1. Apa - seva vieţii pe pământ
Existenţa apei în natură a fost comparată adesea cu sângele din corpul omenesc sau cu seva
unui copac, care hrăneşte şi oxigenează toate celulele; dar apa poate şi dăuna atunci când transportă
poluanţi. Viaţa pe Pământ este dependentă de apă. Fiecare om consumă în medie 3 L de apă pe zi, iar
corpul nostru este compus în proporţie de peste 60 % din apă. Pentru un kilogram de materie vegetală
plantele vehiculează între 200-1000 L de apă ( după specie şi climat), care apoi este evaporată.
Apa dulce este principala sursă de apă pentru metabolismul uman utilizată direct (ca apă de
băut) şi indirect (pentru pregătirea hranei şi ca apă industrială şi menajeră). Apa este un factor esenţial
pentru existenţa vieţii şi dezvoltarea societăţii umane.
Apa reprezintă o importantă sursă energetică, sursă pentru irigaţii şi pentru consumul urban.
Existenţa apelor este decisivă pentru apariţia şi extinderea teritorială a unei aşezări umane, de
prezenţa apelor ( curgătoare şi stătătoare ) este legată posibilitatea alimentării cu apă potabilă a aşezării
respective, implicit şi dezvoltarea social-economică a localităţii prin posibilitatea utilizării apei în
agricultură şi în industrie.
Apele sunt, însă, ameninţate de poluare, rolul lor în sistemul mediului diminuându-se în acest
fel, urmările directe şi indirecte ale poluării apelor sunt numeroase, de aceea principala problemă legată
de raportul dintre om şi hidrosferă o constituie păstrarea caracteristicilor naturale a apelor prin
diminuarea poluării acestora şi protecţia calităţii lor.
Importanţa apei în cadrul unei aşezări umane este dată în primul rând de posibilităţile utilizării
acesteia în diverse activităţi umane.
Cercetarea sanitară a apei distribuite populaţiei prin instalaţii centrale se execută prin examene
de laborator asupra apei consumate şi investigaţii de teren asupra reţelei de apă. Recoltarea probelor se
face din reţeaua de distribuţie, inclusiv rezervorul de înmagazinare, în puncte reprezentative alese după
mai multe criterii ca: extinderea reţelei de distribuţie, denivelările terenului, gradul de uzură al reţelei,
zonele cu cel mai ridicat potenţial de poluare, etc.
Analiza fizico-chimică a apei constă în determinarea proprietăţilor organoleptice şi fizice
precum şi a compoziţiei chimice.
Analiza apei se execută după un plan bine stabilit, ţinând cont de sensibilitatea mai mare sau
mai redusă a proprietăţilor şi componenţilor apei. În acest sens, unele determinări se fac la locul de
recoltare, astfel:
- determinările organoleptice (gust, miros), determinarea temperaturii, fixarea oxigenului
dizolvat şi a hidrogenului sulfurat, determinarea clorului rezidual, a dioxidului de carbon
liber şi agresiv, determinarea de pH.
Alte determinări se fac în primele 4 ore de la recoltare, dacă apele nu au fost conservate:
- determinarea turbidităţii, a suspensiilor, determinarea reziduului, determinarea fosfaţilor, a
oxidabilităţii (CCO), a formelor de azot, determinarea fierului, a durităţii temporare
(carbonatată), a manganului.
Determinări care se efectuează în primele 24 de ore de la recoltarea probelor:
- determinarea alcalinităţii şi acidităţii, determinarea durităţii totale, a calciului şi
magneziului, determinarea fluorului.
Apa potabilă utilizată în municipiul Rădăuţi provine de la staţia de captare de la Măneuţi –
sursă de adâncime , unde se face dezinfecţia cu clor şi este înmagazinată în rezervoarele de la Osoi şi
distribuită apoi la consumatori casnici şi industriali, prin reţeaua municipală.

2. Apa potabilă din municipiul Rădăuţi are următorii parametri:
Nr. Parametri măsuraţi Cota maximă admisă Valori medii obţinute
crt. conform legii
1 pH-ul 6,5-9,5 7,85
2 CCO-Mn- substanţa organică 5 0,96
3 Cloruri 250 32
4 Azotiţi 0,5 0,032
5 Alcalinitate - 3,6
6 Duritate totală min. 5 14,56
7 Duritate permanentă - 4,48
8 Duritate temporară - 10,08
9 Sodiu 200 24
10 Azotaţi 50 3,94
11 Fier total 0,2 0,031
12 Sulfaţi 250 25,14
13 Clor rezidual liber max. 0,5 0,5-0,25
Parametrii enumeraţi corespund limitelor admise de legea 458/ 2002. Apa potabilă corespunde
şi din punct de vedere microbiologic, fapt confirmat de laboratoarele Staţiei de captare şi ale
Departamentului de Sănătate Publică.
În municipiul Rădăuţi se remarcă o pondere mai mare a utilizării apei în agricultură
(cantitatea utilizată în acest domeniu a crescut simţitor în ultimii ani ca urmare a prezenţei unor
perioade secetoase suprapuse perioadelor de vegetaţie a culturilor –mai-iunie).
Al doilea domeniu de utilizare, ca pondere a consumului, este cel menajer, cu consum
distribuit relativ uniform dinspre centrul oraşului spre periferii.
În ceea ce priveşte utilizarea în industrie a apei, ea are o pondere mai redusă, dat fiind şi
numărul mic de unităţi industriale existente pe teritoriul oraşului.
Prin utilizare în domeniile menţionate, apele curgătoare din municipiu suferă o serie de
schimbări ale compoziţiei chimice, cu precădere Suceviţa ce colectează deversările reţelei de canalizare
(după o epurare a reziduurilor grosiere ) şi Topliţa în care se deversează apele de la unitatea S.A.B.,
modificări prin adaus de detergenţi, alcooli, materii organice. Aceste adausuri sunt destul de nocive şi
se materializează în reducerea populării Suceviţei cu specii de peşti şi în creşterea ponderii porţiunilor
eutrofizate pe cursul Topliţei, precum şi în schimbarea calităţii olfactive ale apelor în urma
descompunerii materiilor organice în apa acesteia, mai ales în sectorul din apropierea confluenţei cu
pârâul Temnic.
În municipiul Rădăuţi pot fi identificate următoarele tipuri de poluare a apelor: poluarea
industrială, poluarea agricolă şi poluarea urbană.
Reţeaua de canalizare colectează apele uzate menajere, industriale, meteorice şi prin canalul
colector ajung la Staţia de epurare , aflată la 5 Km de Rădăuţi unde au loc procese mecano-biologice de
epurare . Se efectuează operaţii de filtrare, decantare, sedimentare şi procese biologice de epurare. Se
folosesc în acest sens microorganisme aerobe care se hrănesc cu substanţe organice prezente în apa
reziduală. Procesul poate fi reprezentat prin schema:
microorganisme + O2 (din aer) + substanţe organice  produşi de metabolism
(substanţe anorganice simple) + energie calorică (utilizată la dezvoltarea
microorganismelor) + masa celulară (participă la închiderea lanţului trofic)

