2. Poluarea apelor
Poluare apelor poate proveni:
• Din activitatile domestice
• Din industrie
• Din agricultura
Odata deversate apele
poluate intra in circuitul
apei din natura, afectand
panza freatica, solurile,
raurile, marile si in cele
din urma oacenul planetar
4. Apele reziduale din industria textila si
de pielarie
• 17-20% din poluarea apelor
planetei provine din industria
de textile si pielarie
• Rezulta ape toxice datorita
colorantilor utilizati in
industria textila si a cromului
din majoritatea tabacariilor
6. Apele uzate provenite din tãbãcãriile
minerale sunt impurificate cu cantitãti
mari de
• suspensii organice putrescibile si neputrescibile
(bucãþi de piele netãbãcitã ºi tãbãcitã, grãsimi, pãr, etc.);
• suspensii minerale: hidroxid de calciu, carbonat de
calciu, sãruri de crom cu bazicitate ridicatã, sulfuri
insolubile; - suspensiile organice, cât ºi cele anorganice
se gãsesc de la mãrimi ce se reþin pe grãtare, pânã la
mãrimi de milimicroni care formeazã suspensiile
coloidale, de la 1 pânã la 100 m ºi care trec prin filtrele
cele mai fine);
• substante dizolvate: proteine solubile, clorurã de
sodiu, sãruri de crom solubile, sulfuri solubile ºi, în
functie de pH, acizi
7. Compozitia chimica a apelor reziduale
rezultate din industria de pilearie
• Clorura de sodiu
• Var
• Sulfura de sodiu
• Hidrolizate proteice
• Tananti (cel mai des este utilizat cromul)
8. Tratarea apelor reziduale de la
tabacarii
• Tratamente primare
▫ indepartarea sulfurilor ce
provin din flotele rezidulale de
la operatia de cenusarire
▫ egalizarea efluentilor
▫ coagularea si flocularea
chimica si sedimentarea
primara
▫ sedimentarea primara a
efluentilor
• Tratamente finale
▫ coagularea si flocularea
chimica a apelor pretratate
▫ tratarea biologica
▫ sedimentarea finala
9. Capacitatea zilnica de prelucrare a
instalatiei de epurare
Volumul de apa ce trebuie tratat intr-o instalatie de
epurare variaza intre limite foarte largi si depinde de
volumul efluentilor rezultati. Daca volumul zilnic al
apelor deversate este, Q, atunci, capacitatea zilnica
de prelucrare a instalatiei de epurare, exprimata in
aceleasi unitati de volum, trebuie sa fie:
V = f·Q
In care, f, este un factor supraunitar, care pentru
majoritatea statiilor de epurare, este cuprins intre
1,4 – 2.
10. Namolurile rezultate din industria de
pielarie
• Sursele de namol in statiile de
epurare ale tabacariilor sunt:
A. namol rezultat in urma
egalizarii efluentilor;
B. namol rezultat la sedimentarea
primara a efluentilor supusi la
tratamente chimice de
coaugulare si de floculare;
C. namol rezultat la tratarea cu
acid a flotelor reziduale de la
cenusarire, dupa recuperarea
sulfurilor;
D. namol rezultat la sedimentarea
finala a efluentilor supusi la
tratamente biologice.
• Tratamente aplicate
namolurilor din industria de
pielarie
▫ tratamente de ingrosare
▫ tratamente chimice
11. Depoluarea apelor rezidualede la tabacirea
pieilor pentru utilizarea namolului in
agricultura
• In cadrul Institutului de
Cercetare pentru Pielarie si
Incaltaminte a fost efectuat un
studiu care a avut ca scop
dezvoltarea de noi metode de
tratare a apelor reziduale
rezultate din indutria de
peilarie astfel incat namolul
rezultat sa poata fi utilizat in
agricultura.
• Rezultatele au fost valorificate
la PIELOREX
• Elaborarea schemei
tehnologice de obþinere a unui
nãmol utilizabil în agriculturã
se bazeazã pe urmãtoarele
procedee:
▫ neutralizarea si
deshidratarea nãmolului;
▫ sterilizarea;
▫ tratarea biochimicã si -
îmbogãþirea nãmolului de la
epurare cu elemente necesare
cresterii plantelor si
bioremedierii solului (K, P, B
etc.).
12. Epurarea biologica a apelor reziduale
din tabacarii
• Datorita gradului ridicat de toxicitate apele
reziduale rezultate din tabacarii pot fi
tratate biologic abia dupa ce in urma
tratamentelor chimice a fost indepartat
cromul
• In cele mai multe tabacarii are loc doar
epurarea fizico-mecanica urmata de cea
chimica dupa care apele dunt deversate in
statiile orasenesti unde are loc tratarea
biologica
• Namolul poate fi supus actiunii unor
bacterii anaerobe intr-un bioreactor dar
acest tratament este energofag si costisitor
si poluant pentru atmosfera datorita gazelor
urat mirositoare si toxice produse de aceste
bacterii. Namolul poate fi tratat si cu
bacterii aerobe
• Pe langa crom si sarea prezenta in apa
inhiba dezvoltarea unor microorganisme
• Un tratament biologic, realizat in
conditii aerobe, este caracterizat, in
principal, prin:
▫ cantitatea de CBO5, alimentata in
reactorul biologic, in interval de o zi,
raportata la unitatea de volum a
reactorului, exprimata in Kg
CBO5/m3/zi;
▫ cantitatea de CBO5, alimentata in
reactor, raportata la unitatea de masa a
namolului rezultat, exprimata in, Kg
CBO5/Kg namol/zi;
▫ tipul de reactor biologic; - durata
tratamentului;
▫ intensitatea aerarii;
▫ raportul de recirculare a efluentului la
reactor