Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

TEDx Eroilor Cluj Manipularea prin gandire pozitiva. Nevoia de gandire critica

1,789 views

Published on

Conferinta Vasile Sebastian Dancu La TEDx Cluj Napoca 10 decembrie 2011

Published in: Spiritual
  • Be the first to comment

TEDx Eroilor Cluj Manipularea prin gandire pozitiva. Nevoia de gandire critica

  1. 2. <ul><li>Nu înteleg Harry Potter si nici pe cei maturi care se bat pentru el </li></ul><ul><li>Nu pot întelege cum pot crede milioane de oameni care cumpăra acesta carte ca se pot imbogați prin legea atractiei </li></ul><ul><li>Vizualizeaza ceea ce iti doresti , astfel incat sa ai foarte clar in minte dorinta ta. Daca ai nevoie de mai multi bani, nu te gandi mereu la faptul ca nu ai bani in acest moment, ci, din contra, imagineaza-ti cum cheltuiesti bani pentru a-ti cumpara toate lucrurile la care visezi. Evita sa te plangi sau sa spui ca esti saraca si ca nu-ti poti permite foarte multe lucruri . </li></ul>Avertisment
  2. 3. Cotropiti de gandirea pozitivă! <ul><li>Gândirea pozitivă a devenit o religie care spune, în sinteză, că totul este în puterea noastră. </li></ul>Gândirea pozitivă a creat o adevărată industrie, o direc ț ie psihoterapeutică și biblioteci întregi de literatură motivațională care abundă în fraze de genul: îndrăznește, când gândești pozitiv totul se schimbă în jurul tău, prosperitatea vine prin gândirea pozitivă, totul se schimbă în jurul tău dacă gândești pozitiv.
  3. 4. <ul><li>Ridică ochii spre stele </li></ul><ul><li>î nchide ochii și inspiră </li></ul><ul><li>trimite un gând pozitiv spre Univers! </li></ul>Gandirea pozitivă: metodologie standard – viziunea standard Grija la portofel ! Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3
  4. 5. <ul><li>- Ai rămas șomer, prietene, nu-i nimic Dumnezeu îti închide o ușă, dar î ț i deschide o fereastră. </li></ul><ul><li>- Copile de gitan, te-ai născut într-o suburbia de delincvenți închide ochii și totul se va transforma în jurul tău. </li></ul><ul><li>- Doamnă, ai 40 de ani și nimeni nu te mai ascultă la interviuri de angajare, nu-i nimic te poți reinventa la orice vârstă, Guvernul a deschis minunate cursuri de recalificare iar particularii îti oferă stagii de schimbare atitudinală la munte sau la mare. </li></ul>Religie de stat Gândește pozitiv și alege fericirea!
  5. 6. <ul><li>Iluzia puterii nelimitate asupra universului . </li></ul><ul><li>Lumea este miscată de propriile noastre dorințe iar dacă ne concentrăm pe ganduri bune atunci raul dispare, invers, raul aduce rau </li></ul><ul><li>Ajunge să crezi... </li></ul><ul><li>Barbara Ehrenreich denunță epidemia de gandire pozitivă. </li></ul><ul><li>Lance Armstrog : cancerul este cel mai bun lucru care i s-a intamplat </li></ul>Limitele gândirii pozitive
  6. 7. <ul><li>2 . Gandirea pozitivă duce la o formă de gândire mitică, mult mai degradată decat gândirea primitivă </li></ul><ul><li>Anchete de opinie: pesimism fata de ieșirea din criza, dar optimiști față de evoluția personală. </li></ul><ul><li>3. Atitudinea pozitivă crează o reciprocitate și reușită socială . Nu îti pierzi locul de muncă dac zâmbești mult (sâc!). </li></ul><ul><ul><li>Dacă esti somer sau ti-ai pierdut locul de muncă este pentru că gandesti negativ. </li></ul></ul><ul><ul><li>Esti singur responsabil pentru ceea ce ti se întamplă . </li></ul></ul><ul><li>Oscar Wilde: optimismul se crede că aceasta este cea mai bună lume posibilă. Pesimismul stie ca este asa. </li></ul>
  7. 8. <ul><li>Vulnerabilitatea la managementul social prin frică: </li></ul><ul><li>lupta cu terorismul, o fortă teribilă, necunoscută, imposibil de identificat, amenintare asimetrică </li></ul><ul><li>Apatia socială: manifesatia pensionarilor de la Pitești cu un singur participant </li></ul><ul><li>Consumerism si izolare socială </li></ul><ul><li>Hipersocializare, conformism și retragere în spatiul privat </li></ul>Consecintele sociale
  8. 9. Gandirea pozitivă a devenit un patern de gândire colectivă în România
  9. 10. Dimensiuni colective ale gândirii pozitive Raport de cercetare
  10. 11. METODOLOGIE
  11. 12. Crede ț i că lucrurile merg într-o direc ț ie bună sau într-o direc ț ie gre ș ită?
