1. Timp de aproape 200 de ani
Imperiul Persan s-a 'intins
'intre Egipt -5i India, asigurdnd
un mediu relativ stabil pentru
dezvoltarea civilizafiei.
mterior, dupii un declin rapid,
el s-a priibu-5it 'in fafa puterii
lui Alexandru cel Mare.
C 1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asiei
aveau deja o vechime considerabil~
cand triburile nomade ale mezilor ~i
per~ilor au p~rasit stepele pentru a veni in
Podi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudul in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:, O Imperiul Persan in perioada sa de glorie
M~rii Caspice; per~ii s-au a~ezatin partea de cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare de ~i cele 20 de regiuni administrative in care
sud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunos- pe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei, era divizat, cunoscute sub numele de satrapii.
cut~ sub numele de Golful Persic. De~i in Cresus,era pe punctul de a fi ars pe rug, dar
gen~ral erau mai putin dezvoltati decat a fast crutat in ultima clipa:de Cyrus. Pavestea O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia per-
popoarele invecinate -de exemplu asirienii - paate fi adeva:rata: deaarece se ~tie ca: Cyrus sana sus1inea ca omul poate alege intre bine
ei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian, era un am generas. Cyrus a extins apai ~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, se
care a supravietuit pan~ in ziua de azi. sta:panirea per~ilar in nard pana: la Marea spunea ca du~manii Persiei reprezentau raul.
La inceput mezii erau mult mai putemici ~i Caspica:~i a purtat a serie de campanil in
s-au constituit intr-o uniune de triburi, cu ca- partea de est, dincala de muntil Hindu Ku~.
pitala la Ecbatana,pretinzand uneori per~ilor
s~ le pl~teasc~tribut. Dar mezii, la randullor , Extinderea grani~elor
au fost vasali putemicilor asirieni, pan~ cand Fiullui Cyrus, Cambyses II (529-522 i.Hr.), a
regele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cu dus la capa:tpraiectul tata:lui sa:ude'a invada ,
caldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i in Egiptul, reu~ind sa:-lcucereasca: intregime,
in
cele din urm~ i-au distrus pe asirieni. fapt unic in lunga sa istarie.
incerca:rile per~ilar de a se extinde mai
Cyrus cel Mare departe in Libia ~i Etiapia nu au fast incu-
Suprematia mezilor a fost de scurt~ durat~. nunate de succes; spre sfar~itul damniei sale,
Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor, Cambyses 11a fast preacupat indeasebi de
care mai tarziu a dat na~tereunui conduc~tor aparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tir-
de geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529 ile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~i
i.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus a altar supu~i. Situatia se afla inca:intr-unpunct
inceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i in critic in mamentul in care a survenit maartea ~
cele din urm~ a cucerit un imperiu care lui Cambyses.El nu a la:satnici un descendent ~
cuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~
(as~zi Turcia). Dar acestaera doar inceputul. Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~
Planul de baza al
ara~ului Persepolis
(st6nga). Persepolis
era mai degraba un
centru ceremonial
dec6t o capitala.
Situat ;ntr-o regiune
muntoasa, printre
ruinele sale (dreapta)
se numara o cazarma
~i o trezorerie; restul
cladirilor reprezinta
sali pentru banchete
~i ceremonii regale.
"
~
13

2. IMPERIUL PERSAN
00 Basoreliefurile
persane arata ca
platitorii de tribut
veneau din toate
col,urile imperiului
in Persepolis. Mezii.
cu palarii rotunde. ~i
per~ii. cu palarii cu
pliuri. in imaginea de
sus. Darius I ~i fiul
sau prezidau
audien,e (stanga).
banilor (0 inventie provenind din Lydia), sub
forma unor monede standardizate de aur. A
fost remarcabil faptul c;l un imperiu atat de
fragil (cel mai mare de pan;l atunci) a reu~it
s;l su'i'ravietuiasc;l aproape 200 de ani.
