modul şi momentul în care o anumită gamă de
soluţii poate fi folosită. Deoarece, de regulă, beneficiarii nu au nici
timpul şi nici cunoştinţele necesare pentru a alege şi achiziţiona
resursele de informare adecvate, bibliotecarii devin esenţiali pentru
beneficiari, ei selectând cel mai potrivit context şi cea mai bună
informaţie şi oferind, astfel, sprijin şi consultanţă beneficiarilor. O altă
valenţă la fel de importantă a acestei relaţii este faptul că bibliotecarii
pot spori calitatea acestor servicii, prin comunicarea unui feedback
furnizorilor de servicii, informaţie care poate contribui substanţial la
îmbunătăţirea serviciilor disponibile.
În acest context, interacţiunea cu furnizorii de servicii devine un
parteneriat în care ambele entităţi manifestă dorinţa de a colabora, de a
oferi cele mai bune soluţii posibile pentru un anumit mediu de
utilizatori şi de a construi relaţii pe termen lung.

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

Similar to Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013 (20)

More from DIB ULIM

More from DIB ULIM (20)

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013