3. Analizele chimice ale apelor reziduale constau în:
- determinarea substanţelor organice (cu KMnO4 sau K2Cr2O7);
- materiile în suspensie (substanţele solide insolubile);
- reziduul fix (substanţele dizolvate în apă);
- oxigenul liber;
- pH – ul;
- C.B.O5 (consumul biochimic de oxigen - partea din substanţa organică cu care se
hrănesc microorganismele - determinat la interval de 5 zile);
- hidrogenul sulfurat;
-grăsimile (substanţe dizolvabile în eter de petrol).
Apele epurate la Staţia de epurare Rădăuţi prezintă parametri normali în conformitate cu
normele legislative, astfel o parte din aceşti parametri sunt cuprinşi în tabelul:
Apă uzată (ce intră în Apa epurată (ce rezultă din
Nr.crt Parametri studiaţi
staţia de epurare) staţia de epurare)
1 pH-ul 7,29 7,22
2 CCOMn - substanţă organică 30,8 15
3 CBO5 60,6 27,4
4 Suspensii totale 128 60,8
5 Rezidiu fix (substanţe dizolvate) 426,1 369,1
6 Substanţe extrase cu solvenţi 16,5 7,42
7 Hidrogen sulfurat 0,82 0,20
8 Cloruri 40,1 36
Apa epurată, prin pârâul Temnic, se varsă în râul Suceava .
Multe aspecte însă rămân deficitare în ceea ce priveşte protecţia calităţii apelor în municipiul
Rădăuţi şi mai ales segmentul ce priveşte educarea populaţiei în păstrarea curăţeniei în sectoarele din
lungul râurilor, fie că este vorba de depozitarea gunoaielor, fie că este vorba despre resturile menajere
care sunt aruncate de persoane venite să-şi petreacă o după-amiază “în aer liber“.
Apa influenţează sănătatea populaţiei în mod direct prin calităţile sale, respectiv prin
compoziţia sa. O serie de boli netransmisibile sunt considerate astăzi ca fiind determinate sau
favorizate de compoziţia chimică a apei ca: guşa edemică, (lipsa iodului în apă), caria dentară (lipsa
fluorului în apă), afecţiunile cardio-vasculare determinate de mineralizarea apei, intoxicaţia cu plumb,
etc.
Măsuri care se impun pentru păstrarea calităţilor apelor în municipiul Rădăuţi sunt:
• Identificarea surselor de poluare a apelor de pe teritoriul municipiului.
• Identificarea arealelor degradate şi a gradului de poluare al apelor.
• Verificarea permanentă a stării tehnice a staţiilor de epurare ale întreprinderilor din oraş.
• Introducerea unor sisteme de epurare şi reciclare a apelor uzate provenite din reţeaua
urbană.
• Realizarea unor investiţii pentru repararea/înlocuirea reţelei de distribuţie a apei menajere
( rez eaua agentului termic a fost recent modernizată).
• Diminuarea poluării aerului şi a riscului de producere a ploilor acide.

4. • Efectuarea unor controale pentru verificarea respectării normelor de depozitare a deşeurilor
menajere în spaţii nepermise.
• Efectuarea unor demersuri în vederea reconstrucţiei ecologice a sectorului Ochiuri.
• Realizarea unor grupuri de popularizare a importanţei apelor pe teritoriul oraşului şi a căilor
de păstrare a calităţilor sale.
• Educarea elevilor în spiritul respectării naturii şi dorinţei de implicare pentru păstrarea
calităţii componentelor mediului înconjurător.
• Realizarea unor acţiuni de ecologizare în spaţii în care specificul natural este dat de
componentele hidrosferei.
• Implicarea populaţiei în acţiuni practice de protecţie a calităţii apelor de pe teritoriul
oraşului Rădăuţi.
• Sensibilizarea factorilor de conducere pentru realizarea unor acţiuni care să vizeze protecţia
calităţii hidrosferei.
Prof. Cornelia Hatnean – Eco - Şcoala cu clasele I-VIII Nr.5 „Bogdan Vodă”, Rădăuţi