1. intele (latină: dens, dentis; greacă: odous) este un organ osos, dur, albicios, în general compus
dintr-o coroană liberă şi una sau mai multe rădăcini implantate în cavitatea bucală, mai precis
în osul alveolar al oaselor maxilare (maxilar şi mandibulă) şi destinat, îndeosebi, la tăierea, la
zdrobirea şi la măcinarea alimentelor.
Dintele este format din:
coroană, dintele exterior
rădăcina dintelui (sau radacinile) , fixată în alveolă, acoperită de mucoasa gingivală
(gingie). Ea este, de regulă, dublă faţă de coroană.
Coroana dentară este protejată la exterior
de de smalţ. Sub smalţ se află dentină, care protejează şi rădăcina, duritatea ei fiind
redusă. Tulburările de calcifiere ale acestor straturi sunt cunoscute sub numele de hipoplazii
dentare. Lezarea acestor straturi printr-un proces distructiv invadant, constituie mult
cunoscută carie de smalţ sau carie dentinară.
În zona centrală (miezul dintelui) se găseşte pulpă dentară, care conţine nervi şi vase
nutritive. Inflamaţia pulpei dentare se numeşte pulpită şi provoacă dureri mari dentare,
datorită presiunilor ce se exercită pe nervii pulpari.
Dintele are şi un sistem de susţinere care uneşte dinţii în două arcade: una superioară şi alta
inferioară, fiecare dinte sprijinindu-se unul pe altul, pe umerii lor, fiecare dinte inferior venind
în contact cu 2 dinţi antagonişti superiori, cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a ultimului
molar apărut pe arcadă.
În acest fel se realizează arcadele dentare, adevărate suprafeţe articulare, între care arc loc
tăierea, zdrobirea şi măcinarea alimentelor. Raportul static dintre suprafeţele active ale dinţilor
se numeşte ocluzie, iar raportul dinţilor în timpul mişcărilor este cunoscut sub numele de
articulare dentară, variabil cu mişcările pe care le are mandibulă.
2. Sistemul de susţinere al dintelui, sau
parodonţiul, este format din ligamentul alveolo-dentar, care leagă stratul cel mai extern al
rădăcinii, cementul, de stratul intern al alveolei osoase. Un sistem vaculo-nervos
supraspecializat se află printre fibrele ligamentului alveolo-dentar, cu rolul de nutriţie, de
amortizare a presiunilor exercitate pe ei în timpul masticaţiei şi de recepţie, de raportare la
scoarţă cerebrală a intensităţii presiunilor şi a poziţiei dintelui în timpul masticatiei, deglutitici
sau vorbirii.
Adăugand mucoasa gingivală la celelalte elemente amintite, ligament, cement, os alveolar,
obţinem sistemul de susţinere a dintelui, a cărui îmbolnăvire este cunoscută sub numele de
parodontopatie (paradontoză) sau periodontită, acest din urmă termen fiind din ce în ce mai
mult folosit.
De câte tipuri sunt dinţii?
Fiecare dinte îndeplineşte o anumită funcţie:
Incisivii – dinţii frontali, tăioşi, cu formă de daltă (patru superiori şi patru inferiori),
folosiţi la tăiatul alimentelor.
Caninii – au formă conică (de colţi) şi folosesc la sfâşiatul alimentelor.
Premolarii – au la suprafaţa ocluzală o coroană bicuspidă sau tricuspidă. Servesc la
sfărâmare şi sfâşiere.
Molarii – folosesc la mestecat, având mai multi cuspizi (formaţiuni de relief) pe
suprafaţa ocluzală.
Anatomia Dintelui,Coroana Dentara,De Cate Tipuri Sunt Dintii,Pulpa Dentara
NEWERObiceiuri-proaste-pentru-dintii-copiilor
Back to list
OLDERZirconiul
RELATED POSTS
3. 11OCT.
AFECTIUNI SI TRATAMENTE, ESTETICA DENTARA, PACIENTI
Coroana dentara
iunie 24, 2020
Posted by Ciocanel Stefania
0
Coroana dentară este un tip de retaurare indirectă care acoperă un dinte natural sau un implant dentar
pe porțiunea vizibilă în cavitat...
CONTINUE READING
29IUL.
INFORMATII GENERALE, PACIENTI
Pulpa dentara
iunie 24, 2020
4. Posted by Doctorul De Dinti
0
Pulpa dentara este elementul care oferă dintelui statutul de organ, care îi asigură vitalitatea necesară
îndeplinirii funcțiilor pe arc...
CONTINUE READING
07IUN.
AFECTIUNI SI TRATAMENTE, PACIENTI
Pulpita dentara
iunie 24, 2020
Posted by Doctorul De Dinti
0
Pulpita reprezintă o condiţie medicală în care pulpa dentară este inflamată. Pulpa dentară, cunoscută
popular ca şi “nervul dintelui” e...
CONTINUE READING