  12. 13. Dumneavoastră sunteti mai degrabă pesimist sau optimist?
  13. 14. Cine crede ț i că reu ș e sc mai bine în via ț ă, pesimi ș tii sau optimi ș tii?
  14. 15. Credeti că politicienii ar trebui să ascundă oamenilor vestile proaste?
  15. 16. Televiziunile sunt criticate uneori pentru că dau stiri despre crime si dezastre. Credeti că ar trebui să se dea la televizor stiri negative si stiri pozitive în egală măsură?
  16. 17. Cum credeti că ar trebui sa gândească oamenii viitorul: să pună răul înainte sau să gândească pozitiv?
  17. 18. Multe lucrări de dezvoltare personală spun o serie de lucruri despre oamenii care gândesc pozitiv. Dumneavoastră ce credeti despre aceste lucruri, sunt adevărate sau false? Prin gândire pozitivă poti atrage mai multi bani
  18. 19. Cei care gândesc pozitiv au sanse mai mici să fie concediati
  19. 20. Cei care gândesc pozitiv pot slăbi mai usor, gândirea pozitivă arde caloriile
  20. 21. Gândurile negative îti distrug sănătatea
  21. 22. Problemele există doar în mintea noastră, ele dispar dacă gândim pozitiv
  22. 23. Este bine să vedem doar partea plină a paharului
  23. 24. Dacă ne schimbăm modul de gândire, viata noastră se va schimba radical
  24. 25. Credeti că, dumneavoastră, anii care vin o să vă aducă mai degrabă lucruri bune sau lucruri neplăcute si necazuri?
  25. 26. Credeti că anul viitor veniturile dumneavoastră personale vor creste, vor scădea sau vor rămâne la fel?
  26. 27. Unii vorbesc despre sfârsitul lumii în 2012. Dumneavoastră credeti sau nu credeti în această ipoteză?
  27. 28. Credeti că starea dumneavoastră de sănătatea va fi mai bună, mai proastă sau la fel în 2012?
  28. 29. Credeti că relatiile dumneavoastră cu semenii vor fi mai bune, mai proaste sau la fel în anul 2012?
  29. 30. Credeti că relatiile dumneavoastră cu familia vor fi mai bune, mai proaste sau la fel în anul 2012?
  30. 31. Dumneavoastră credeti în ajutorul lui Dumnezeu?
  31. 32. Sunt situatii în care ati simtit ajutorul divin?
  32. 33. Vă considerati un om norocos?
  33. 34. Ati jucat vreodată la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc?
  34. 35. Ati câstigat la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc?
  35. 36. Credeti că cei mai multi oameni ne vor binele sau cei mai multi oameni ne vor răul?
  36. 37. Credeti că cei mai multi dintre politicieni ne vor binele sau cei mai multi oameni ne vor răul?
