• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Mesajului domnului deputat Angel Tîlvăr, președinte al COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT, CAMERA DEPUTAȚILOR
 

Mesajului domnului deputat Angel Tîlvăr, președinte al COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT, CAMERA DEPUTAȚILOR

on

  • 428 views

Mesajul a fost transmis cu ocazia Conferinței Europene SMYLE din data de 9 octombrie 2013

Mesajul a fost transmis cu ocazia Conferinței Europene SMYLE din data de 9 octombrie 2013

Statistics

Views

Total Views
428
Views on SlideShare
333
Embed Views
95

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

2 Embeds 95

http://www.geyc.ro 84
http://feeds.feedburner.com 11

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Mesajului domnului deputat Angel Tîlvăr, președinte al COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT, CAMERA DEPUTAȚILOR Mesajului domnului deputat Angel Tîlvăr, președinte al COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT, CAMERA DEPUTAȚILOR Document Transcript

    • PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT CABINET PREŞEDINTE Bucureşti, 09 octombrie 2013 Conferinţa europeană SMYLE - Social Media & Youth - Learning for Employment - Temă: angajabilitatea tinerilor în contextul utilizării noilor tehnologii media ONORAŢI INVITAŢI, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, În numele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor salut cu cea mai înaltă consideraţie participanţii la Conferinţa europeană cu tema „Angajabilitatea tinerilor în contextul utilizării noilor tehnologii media”. La ora actuală, este foarte probabil ca nimeni să nu-şi mai poată închipui dezvoltarea societăţii umane altfel decât intrinsec legată de industria IT. Începând cu National Aeronautics and Space Administration din Statele Unite ale Americii, care controlează adâncimile Spaţiului cu ajutorul ordinatoarelor şi terminând cu elevul de clasele primare, care-şi ia de pe internet informaţia necesară pentru lucrarea de la geografie, toată lumea are nevoie, într-un fel sau altul, de un computer mai mult sau mai puţin performant. Dacă ar fi să nominalizez un aspect al activităţilor umane care se poate desfăşura fără utilizarea unui computer, mărturisesc că mi-ar fi extrem de dificil. Poate doar călugării budişti şi unele triburi izolate din pădurile amazoniene să se mai poată dispensa de binefacerea pe care o reprezintă inteligenţa artificială. Şi nu trebuie să fii un clarvăzător pentru a prevedea că această dependenţă va continua să crească în viitorul apropiat, datorită, în principal, globalizării economice. Iată, aşadar, care sunt principalele motive pentru care computerul a coborât din paginile scrierilor sience-fiction de acum câteva decenii şi a intrat direct în casele şi în birourile noastre, ca o realitate de necontestat. De forme şi de complexităţi diferite, funcţie de utilizarea pe care urmează să o aibă, ordinatorul nu mai este, de multă vreme, un vârf tehnologic accesibil numai marilor industrii şi companiilor care le deservesc, ci a devenit o prezenţă obişnuită, chiar banală, pentru tot mai mulţi dintre locuitorii
    • 2 planetei. El preia, astăzi, tot mai multe dintre eforturile pe care, altădată, le făceau cohorte de angajaţi. În fapt, omenirea a făcut în ultimii ani pasul decisiv de la societatea industrială la cea informaţională, fiind tot mai dependentă de această invenţie numită computer, poate una dintre cele mai fascinante creaţii din istoria noastră multimilenară. Şi suntem abia la începutul acestei noi ere a civilizaţiei noastre, urmând ca în următoarele decenii informatizarea să devină un fenomen ce va cuprinde, tot mai mult, întreaga noastră activitate, fie că este vorba de cea profesională sau de cea casnică. Cred că am reuşit să surprind până acum, în mare, rolul tot mai important pe care computerul şi domeniul pe care acesta îl deserveşte, informatica, îl au în dezvoltarea lumii contemporane. Aş dori, în continuare, să propun un exerciţiu de imaginaţie şi să încercăm să proiectăm în minte reversul acestei lumi şi anume o lume lipsită de elementele de mai sus. Gândiţi-vă că, dintr-un motiv sau altul, ar trebui să renunţăm, fie şi pentru o perioadă scurtă, la aceste cuceriri ale tehnologiei contemporane. Cum credeţi că ar arăta lumea în acele momente? Ca în mijlocul unei realităţi crâncene, similară Apocalipsei. S-ar prăbuşi sistemele bancare, am rămâne fără energie electrică sau fără apă curentă, fără distribuţie de gaze sau fără medicamente şi, poate cel mai rău, fără sistemele de telecomunicaţie. Într-un cuvânt, economia mondială este, în aceste zile, atât de dependentă de Calculator încât o dispariţie bruscă a acestuia ar retrograda societatea umană într-un stadiu mult inferior celui în care se găsea atunci când acesta a fost inventat. Renunţarea la computer şi la progresul pe care societatea informatizată le-au adus omenirii ar fi echivalent, poate, cu