Your SlideShare is downloading. ×
Lucrarile solului
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Lucrarile solului

7,634
views

Published on


0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
7,634
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
154
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. LUCRARILE SOLULUI Lucrarile solului sunt interventii, cel mai adesea mecanice, inscopul modificarii unor insusiri ale acestuia din dorinta de a asiguraconditiile de viata cerute de plantele de cultura.Plantele de cultura fara ajutorul omului nu pot sa concureze pe cele din flora spontana,ele avand cerinte ridicate fata de insusirile solului (densitatea aparenta mai mica,afanarea si maruntirea solului corespunzatoare etc.), ceea ce impune interventia omuluiprin diferite lucrari, in mod diferit, in functie de zona agricola, tipul de sol si speciacultivata. Astfel au aparut diferite metode de lucrarea solului pentru: cult 343j99d uri decamp si furajere, culturi legumicole in camp si spatii protejate, plantatii pomicole siviticole.Lucrarile solului reprezinta una din verigile principale din tehnologia de cultura. Dindorinta de a obtine productii din ce in ce mai mari, omul a dezvoltat lucrarile soluluipana la exagerare, ducand in unele situatii la deteriorarea unor insusiri ale acestuia(distrugerea structurii, compactarea, reducerea continutului in humus etc.).Executarea corecta a lucrarilor solului si utilizarea eficienta a factorilor de vegetatieconduce la obtinerea de productii stabile, asigurandu-se totodata conditii favorabile inevolutia fertilitatii solului si conservarea acestuia, el fiind principalul mijloc de productiein agricultura.Omul primitiv, din simplu culegator, a trecut la productia de bunuri alimentare, lainceput prin folosirea unor unelte rudimentare din piatra si lemn, iar apoi la descoperireabronzului si a fierului, ducand la confectionarea unor unelte mai eficiente.
  • 2. Agricultura Evului Mediu se caracterizeaza prin deschiderea de brazde, maruntireastratului superficial, asigurand in felul acesta conditii de germinare a semintelor sidistrugerea buruienilor.Dezvoltarea civilizatiei umane in epoca moderna a determinat modernizareatehnologiilor agricole, prin aparitia industriei constructoare de masini.Perfectionarea tehnologiilor de cultura, aplicarea mecanizarii si chimizarii au impus un ritm acceleratde intensificare a productiei agricole in scopul obtinerii unor profituri din ce in ce mai mari, lucrusemnalat inca din 1930, ducand la degradarea rapida a solului prin inrautatirea proprietatilor fizico-chimice si eroziunea accentuata ale acestuia (BRINK, 1951). 1.1.2. Clasificarea lucrarilor soluluiLucrarile solului pot fi clasificate dupa diferite criterii: dupa uneltele utilizate, modul de executare etc.Dupa unelte se poate mentiona lucrarea solului cu plugul, lucrarea cu grapa cu discuri, cu freza si deasemenea cu masini speciale, si alte masini. Dupa epoca de executare: de vara, de toamna si deprimavara. In functie de adancimea de lucru se clasifica in: lucrari superficiale, lucrari adanci, lucrarifoarte adanci si lucrari de desfundare. Necesitatea lucrarii solului apare in special datorita tasarii acestuia sub actiuneamijloacelor mecanice, a precipitatiilor, a apei de irigat etc. Intensitatea interventiei asupra solului prin lucrari trebuie stabilita foarte atent.Cercetarile minutioase, privind metodele de cultivare a plantelor, in SUA a facut posibila clasificarealucrarilor solului in functie de intensitatea mobilizarii stratului arabil (LESSIFER, 1982). - lucrarea cu plugul – Plow Tillage – numit si sistem clasic de lucrare a solului, consta in efectuarea araturii cu plugul cu cormana si pregatirea ulterioara a unui pat germinativ; - sistemul de lucrari superficiale – Minimum Tillage sau Surface-Tillage – caracterizat prin lucrarea solului cu unelte fara intoarcerea brazdei si incorporarea partiala a resturilor vegetale; - sistemul de cultura fara lucrari – No Tillage – consta in utilizarea unui sistem special de masini;Ultimele doua sisteme sunt parte componenta a noului concept – sisteme de lucrari de conservare alesolului (S.L.C.S.).