  37. 38. Credeţi că lucrurile în România se vor schimba în bine sau în rău în viitorul apropiat (următorii 5 ani)?
  38. 39. Considerati că viata ne-o putem face asa cum ne-o dorim sau suntem neputincio s i în această privintă?
  39. 40. Cine credeti că are mai mult de câstigat în viată, oamenii buni la suflet sau cei răi la suflet?
  40. 41. Credeti că oamenii cinstiti au sanse să aibă succes în România de astăzi?
  41. 42. Obisnuiti să vă îngrijorati în privinta evenimentelor ce se vor întâmpla în viata dumneavoastră sau aveti încrederea că totul va merge bine până la urmă?
  42. 43. Cum credeti că sunt majoritatea românilor, mai degrabă fericiti sau mai degrabă nefericiti?
  43. 44. ANALIZE
  44. 45. Dumneavoastră sunteti mai degrabă pesimist sau optimist? * Gender
  45. 46. Dumneavoastră sunteti mai degrabă pesimist sau optimist? * Vârsta
  46. 47. Dumneavoastră sunteti mai degrabă pesimist sau optimist? * Ultima scoală absolvită
  47. 48. Cum credeti că ar trebui sa gândească oamenii viitorul: să pună răul înainte sau să gândească pozitiv? * Ultima scoală absolvită
  48. 49. Cum credeti că ar trebui sa gândească oamenii viitorul: să pună răul înainte sau să gândească pozitiv? * Mediu de rezidentă
  49. 50. Cum credeti că ar trebui sa gândească oamenii viitorul: să pună răul înainte sau să gândească pozitiv? * Regiunea
  50. 51. Cum credeti că sunt majoritatea românilor, mai degrabă fericiti sau mai degrabă nefericiti? * vot
  51. 52. Credeti că anul viitor veniturile dumneavoastră personale vor creste, vor scădea sau vor rămâne la fel? * Gender
  52. 53. Credeti că anul viitor veniturile dumneavoastră personale vor creste, vor scădea sau vor rămâne la fel? * Vârsta
  53. 54. Credeti că anul viitor veniturile dumneavoastră personale vor creste, vor scădea sau vor rămâne la fel? * Ultima scoală absolvită
  54. 55. <ul><li>L a ce foloseste sociologia? </li></ul><ul><li>Raspunsuri frecvente: LA NIMIC, NU STIM, STIINTEI </li></ul><ul><li>Sociologul F.de Singly: receptarea cartii Norocul si nenorocul femeii maritate (1987 ): iluzia amoroasa si femeile nefericite. Sociologia devine importanta pentru cei care si-au pierdut iluziile? </li></ul><ul><li>Demascarea iluziilor, specialist in măşti? </li></ul><ul><ul><li>Scoala reproduce inegalitatile, pedagogia este iluzia, ca si iluzia iubirii in casnicie. Sotul autoritar sau profesorul bun ascund foarte bine adevaratul raport social. </li></ul></ul>Stiintele sociale si gandirea critică
  55. 56. <ul><li>Peter Berger (1973): este mai buna conştienţa decât inconștienta. Intre viata noastra si teatrul de marionete exista doar o mica diferenta: fata de marionete, noi putem deschide ochii , ridica privirea si descoperi masinaria responsabila cu mișcarile noastre </li></ul>Poate avea sociologia un “proiect egalitarist si emancipator ”?
