1. Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.
Ridichi de luna
- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata
Ridichi de vara
- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen
Ridichi de iarna
- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)
Ridichiile de luna
Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.
Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile
pentru productii esalonate.
Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii
august.
Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1
kg samanta.
Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se
uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.
La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.
Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci,
cu goluri de aer in interior.
Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.
Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-
se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.
Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand
si la adancimea de 1,5-2 cm.
Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara.
Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120
zile de la insamantare.
PRAZUL
Se cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la
sfârsitul lunii martie sau începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire
de rasad care se obtin din 600-800 gr samânta.
Plantarea rasadului în gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20
cm pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele).
Îngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc
pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor.
Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se
recolteaza toamna târziu (noiembrie).
Se poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din tulpina în nisip.
La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz.
Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri
sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.

2. Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci).
Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).
Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.
Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.
Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul
lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care
se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se
presara strat de 1-2 cm de mranita.
De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de
grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.
Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.
Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la
inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiulCornison.
Ingrijire:
Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C).
Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.
Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele
se musuroiesc.
Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.
O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si
timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi
lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari
au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.
Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve.
Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor.
Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.
La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.
Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu
este necesar la dovlecei.
Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in
cultura protejata cu folie de polietilena.
Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de
consum la 70-75 zile de la semanat.
Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.
MORCOVI - PATRUNJEL
De la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte bogate
in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.
Terenul pentru aceste culturi trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu
gunoi de grajd. Primavara devreme solul se niveleaza.
Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5 randuri se lasa o carare de 40 cm

3. pentru a usura raritul si prasitul.
Pentru 1000 mp de cultura sunt necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de
patrunjel.
Pentru a grabi rasarirea samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm.
Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza
cultura si impiedica formarea crustei, in special dupa ploi.
VARZA
Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza
mai populare la noi, anume cea alba si rosie. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta în
faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C. Are însa nevoie de
multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din toamna si îngrasat corespunzator se obtin
recolte foarte bune.
VARZA ALBA
Soiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire)
Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici, îndesate si rotunde. Prima
recolta face capatâni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea,
verzele crapa.
Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta
Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile)
Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile)
De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte mari (5-6 kg), îndesate si care nu
crapa. Licurisca ? soi cu capatâni rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex
este alt soi productiv.
VARZA ROSIE
Soiuri:
Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit,
Topaz, etc.
Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la
începutul lunii februarie.
Varza de vara se pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie.
Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.
Plantarea rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la
rasadire, în martie sau începutul lui aprilie.

4. Pentru culturile de vara plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte
de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din
lungimea frunzelor.
Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau
toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunza
adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu.
ÃŽngrijire
Lucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei
si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la plantare, apoi la primul prasit);
udatul; îngrasarea suplimentara.
Udatul (în timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum
mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea suplimentara, îngropat între rânduri
sau în solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasarea
a 2-a.
Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin apasare cu degetul).
La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatâna
mai sus, lasându-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie.
ROSII
Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e un
aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii
se gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg
fier. Ce soiuri se cultivã?
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450"
care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau
"Delicates"
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25?
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile
de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la
rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile
de la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?
Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special
progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna
calitate.
Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de
aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai

5. ales.
Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în
câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în
luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar
primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad
viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece
nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când a
trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna
mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între
rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un
pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib.
Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.
Nu se stropesc direct plantele!
Cum se îngrijeste cultura de tomate?
Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime
se nfig n pam nt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai
grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe r nd, pe care se ntinde s rma la 50-60
cm naltime.
n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza
urmatoarele lucrari:
Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai
grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze,
înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca.
MAZARE
De la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri.
Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul
zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig.
Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd ARE AZOT NATURAL, PRODUCE .
Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care
se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm.
Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie.
Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta.
Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.
Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea,
boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert.
De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi.
In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care:

6. soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii,
Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita
soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.
GULII
De la gulie se foloseste tulpina îngrosata, carnoasa si foarte gustoasa care poate ajunge de la 200 gr la 3
kg, în functie de soi. Planta cere multa apa, un sol bogat si bine afânat la care s-au aplicat
îngrasaminte naturale.
Soiuri timpurii: Dworski, Cupa; târzii: Goliat Alb, Goliat Albastru
Soiurile timpurii sunt bune de recoltat la 70-85 zile de la rasarire, iar cele târzii dupa 130-135 zile.
Rasadul pentru soiurile timpurii se produce în rasadnite calde la începutul lunii februarie (5
gr samânta la 1,5 mp), iar pentru cele târzii în rasadnite reci, la sfârsitul lunii mai.
Rasadul este bun pentru plantare la 40-45 zile la soiuri timpurii, si 30-35 zile la cele târzii.
Plantarea se face la 30-25 cm la guliile timpurii, si la 40-40 cm la cele târzii, în acelasi mod ca
plantarea verzei. ÃŽngrijirea se face ca la varza, cu deosebirea ca guliile nu se musuroiesc.
Recoltarea se face treptat, pe masura ce se formeaza tulpinile, când acestea sunt fragede.
CONOPIDA
Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.
Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, când se pateaza si
nu mai produce recolte de calitate.
Când s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva
pe soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd.
Soiuri = Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si
îndesata de 300-500 gr
Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura
în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.
Rasadul
Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în februarie. Soiurile târzii
se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.
Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna
iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în
rasadnita. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau
frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în
jurul plantei.
Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si
îngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la

7. vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de
la sine capatâna. Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe, înainte ca
acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile se taie de la baza, cu tot cu frunze.
CEAPA
Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.
Ceapa de arpagic
Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara;
samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm
distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri.
Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.
Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza
împotriva manei.
Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt
uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este
cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu
temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu
forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De
Lovrin, De Filiasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm
între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg
arpagic.
Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu
zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ÃŽngrasarea si
udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.
Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate
au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare
se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.
Ceapa de apa (caba)
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în
luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care
se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul,
la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda,
apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.

8. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
Ceapa verde
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau
primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar
bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de
gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu
grebla în primavara.
Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.
USTUROIUL
Cultura de usturoi se face într-un teren însorit care nu se îngrasa cu gunoi de grajd.
Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sauprimavara
(martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm între rânduri si 12-15 cm pe rând.
La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adâncime în pamânt, iar la cea
de primavara la 1,5 -2 cm.
Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios.
În perioada de vegetatie cultura se praseste si se îngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa
necesar si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.
Recoltarea bulbilor se face în iulie-august, când frunzele s-au uscat.
Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind caplantarea
cateilor sa se faca din toamna.
Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.
Fasolea pentru pastai (sau fasole verde)
Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul
lunii aprilie, inceputul lunii mai).
Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.
Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate
3-4 seminte la cuib.
Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.
Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina
atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.
De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.

9. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.
Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.
Spanacul
este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de
fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume.
Soiuri mai raspandite:
Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat
din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie;
Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu;
Alte soiuri: Smarald, Nores, etc.
Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din
primavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie.
Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie.
Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime.
Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta.
Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in
caz de seceta.
Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor
de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.
De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.
VINETE
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samânta
încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele
mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita, plantele se
îngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod.
Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii,
?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi târzii.
Cum se produce rasadul de vinete?
Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie,
începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în
ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când au 6-7 frunze,

10. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita.
La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se
trage pamânt maruntit în jurul plantei.
Cum se îngrijeste?În general, îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite
specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori, prima
data la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o
culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructele
îmbatrânite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare.
Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.
Ardei gras
În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile
si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare
si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi
de grajd.Soiuri·
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc,
Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. ·
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin ·
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul
lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi)
semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.Plantarea rasadului pentru
productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la
începutul lunii mai.Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru
ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de
plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca
cea din rasadnita.Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara).
Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii
nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-
8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a
îngropa radacinile dezgolite la udat.Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa
se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75
kg ardei, gogosari sau ardei lungi.
Fasolea pentru pastai (sau fasole verde)

11. Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie,
inceputul lunii mai).
Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.
Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la
cuib.
Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.
Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.
Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.
De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.
Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.
Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.
Dovleceii
Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau
conserve.Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la
inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.La fiecare cuib se
pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.Lucrarile de ingrijire sunt
asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la
dovlecei.Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de
grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena.Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-
zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii
au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.
Despre rosii (sau tomate)
Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e un
aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se
gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier.
Ce soiuri se cultivã? ·
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care
sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau
"Delicates" · Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita
25? · Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile
de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de
la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-
140 zile de la rasarire. · Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?Trebuie mentionat ca ameliorarea
soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au
aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.Tomatele cer multa lumina,
mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile,

12. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai ales.Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se
pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se
produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3
saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10
cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin
repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la
începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii
aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm
între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru
soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu
pamântul din cuib.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu se
stropesc direct plantele!Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite
pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei
plante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând,
pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si
combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: · Legatul de arac sau de spalier;
lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii
de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa
aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce
acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar în
preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. · Udarea se face la 6-7 zile, functie
de gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca
pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara,
udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga
la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se
încalzi un pic. · Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2
saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1
galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre
plante si se îngroapa prin prasit în sol. · Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile
timpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului
ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini.
Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si
carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei.
Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.
Despre salata
Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
Pentru semanare in toamna: Polul Nord
Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.Terenul trebuie lucrat si ingrasat,
2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salata
se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii,
inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la

13. inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata
la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare
200-300 gr samanta.Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.Cultivata prin
rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde
sau in solar.Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului
este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.IngrijireDaca semanarea
s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de
grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se praseste in primavara, se
rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10
frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.La
1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai
rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri
de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza
capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru
a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.
Despre ridichi
Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.
Ridichi de luna- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata
Ridichi de vara- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen
Ridichi de iarna- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)
Ridichiile de luna
Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.Semanatul se face in luna martie,
dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii
esalonate.Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la
sfarsitul lunii august.Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru
1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6
cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.La
aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.Recoltarea se face la 4-6
saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in
interior.Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se
pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.
Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si
la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si
ingrasarea suplimentara.
Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120
zile de la insamantare.
Despre morcov si patrunjel
De la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte

14. bogate in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.Terenul pentru aceste culturi
trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu gunoi de grajd. Primavara
devreme solul se niveleaza.Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5
randuri se lasa o carare de 40 cm pentru a usura raritul si prasitul. Pentru 1000 mp de cultura sunt
necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de patrunjel.Pentru a grabi rasarirea
samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm. Este bine ca randurile
semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza cultura si
impiedica formarea crustei, in special dupa ploi.Dupa ce plantele au rasarit se face o prasila printre
randuri si se plivesc buruienile. Raritul se face de 2 ori, prima oara cand plantele au 5-6 cm, lasand 1
fir la 3-4 cm, apoi cand radacinile sunt de un deget grosime, lasand 1 fir la 4-6 cm.In caz de seceta
cultura trebuie udata asa fel incat apa sa patrunda la adancimea de 8-10 cm, repetand udarea la 6-7
zile. Odata cu udarea se poate face si o ingrasare suplimentara intre randuri, in santulete de 5-6 cm.Se
pot obtine 1500-3000 kg morcov si 1000-1500 kg patrunjel la 1000 mp.Soiuri mai raspandite:· Morcov:
Carotte de Paris, Nantes, Cartel, Chanteney, Urias de Berlicum · Patrunjel: ZaharatDin aceeasi grupa
face parte si pastarnacul, a carui cultura se face in mod asemanator cu cea a morcovului si
patrunjelului.
CEAPA
Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.·
Ceapa de arpagic
Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de
ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime,
lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3
zile.Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza
împotriva manei.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare
sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este
cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori
de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul
urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin,
De Filiasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe
rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.Îngrijirea consta în
4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru
combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele
2 saptamâni de la plantare.Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult
de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa
recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de
apa (caba)Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în
luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din
600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.La plantare se scurteaza

15. radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-
30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de
arpagic.La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.Soiuri de ceapa de apa: De
Buzau, Spaniola
Ceapa verde
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai
de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-
20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste
cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna
cu grebla în primavara.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35
cm.
Castravetii.
Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci).
Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau
brazda).Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe
rand.Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip
tunel.Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie,
inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr
mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3
cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.De retinut: terenul destinat culturii de castraveti
trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.Soiuri:
Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.Pentru productia de toamna, care in
general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de
70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.Ingrijire:Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat
dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare
directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac
1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.Udarea se face numai
la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la
castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au
format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor
forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6
frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o
contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la
prima.Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-
12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi
pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa
neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000
kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.