  • 3. In Romania, sistemul actual de lucrari ale solului are si elemente ale sistemului minim, nemaifiind unsistem clasic in intregime.Se poate discuta despre trei grupe de sisteme de lucrare a solului: a) Sistemul de lucrari pentru culturile de toamna; b) Sistemul de lucrari pentru culturile de primavara; c) Sistemul de lucrari pentru culturile succesive;Sistemul de conservare a solului (S.L.C.S.) a aparut la inceput cu sistem minim de lucrari (MinimumTillage). Bazele S.L.C.S. au fost puse de stiinta si practica Canadiana (BUTURAC, 1994).Sistemul de lucrari de conservare a solului este un concept larg, dar care are ca indicatori de bazaeliminarea araturii cu intoarcerea brazdelor, total sau un numar de trei ani, mentinerea la suprafatasolului a resturilor vegetale total sau cel putin 30% din acestea, (HAYS, 1982; CARTER, 1994, citatide BUDOI 1996) reducerea numarului de lucrari etc.Sistemul de lucrari minime ale solului este numit si sistemul de mulci (Minimum Tillage sau MulchTillage) are ca cerinte principale: - lucrarea de baza efectuata cu unelte care sa nu intoarca brazda (cizel, plug paraplaw etc) in anumite situatii fiind admisa odata la 3-5 ani, o aratura cu intoarcerea brazdei; - un numar redus de lucrari ale solului in comparatie cu sistemul clasic; - resturile vegetale, tocate inainte de efectuarea lucrarii de baza sunt incorporate superficial, partial, ramanand 30-60% la suprafata solului, aceasta fiind o cerinta obligatorie pentru acest sistem (HAYS, 1982).Solul poate fi lucrat oricand in perioada de la recoltarea plantei premergatoare pana la semanat, cuunelte care incorporeaza partial resturile vegetale (ALMROS si CAPELAND, 1994).Dintre avantajele acestui sistem amintim: - numarul mic de treceri pe teren, reducerea riscului de a distruge cultura; - nu se aduc la suprafata solului orizonturile bogate in argila; - materia organica se acumuleaza in straturile superficiale, asigurandu-se astfel o structurare mai buna a solului; - semintele de buruieni nu mai sunt incorporate in profunzime. Dezavantajele acestui sistem sunt: - cresterea infestarii solului cu buruieni;
  • 4. - reducerea porozitatii solului, fiind afectate schimbarile de gaze; - sistemul radicular al plantelor este mai putin dezvoltat si mai superficial.In Romania acest sistem este mai putin practicat, si de regula, la noi se defineste ca sistem minim, acelain care se reduce numarul de lucrari fata de cel conventional, aratura fiind inlocuita odata la 3-4 ani saureducerea numarului de treceri prin efectuarea concomitenta a mai multor procese tehnologice.Diversitatea tipurilor de sol din Romania face ca aplicarea sistemelor de lucrare a soluluineconventionala sa poata fi practicata pe 42% din suprafata arabila (15% in conditii favorabile si 27%in conditii moderat favorabile – CARNACHE si colab., 1986).Primele experiente cu sistemul minim de lucrari au fost efectuate in Romania pentru culturaporumbului, in 1962 la I.C.C.P.T. Fundulea si apoi in alte statiuni de cercetare ca: Lovrin, Oradea etc.Primele rezultate apar publicate in 1966 (SARPE si colab., 1991).Cercetarile din tara noastra au aratat initial pretabilitatea nivelului minim de lucrare a solului, pentrucereale paioase si leguminoase pentru boabe. La cerealele paioase, sistemul Rotaseeder si Semavor nuau dat rezultate asteptate, neasigurand o distributie uniforma a semintelor (PINTILIE si colab., 1976,1978).Sistemul „fara aratura” sau semanat direct (No Tillage sau direct dril) a aparut odata cu dezvoltareaindustriei de erbicide.Semanatul se efectueaza direct in miriste sau terenuri cu resturi vegetale, buruienile se distrug cuerbicide, iar in sol se executa deschideri in care se introduc semintele si ingrasamintele.Covorul vegetal, uscat, ramane la suprafata, constituind un mulci si o buna protectie impotrivaeroziunii (PHILIPS si YOUNG, 1975). Rezultatele obtinute in statul Virginia (1972) au aratat casistemul No Tillage, asigura acelasi efect asupra productiei cu doze mai mici de ingrasaminte cu fosforsi potasiu, iar evolutia apei este mai redusa, datorita stratului vegetal protector (BUDOI, 1996).In Romania, utilizarea de lucrare a solului cu semanat concomitent la porumb, in conditiile de laFundulea a determinat pierderi de 15% din productie.Reducerea lucrarii solului la porumb a luat amploare dupa utilizarea erbicidelor cu spectru larg deactiune (SARPE si colab., 1996; ULINICI si colab., 1967).Din S.L.C.S. fac parte si alte sisteme de lucrare a solului ca: - sistemul de lucrari pe biloane, preferat pe solurile cu drenaj mai redus; cercetarile din Romania de la Urleasa-Braila si Apahida-Cluj (1985-1991) de catre TIANU au aratat eficacitatea sistemului. - sistemul de lucrari pe benzi inguste, care se deosebeste de sistemul No Tillage prin latimea mai mare a zonei lucrate, care aici este de 15-25 cm.