  56. 57. <ul><li>E ficacitatea sociologică atunci cand cel care suferă reuseste sa inteleaga că suferinta vine din cauze sociale , nu cauze imputabile sieşi; </li></ul><ul><li>Reducerea decalajului dintre sensul obiectiv si sensul subiectiv </li></ul><ul><ul><li>Incercările SOCIOLOGIEI CLINICE </li></ul></ul><ul><ul><li>Subiectii nu sunt de acord cu sensul descoperit de sociologi </li></ul></ul>Bourdieu
  57. 58. <ul><ul><li>Postura critică nu se poate hrani exclusiv din datele cercetarii, dar se poate baza pe ele; </li></ul></ul><ul><ul><li>Sociologia are nevoie de o alta conceptie despre adevar; </li></ul></ul><ul><ul><li>Logica televizuala a incendiului: pagubitul, pompierul si apoi responsabilul politic </li></ul></ul><ul><ul><li>Postura critică inseamna distantare, sinteza sau adoptarea unui punct de vedere din cele enunțate mai sus. Apare o judecata morală, indiferent cum ne ascundem </li></ul></ul>Postura critică pentru stiintele sociale
  58. 59. <ul><li>Stereotipul de sociolog s-a schimbat in ultimii ani </li></ul><ul><ul><li>In anii 70 era unul de “ individ contrasistem ” pornit să schimbe raporturile de dominare, pornit să denunţe raporturile sociale </li></ul></ul><ul><ul><li>Au dipărut contestatarii! </li></ul></ul><ul><ul><li>Astazi: meserie, care are la bază conventii, este mai ales un anatomist, studiază subsisteme si propune mici ameliorări </li></ul></ul><ul><ul><li>Două transformări importantante: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>-raportul sociologiei cu utilizatorii si alte discipline </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>-schimbări ale discilplinei </li></ul></ul></ul>Schimbare în stereotipul profesiei
  59. 60. <ul><ul><ul><li>Rebelii au renuntat și au devenit experţi </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sociologul la televiziune vorbește cu prudenţă, ca un biolog, geograf sau chirurg </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Este un semne de integrare a sociologiei in sistem </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Nu e o schimbare de stil, ci este o schimbare a paradigmeleor mobilizate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Am parasit analizele cauzale pentru a trece in domeniul analizelor “formale” </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Nu se analizeaza cauzele sărăciei sau inegalităţilor căci avem o realitate complexă a “functionarii” acestui sistem (identitrati, stereotipuri, mecanisme de aparare, forme de excludere) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Conceptul de actiune: era analizat in conditiile relatiilor de dominare si inegalitatii, acum actiunea a devenit interactiune, negociere. Imaginea falsă că in spatiul social relatuiile nu sunt determinate ci reyulta dintr+o intalnire egalitara, o competitie in care toţi au şanse, cel putin principiale , studiem o confruntare legitimă între mai mulţi actori </li></ul></ul></ul>O sociologie expertă
  60. 61. <ul><li>Modificarea discursului sociologului </li></ul><ul><ul><li>Discursul nu mai este “ denunțare externă”: nu este normal ca proprietarul sa aiba un profuit de 60% iar muncitorilor să nu le ajunga banii nici de vacanta </li></ul></ul><ul><ul><li>Discursul este astăzi: datorită organizării interne a muncii indicatorul de stress profesional este din ce in ce mai mare etc ; </li></ul></ul><ul><ul><li>O alianta tot mai strînsă între comanditari și sociologi; </li></ul></ul><ul><ul><li>Sociologii se debarasează de judecătuile de valoare, de judecati morale </li></ul></ul><ul><ul><li>Sociologia devine un element central al al gândirii gestionare: se ocupă de crize, de marketing, de organizarea muncii, etc </li></ul></ul>Sociologia: element central al al gândirii gestionare. Sociologul ergonom