încercarea de a renunţa la orice formă de transport modern şi întoarcerea la deplasarea pedestră, ca unică formă de locomoţie. A nu se înţelege că sunt unul dintre cei care îşi fac din computer un idol, fiind total fascinat şi dependent de acesta. Idolul meu rămâne, în continuare, Omul, cu capacităţile sale de prospectare încă nebănuit de mari şi nematerializate la capacitate maximă. Este şi aberant şi de nedorit să credem că o maşină, oricât de perfectă ar fi aceasta, ar putea înlocui mintea umană, a cărei creaţie şi este, de fapt. Computerul reprezintă numai o unealtă perfecţionată care, atunci când este folosit în scopuri paşnice şi nu în unele distructive, are rolul de a uşura viaţa noastră şi a semenilor noştri, devenind, pentru din ce în ce mai mulţi dintre noi, o prezenţă indispensabilă în activitatea cotidiană. Folosit cu discernământ, acest pilon al informaticii poate şi trebuie să direcţioneze lumea către prosperitate şi echilibru, fără fenomenele nedorite asociate subdezvoltării sau conflictelor armate care, din nefericire, mai sunt astăzi proprii multora dintre zonele lumii. Plecând de la această realitate, este evident că orice stat care vrea să aibă un viitor cert în lumea de astăzi trebuie să acorde importanţa cuvenită pregătirii cetăţenilor săi pentru deprinderea competenţelor digitale strict necesare integrării acestora în noul tip de societate. Vorbind acum ceva timp despre importanţa deprinderii competenţelor digitale, Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene şi, concomitent, comisarul pentru Agenda Digitală pentru Europa, sublinia faptul că cei care nu deţin competenţe digitale suficiente se vor găsi, din nefericire, foarte curând, de partea greşită a societăţii informaţionale, cu perspective deloc încurajatoare în a-şi găsi un loc de muncă în conformitate cu aspiraţiile pe care le are. Din acest motiv, el se arăta de-a dreptul
    • 3 îngrijorat de faptul că, în conformitate cu studiile de dată recentă, mai mult de un sfert din populaţia Uniunii Europene nu a folosit, vreodată, internetul, riscul cel mai mare al excluziunii informaţionale fiind înregistrat în cazul populaţiei sărace, în cazul vârstnicilor şi în cel al cetăţenilor europeni care aparţin grupurilor aflate în situaţie de marginalizare socială. Din fericire, statul român a avut şansa, prin orientarea către economia de piaţă şi către liberul schimb, şi a reuşit, într-o mare măsură, să recupereze din decalajul tehnologic pe care îl înregistra, la nivelul anului 1989, în domeniul informaticii. Astăzi nu numai că societatea informatică este prezentă în mai toate domeniile vieţii economico-sociale din ţara noastră, însă creşte constant numărul utilizatorilor individuali ai computerului şi ne putem mândri cu una dintre cele mai ridicate viteze de internet din lume. În acelaşi timp şi deloc întâmplător, şcoala românească este tot mai mult orientată către folosirea informaticii în sistemul de predare, iar competenţele digitale au devenit probă de examen pentru examenul de bacalaureat. Desigur, mai sunt multe de realizat şi în acest domeniu. Nu toate unităţile de învăţământ, mai ales, în cazul celor din mediul rural şi din oraşele mici, posedă o dotare informatică corespunzătoare necesităţilor de pregătire ale elevilor pe care îi şcolarizează, la fel cum, din păcate, nu toţi elevii posedă un computer personal. Va trebui ca, în viitor, să găsim soluţii pentru rezolvarea acestor probleme şi mărturisesc că, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor sunt profund preocupat de rezolvarea acestor disfuncţionalităţi. Totuşi, ţinând cont de diferenţa evidentă faţă de anul 1989, consider că România a făcut un uriaş progres pe calea integrării sale în noua eră, Era Informatică, şi că avem potenţialul necesar de a ţine pasul cu multe alte ţări, unele dintre ele mult mai dezvoltate economic. Iar faptul că foşti elevi şi studenţi ai şcolii româneşti predau informatica în mari şi prestigioase instituţii de învăţământ ale lumii sau că lucrează, spre exemplu, chiar la Microsoft, adică la Mecca informaticii mondiale, mă îndreptăţesc să cred şi să sper în capacităţile noastre deosebite de a ne integra deplin lumii puternic informatizate. Întrucât informatizarea reprezintă una dintre realităţile incontestabile ale lumii contemporane, este necesar să acordăm atenţia cuvenită deprinderii, încă de la o vârstă fragedă, a competenţelor digitale. Asta dacă dorim ca fiecare dintre copiii noştri, dar şi noi toţi, ca cetăţeni ai unei ţări membre a Uniunii Europene, să avem un viitor cert şi cât mai bun în această nouă epocă, epoca economiei globalizate şi a tehnologiei informaţionale. Închei, prin a vă transmite că sunt convins că această conferinţă se va finaliza cu idei importante, care să asigure progresul în eforturile noastre comune pentru crearea unui plan viabil privind combaterea şomajului în rândul tinerilor în România. Doresc succes lucrărilor Conferinţei Dumneavoastră! PREŞEDINTE Angel TÎLVĂR