  • 5. Cercetarile mai recente privind sisteme minime de lucrari ale solului, vizeaza introducerea de tip cizel paraplaw care lucreaza fara rasturnarea brazdei. In cadrul celei de-a doua conferinte a Organizatiei Internationale de Conservare a Solului, organizata la Born (Germania) in perioada 26-30 august 1996, s-a pus un accent deosebit pe folosirea durabila a solului. Dintre cei mai renumiti cercetatori din domeniul stiintei agricole, ce au participat, au prezentat referate documentate BLUM W. – „Conservarea solului si folosirea durabila a acestuia”. Noutati privind modelele, tehnologiile si practicile – autorul afirma ca este necesara dezvoltarea viziunii in viitor, despre o natiune productiva in armonie cu sanatatea pamantului, inventarierea resurselor, experimentari care sa permita proprietarilor de pamant sa extinda resursele naturale, ajutorul ce trebuie acordat fermierului de catre comunitatea locala sau regionala, ajutorul care trebuie dat pentru scopuri de conservare a resurselor. La Conferinta precizata mai sus, RERKASEN si alti cercetatori au prezentat si documentat influenta factorilor demografici, socio-economici si culturali asupra folosirii durabile a solului. SCHARPERSEEF si alti colaboratori au dezvoltat problemele privind impactul regional al schimbarilor de clima asupra solurilor. Lucrarile acestei conferinte dovedesc, inca o data, preocuparea oamenilor de stiinta pentru utilizarea judicioasa a acestei bogatii naturale care este solul, fara de care existenta umanitatii nu ar fi posibila.O importanta aparte in prevenirea degradarii solului o are modul corect in care se efectuează aratul.Astfel la executarea araturii se vor respecta anumite reguli: • aratura va fi uniforma pe adancime, fara a se cunoaste trecerea de la o brazda la alta si se realizeaza cand solul este suficient de umed, astfel ca brazda, indiferent de textura solului, sa se reverse in urma plugului; • directia araturii se va alterna in fiecare an; • araturile normale se efectueaza vara si toamna pentru insămantari de toamana sau primavara; araturile adanci se fac toamna pe solurile grele; • subsolajul este o lucrare specifica solurilor acide, sau unde stratul arabil este subtire si este nevoie de adancirea lui, fara intoarcerea brazdei. In plus, este utilizat la distrugerea hardpanului (talpa brazdei), care se formeaza in cazurile cand nu se face o variatie a adancimii de la o aratura la alta, in scopul evitarii formarii acestuia; araturile de desfundare se fac inaintea plantarii vitei de vie sau in pepinierele pomicole.La efectuarea araturii se vor adopta urmatoarele bune practici agricole:
  • 6. • se efectueaza aratul dupa recoltare, daca sunt prezente ploi puternice si furtuni. Chiar daca se mai intarzie aceasta lucrare, pamantul trebuie mentinut acoperit fie cu paie sau resturi vegetale, fie prin mentinerea culturii ascunse, acolo unde s-a utilizat aceasta tehnica; • pentru reducerea mineralizarii nitratilor prezenti in sol, este recomndat sa se adopte tehnologia semanarii direct in miriste. De asemenea se vor evita pe cat posibil araturile adanci, vitezele marite de lucru si aerarea solului prin scarificare; pe terenurile in panta araturile trebuie sa urmareasca strict curbele de nivel, iar atunci cand nu este posibil, cu o usoara inclinatie si pe distante scurte; • araturile vor urmarii configuratia terenului si se va tine seama ca acestea sa fie paralele cu santurile si canalele existente, mentinandu-se o banda nearata in apropierea acestora;• cu toate ca araturile de vara au un rol important in sporirea productiei, in zonele cu precipitatiiabundente (peste 650 mm anual) si bine distribuite, ca si pe suprafetele irigate, este bine ca in terenulproaspat arat sa se insamanteze o cultura acoperitoare sau cu rol de ingrasamant verde, care intoamna fie ca se va recolta, fie se va marunti si incorpora in sol; aceasta cultura va prelua nitratii dinsol transformandu-i in biomasa vegetala usor mineralizabila, in care azotul prezent va fi ferit delevigare, iar in primavara, cand temperatura solului va atinge 100 C, prin demineralizare treptata, va fiusor asimilabil plantelor de cultura.Discuitul este realizat cu discul si are ca scop maruntirea bulgarilor pe o adancime maimare.Tavalugitul se executa cu tavalugul in scopul tasarii si nivelarii solului.Semanatul este lucrareaprin care semintele se introduce in sol pentru a incolti. Plantatul este iperatia prin care se introduce insol radacina plantei(in cazul rasadului) sau parti ale plantei(tuberculii de cartofi, butasii vitei de vie,lastarii florilor etc.)