  61. 62. Trei obstacole în calea gândirii critice <ul><li>1.SUA – policy research : tampon contra gandirii critice. (Poate doar Noam Chomsky despre servilismul conformist al intelectualilor occidentali ) </li></ul><ul><li>2. Jurnalismul sociologic in Europa . Ciuvică, Tatoiu si altii </li></ul><ul><li>3. Think thankurile din SUA si Europa: difuzează rapoarte descriptive, cu aparență stiintifică ,care justifică orice politici conservatoare ale guvernelor </li></ul><ul><li>. </li></ul>
  62. 63. <ul><li>Pasivitate socială si lipsa protestului </li></ul><ul><li>Societatea civilă inertă </li></ul><ul><li>Jurnalism de reverență </li></ul><ul><li>Lipsa unei culturi a gândirii critice </li></ul>Trei consecinte sociale importante
  63. 64. <ul><li>G â ndirea critic ă este necesară ca fază de dezvoltarea a gandirii si reflecției </li></ul><ul><li>Cateva modele teoretice dezvoltate în educație : </li></ul><ul><li>1. Metacogniția: </li></ul><ul><li>Gâ ndirea critic ă este o gândire superioară, dar ea poate să vină din implicarea activă a elevilor in el a borarea cunostintelor ; </li></ul><ul><li>- cunostintele sunt dependente de context si trebuie privit in interdependență </li></ul><ul><li>- analizarea sistematică a credintelor de bază, formularea de ipoteze multiple </li></ul><ul><li>Elevii au un mai bun control autoreflexiv in explicatia propriilor lor strategii de g â ndire </li></ul><ul><li>- Se face o prin reflec ț ie sistematica ă asupra sistemului general de credințe </li></ul><ul><li>  </li></ul><ul><li>Ex. Progresul necontenit, ce este stagnarea, ce este cresterea ? </li></ul>Nevoia de programe educationale in scoala primară
  64. 65. <ul><li>2. Invatarea prin infuzie (Smith 2003) . Intrarea in profunzimea unui subiect în acela ș i timp cu punerea explicit î n lucru a unor abilită ț i de g â ndire critică; </li></ul><ul><li>12 abilități de gândire critică: </li></ul><ul><li>Concentrarea pe o chestiune </li></ul><ul><li>Analiza argumentelor </li></ul><ul><li>Formularea ș i r ă spunsul la î ntrebări de contestare ș i de clarificare </li></ul><ul><li>Definirea termenilor, recunosterea echivocului </li></ul><ul><li>Recunoasterea presupozi ț iilor </li></ul><ul><li>Evaluarea credibilității unei surse </li></ul><ul><li>Observa ț ia si aprecierea rapoartelor de observa ț ie </li></ul><ul><li>Elaborarea de deduc ț ii </li></ul><ul><li>Elaborarea de induc ț ii </li></ul><ul><li>Formularea de judecă ț i de valoare </li></ul><ul><li>Analiza propozi ț iilor, credin ț elor, argumentelor, ipotezelor contrare pozitiei noastre inițiale </li></ul><ul><li>Integrarea mai multor abilita ț i intelectuale în argumentare </li></ul>
  65. 66. <ul><li>Dezbaterea socială fară consistentă nu poate fi denuntată de catre un singur om. Este nevoie de ceea ce Pierre Bourdieu a numit un intelectual colectiv . Intelectualul colectiv este dintr-o format o echipă de profesionisti din stiintele sociale, care initiază dezbateri publice pe teme importante, aduc abordări critice si vehiculează informatie stiintifică serioasă in spatiul public . </li></ul><ul><li>NEVOIA DE OPINIE PUBLICA DIVERSIFICATĂ. Unanimitatea discursului din media trebuie spartă cu analize critice si forme de contestare pentru ca gîndirea critică să permită nasterea unei adevarate opinii publice diversificate. </li></ul><ul><li>Politicienii din spatiul public se multumesc să reprezinte d iferite categorii sociale, mai mult sau mai putin imaginare: muncitorii, saracii, romanii adevarati, ungurii obiditi, clasa de mijloc. Dar aceasta este paradigma luptei de clasă de genul ”vin mosierii!”, in două decenii nu am construit nimic la nasterea unui câmp de dezbatere politică adevarată </li></ul>Nevoia de intelectualul colectiv
  66. 67. Nevoia de programe personale. Ce fac eu?
  67. 68. <ul><li>. </li></ul>Multumesc!
  68. 69. Între b ări?

×