Imperiul a ajuns cel mai 1ntins in timpul lui
descendenta din dinastia Ahemenizilor ~i a Darius. in 512 i.Hr. el a traversat Bosforul
fost acceptat de armata ca fiind noul rege. incercand f;lrn succes s;l 1nving;l triburile
Doar dupa doi ani de campanii intense el a nomade scite aflate dincolo de Dun;lre. 20 de
reu~it sa suprime toate revoltele ~i sa readuca ani mai tarziu el reface itinerariul, reu~ind s;l
pacea In imperiu. ocupe Tracia, pan;l la granitele Macedoniei.
in prirnii ani ai dornniei sale, Darius 1(522-
486 lHr.) a reu~it sa extinda frontierele Puternica Grecie
imperiului pana la raul Indus. Apoi a decis ca Dup;l ce in;lbu~ise o revolt:l a ora~elor gre-
e necesar un proces de reorganizare ~i con- ce~ti din Asia Mic;l, Darius era hot:lcit s;l
solidare. Continuand opera Marilor Regi care actioneze impotriva grecilor de pe continent;
l-au precedat, el a dat Imperiului Persan dar 1n 490 i.Hr. armata trimis;l cu scopul de a-
forma ~i institutiile caracteristice. i pedepsi pe atenieni pentru ajutorul dat gre-
'l cilor din Asia, a fost invins;l in b;lt:llia de la
Un imperiu cosmopolit Maraton. Aceasta era 0 infcingere de mic;l
La fel ca asirienii, per~ii aveau supu~i foarte important;l, ~i Xerxes (486-465 i.Hr.); fiullui
diferiti din punctul de vedere allimbii pe care Darius, a preg;ltit 0 invazie la scarn mult mai
o vorbeau, al obiceiurilor ~i religiei. Dar In mare, al c;lrei rezultat a fost dezastruos;
timp ce asirienii ~i-au impus suprematia prin b;lt:lliile au fost purtate la Salamina(480i.Hr.),
teroare, per~ii au Incercat sa lmpace diferitele Plataea ~i Mycale (479 i.Hr). pan;l la urm;l,
gruptiri de supu~i. Personalitatile locale Incer- Persia a hot:lcit s;l fac;l pace (446 i.Hr.).
cau sa guvemeze cat mai bine cele 20 de Per~ii erau c;ll;lreti buni, dar infanteria lor
satrapii (regiuni administrative) In care Darius era mult mai slab;l decat cea a hoplitilor (sol-
Impartise imperiul. Obiceiurile, legile ~i insti- dati pede~tri) greci. Mercenarii greci au jucat
tutiile publice erau respectate~i toate religiile un rol important in revoltele ~i rnzboaiele
erau tolerate; un exemplu faimos 11 constituie civile dintre gruparile rivale pentru putere ~i
reconstruirea unui templu din Ierusalim, care care tulburau imperiul. in ciuda unei revi-
fusese distrus de babilonieni. gornri, in timpul lui Artaxerxes III (358-338
Toti supu~ii imperiului serveau In armata i.Hr.), imperiul era intr-un vizibil declin ~i era
persana, care a devenit o forta cosmopoli~. evident ca doar luptele dintre statele grece~ti
Un sistem bine dezvoltat de drumuri sustinea il fereau de atacul unor du~mani putemici.
comertul ~i comunicarea; statiile de po~ta uni- Darius III (336-330i.Hr.) a avut ne~ansasa
form amplasatepermiteau curierilor sa schim- ajunga rege tocmai cand amenintarea greaca
be caii ~i sa ajunga pana In cele mai izolate devenea realitate ~i Alexandru Macedon
colturi ale imperiului In cateva saptamani. (Alexandru cel Mare) i~i incepea spectacu-
Prosperitatea a fost promovata prin folosirea loasa cariern.
Istorie universal;l 7- CMLIZA11A GREACA Istorie universal;l ~ -ALEXANDRU CEL MARE