  • 7. Aerarea solului este un proces prin care se realizează, permanent, schimbul de gaze dintre sol şiatmosferă. În interiorul solului aerul pătrunde în porii neocupaţi de apă.Procesul de aerare a solului se realizează în principal prin mişcarea apei în interiorul şi în afara lui. Apade ploaie scade aerul la suprafaţă, iar pe măsură ce apa se scurge, se evaporă sau este folosită caelement nutritiv de către plante, aerul proaspăt este adus înapoi în sol, umplând spaţiile libere lăsate deapa preluată. [1]Compoziţia aerului din sol diferă de cea a aerului atmosferic prin conţinutul mai crescut în CO, (cca0,3-0,5 %). Aerul din sol are o deosebită importanţă pentru dinamica solului şi viaţa plantelor. În cazulunei aerisiri insuficiente a solului, sunt afectate microorganismele aerobe din sol; de asemenea, oaerisire diminuată împiedică creşterea rădăcinilor în lungime, iar substanţele nutritive din sol nu maisunt accesibile plantelor, astfel: nitraţii suferă procesul de denitrificare, iar o parte din azot se pierdesub formă gazoasă.Aerarea artificială a solului se realizează prin lucrări agrotehnice de mărunţire şi afânare (arat, grăpatetc.).Frezele sunt folosite pentru executarea lucrărilor de afânare şi mărunţire a solului, la adâncimi de 6-25cm, lucrări de prăşit, prelucrarea păşunilor şi fâneţelor, prelucrarea terenurilor turboase.Clasificarea frezelor: - După destinaţie: freze de uz general şi cu destinaţie specială pentru livezi, vii, prăşit între rânduri - După modul de dispunere a organului de lucru: cu rotor orizontal, cu rotor vertical, cu rotor înclinat
  • 8. - După felul tracţiunii: tractate, semipurtate, purtatePărţile componente ale frezelor: - Organul de lucru: un rotor format dintr-un arbore cu mai multe discuri, pe care sunt montate cuţite curbate - Organele ajutătoare: cadrul, dispozitiv de cuplare la tractor, carcasa de protecţie, transmisia, patinele de limitare a adâncimii de lucruCombinatoare sunt maşini echipate cu diferite organe de lucru (săgeţi, gheare, colţi, stele) careacţionează succesiv asupra stratului superior al solului efectuând mărunţirea, afânarea şi netezireaacestuia. Sunt utilizate la lucrările solului în vederea pregătirii patului germinativ.Părţile componente ale combinatoarelor:În funcţie de condiţiile de lucru pentru care sunt destinate, combinatoarele se echipează cu diferiteorgane de lucru ca: - Săgeţi de cultivator dispuse pe 2-3 rânduri şi stele dispuse pe 2-3 rânduri - Gheare cu suport flexibil dispuse pe 3-4 rânduri şi grape elicoidale - Grape cu colţi rigizi şi grape elicoidale. - Discuri plate crestate dispuse pe un rând şi stele dispuse pe 2-3 rânduri etc.
  • 9. REALIZAT DE:ELEV: DASCAU IONELCLASA a X-a AGRO